Bruxelles, 7 apr /Agerpres/ - Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat vineri că folosirea de arme chimice în Siria "trebuie să primească un răspuns", după ce preşedintele american Donald Trump a ordonat un raid asupra unei baze aeriene din Siria despre care Washingtonul susţine că a fost folosită pentru astfel de atacuri, transmite Reuters.
"Statele Unite au informat Uniunea Europeană că este vorba de lovituri limitate care urmăresc să descurajeze noi atrocităţi provocate de arme chimice", a precizat Juncker într-un comunicat. Acesta a insistat că "există o distincţie clară între raiduri aeriene asupra unor ţinte militare şi folosirea de arme chimice împotriva civililor".
La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că loviturile americane din Siria "ilustrează fermitatea necesară în faţa atacurilor chimice barbare". El a adăugat că UE "va coopera cu SUA pentru a pune capăt brutalităţii din Siria"", într-un scurt mesaj difuzat pe Twitter, citat de AFP.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat într-un comunicat că "regimul sirian poartă întreaga responsabilitate" a raidului american, amintind că Alianţa nord-atlantică "'a condamnat în mod constant continuarea folosirii armelor chimice de către Siria, prin încălcarea normelor şi acordurilor internaţionale'".
Cancelarul german Angela Merkel a declarat vineri că atacul SUA asupra bazei militare siriene este de înţeles, dată fiind suferinţa poporului sirian. 'Atacul SUA este de înţeles dată fiind amploarea crimelor de război, dată fiind suferinţa persoanelor nevinovate şi dat fiind blocajul din Consiliul de Securitate al ONU', a declarat Merkel, care a descris atacul american drept 'limitat şi ţintit'.
Ministrul italian de externe Paolo Gentiloni a apreciat că raidul american "limitat" constituie un răspuns adecvat la agresiunea siriană şi un mijloc de descurajare a folosirii de arme chimice de către preşedintele sirian Bashar Al-Assad şi nu trebuie perceput ca o etapă a unui proces de escaladare militară. În opinia sa, conflictul din Siria trebuie rezolvat prin "negocieri care să includă forţele regimului şi ale opoziţiei, monitorizate de ONU şi cu un rol decisiv şi constructiv al Rusiei". El a adăugat că a discutat cu liderii Franţei şi Germaniei, care au împărtăşit această poziţie.
Potrivit agenţiei EFE, ministrul de externe suedez, Margot Wallstrom, a pledat vineri pentru o soluţie politică a conflictului din Siria şi a declarat că atacul american asupra bazei militare siriene de lângă oraşul Homs ridică semne de întrebare de ordin juridic. 'Este important ca acţiunile să aibă o bază juridică. Bombardamentul generează îndoieli cu privire la compatibilitatea cu dreptul internaţional. Din acest motiv, este nevoie ca această chestiune să revină în Consiliul de Securitate al ONU, care trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru o soluţie politică durabilă', a declarat Wallstrom pentru agenţia TT. Ea a calificat atacul cu arme chimice drept 'demn de dispreţ' şi a subliniat că Suedia, membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, împreună cu alte nouă ţări, au încercat joi noaptea să ajungă la un consens pe tema unei rezoluţii care solicita deschiderea unei anchete asupra atacului cu arme chimice. 'Deplângem faptul că nu a existat un acord între membrii permanenţi (ai Consiliului de Securitate - n.r.). Suntem pregătiţi să continuăm acest demers', a adăugat Wallstrom, care a adăugat că 'a sosit momentul ca poporul sirian să-şi decidă viitorul'.
Guvernul danez a calificat vineri drept 'necesar' bombardamentul american de vineri dimineaţă, iar executivul norvegian şi-a exprimat la rândul său 'înţelegerea', potrivit EFE. 'Nu este vorba dacă atacul a fost sau nu o decizie inteligentă. Era un demers necesar al preşedintelui american Donald Trump şi el l-a sprijinit', a declarat şeful diplomaţiei daneze, Anders Samuelsen, care a susţinut că Trump 'nu avea altă opţiune, dacă nu voia să ajungă în aceeaşi situaţie ca fostul preşedinte american Barack Obama şi să-i dea o hârtie în alb preşedintelui sirian Bashar al-Assad'.
Şi Norvegia a sprijinit atacul american din Siria. 'Situaţia este complicată, dar pentru partea norvegiană există înţelegere că a existat această reacţie după atacul crud de la începutul săptămânii. Bombardamentul pare restrâns şi concentrat asupra obiectivelor militare', a declarat ministrul de externe norvegian, Berge Brende, care a apreciat că regimul sirian 'are o lungă istorie' de atacuri asupra propriei populaţii, care include folosirea armelor chimice.
La rândul său, Elveţia a lansat vineri un apel la evitarea unei escaladări militare în Siria. 'Elveţia acordă prioritate unei soluţii politice la criza siriană şi va continua să sprijine eforturile pentru un dialog sub auspiciile ONU şi care să fie dus la bun sfârşit de trimisul special al organizaţiei pentru Siria, Staffan de Mistura', se menţionează într-un comunicat al MAE elveţian. Elveţia 'condamnă cu toată fermitatea' folosirea armelor chimice şi aminteşte că un astfel de act reprezintă o crimă de război. Totodată, Confederaţia Helvetică a cerut 'o reacţie concertată şi rapidă' a Consiliului de Securitate al ONU şi a solicitat tuturor părţilor implicate în conflict, 'îndeosebi guvernului sirian', să ofere acces pe teritoriul sirian 'Comisiei de Anchetă' care 'să investigheze faptele'.
Ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a atras atenţia că nu este posibilă reglementarea conflictului din Siria în lipsa unui acord între SUA şi Rusia, care în momentul de faţă este "extrem de departe", a transmis MTI. "Este în interesul Ungariei, al Europei şi, cred eu, al întregii lumi să se încheie în cel mai scurt timp posibil un acord cu privire la reglementarea (situaţiei) din Siria. În acelaşi timp, nu este prea pesimist să afirmăm că în momentul de faţă ne aflăm extrem de departe de un astfel de acord, având în vedere evenimentele din ultimii ani", a declarat presei şeful diplomaţiei ungare, adăugând că Ungaria condamnă cu cea mai mare fermitate folosirea oricărui fel de armament chimic.
Atacul american asupra bazei aviatice siriene din provincia Homs ar putea constitui un semnal pozitiv şi pentru Estonia, deoarece demonstrează fermitatea autorităţilor americane, a declarat vineri şeful diplomaţiei estoniene, Sven Mixer, informează agenţia locală de informaţii BNS. "Faptul că SUA reacţionează repede la ceea ce se întâmplă în lume constituie un semnal pozitiv şi pentru noi", a declarat ministrul de externe estonian. El a atras atenţia că, dacă înainte, reprezentanta SUA la ONU, Nikki Haley, "a declarat că scopul direct al americanilor nu mai este înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad, acum atacul chimic l-a obligat pe preşedintele american Donald Trump să se reorienteze foarte repede".
"Fără îndoială, acest lucru le dă tuturor celor care vor avea de-a face cu Administraţia Trump în diferite situaţii de criză semnalul că el poate acţiona rapid şi hotărât. Iar acest lucru, din punctul nostru de vedere, nu este un semnal rău", a explicat şeful diplomaţiei estoniene. Sven Mixer a îndemnat de asemenea la elaborarea unei strategii ample pentru soluţionarea crizei siriene. "Loviturile disparate, oricât de puternice ar fi acestea, nu sunt suficiente pentru o soluţionare definitivă a acestui conflict. Nici acum nu sunt motive să sperăm că Bashar al-Assad se va preda. Acum trebuie venit cu o amplă şi serioasă strategie în plan militar şi politic", a adăugat ministrul estonian. AGERPRES/(AS - autori: Mihaela Toth, Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu)
"Statele Unite au informat Uniunea Europeană că este vorba de lovituri limitate care urmăresc să descurajeze noi atrocităţi provocate de arme chimice", a precizat Juncker într-un comunicat. Acesta a insistat că "există o distincţie clară între raiduri aeriene asupra unor ţinte militare şi folosirea de arme chimice împotriva civililor".
La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că loviturile americane din Siria "ilustrează fermitatea necesară în faţa atacurilor chimice barbare". El a adăugat că UE "va coopera cu SUA pentru a pune capăt brutalităţii din Siria"", într-un scurt mesaj difuzat pe Twitter, citat de AFP.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat într-un comunicat că "regimul sirian poartă întreaga responsabilitate" a raidului american, amintind că Alianţa nord-atlantică "'a condamnat în mod constant continuarea folosirii armelor chimice de către Siria, prin încălcarea normelor şi acordurilor internaţionale'".
Cancelarul german Angela Merkel a declarat vineri că atacul SUA asupra bazei militare siriene este de înţeles, dată fiind suferinţa poporului sirian. 'Atacul SUA este de înţeles dată fiind amploarea crimelor de război, dată fiind suferinţa persoanelor nevinovate şi dat fiind blocajul din Consiliul de Securitate al ONU', a declarat Merkel, care a descris atacul american drept 'limitat şi ţintit'.
Ministrul italian de externe Paolo Gentiloni a apreciat că raidul american "limitat" constituie un răspuns adecvat la agresiunea siriană şi un mijloc de descurajare a folosirii de arme chimice de către preşedintele sirian Bashar Al-Assad şi nu trebuie perceput ca o etapă a unui proces de escaladare militară. În opinia sa, conflictul din Siria trebuie rezolvat prin "negocieri care să includă forţele regimului şi ale opoziţiei, monitorizate de ONU şi cu un rol decisiv şi constructiv al Rusiei". El a adăugat că a discutat cu liderii Franţei şi Germaniei, care au împărtăşit această poziţie.
Potrivit agenţiei EFE, ministrul de externe suedez, Margot Wallstrom, a pledat vineri pentru o soluţie politică a conflictului din Siria şi a declarat că atacul american asupra bazei militare siriene de lângă oraşul Homs ridică semne de întrebare de ordin juridic. 'Este important ca acţiunile să aibă o bază juridică. Bombardamentul generează îndoieli cu privire la compatibilitatea cu dreptul internaţional. Din acest motiv, este nevoie ca această chestiune să revină în Consiliul de Securitate al ONU, care trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru o soluţie politică durabilă', a declarat Wallstrom pentru agenţia TT. Ea a calificat atacul cu arme chimice drept 'demn de dispreţ' şi a subliniat că Suedia, membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, împreună cu alte nouă ţări, au încercat joi noaptea să ajungă la un consens pe tema unei rezoluţii care solicita deschiderea unei anchete asupra atacului cu arme chimice. 'Deplângem faptul că nu a existat un acord între membrii permanenţi (ai Consiliului de Securitate - n.r.). Suntem pregătiţi să continuăm acest demers', a adăugat Wallstrom, care a adăugat că 'a sosit momentul ca poporul sirian să-şi decidă viitorul'.
Guvernul danez a calificat vineri drept 'necesar' bombardamentul american de vineri dimineaţă, iar executivul norvegian şi-a exprimat la rândul său 'înţelegerea', potrivit EFE. 'Nu este vorba dacă atacul a fost sau nu o decizie inteligentă. Era un demers necesar al preşedintelui american Donald Trump şi el l-a sprijinit', a declarat şeful diplomaţiei daneze, Anders Samuelsen, care a susţinut că Trump 'nu avea altă opţiune, dacă nu voia să ajungă în aceeaşi situaţie ca fostul preşedinte american Barack Obama şi să-i dea o hârtie în alb preşedintelui sirian Bashar al-Assad'.
Şi Norvegia a sprijinit atacul american din Siria. 'Situaţia este complicată, dar pentru partea norvegiană există înţelegere că a existat această reacţie după atacul crud de la începutul săptămânii. Bombardamentul pare restrâns şi concentrat asupra obiectivelor militare', a declarat ministrul de externe norvegian, Berge Brende, care a apreciat că regimul sirian 'are o lungă istorie' de atacuri asupra propriei populaţii, care include folosirea armelor chimice.
La rândul său, Elveţia a lansat vineri un apel la evitarea unei escaladări militare în Siria. 'Elveţia acordă prioritate unei soluţii politice la criza siriană şi va continua să sprijine eforturile pentru un dialog sub auspiciile ONU şi care să fie dus la bun sfârşit de trimisul special al organizaţiei pentru Siria, Staffan de Mistura', se menţionează într-un comunicat al MAE elveţian. Elveţia 'condamnă cu toată fermitatea' folosirea armelor chimice şi aminteşte că un astfel de act reprezintă o crimă de război. Totodată, Confederaţia Helvetică a cerut 'o reacţie concertată şi rapidă' a Consiliului de Securitate al ONU şi a solicitat tuturor părţilor implicate în conflict, 'îndeosebi guvernului sirian', să ofere acces pe teritoriul sirian 'Comisiei de Anchetă' care 'să investigheze faptele'.
Ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a atras atenţia că nu este posibilă reglementarea conflictului din Siria în lipsa unui acord între SUA şi Rusia, care în momentul de faţă este "extrem de departe", a transmis MTI. "Este în interesul Ungariei, al Europei şi, cred eu, al întregii lumi să se încheie în cel mai scurt timp posibil un acord cu privire la reglementarea (situaţiei) din Siria. În acelaşi timp, nu este prea pesimist să afirmăm că în momentul de faţă ne aflăm extrem de departe de un astfel de acord, având în vedere evenimentele din ultimii ani", a declarat presei şeful diplomaţiei ungare, adăugând că Ungaria condamnă cu cea mai mare fermitate folosirea oricărui fel de armament chimic.
Atacul american asupra bazei aviatice siriene din provincia Homs ar putea constitui un semnal pozitiv şi pentru Estonia, deoarece demonstrează fermitatea autorităţilor americane, a declarat vineri şeful diplomaţiei estoniene, Sven Mixer, informează agenţia locală de informaţii BNS. "Faptul că SUA reacţionează repede la ceea ce se întâmplă în lume constituie un semnal pozitiv şi pentru noi", a declarat ministrul de externe estonian. El a atras atenţia că, dacă înainte, reprezentanta SUA la ONU, Nikki Haley, "a declarat că scopul direct al americanilor nu mai este înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad, acum atacul chimic l-a obligat pe preşedintele american Donald Trump să se reorienteze foarte repede".
"Fără îndoială, acest lucru le dă tuturor celor care vor avea de-a face cu Administraţia Trump în diferite situaţii de criză semnalul că el poate acţiona rapid şi hotărât. Iar acest lucru, din punctul nostru de vedere, nu este un semnal rău", a explicat şeful diplomaţiei estoniene. Sven Mixer a îndemnat de asemenea la elaborarea unei strategii ample pentru soluţionarea crizei siriene. "Loviturile disparate, oricât de puternice ar fi acestea, nu sunt suficiente pentru o soluţionare definitivă a acestui conflict. Nici acum nu sunt motive să sperăm că Bashar al-Assad se va preda. Acum trebuie venit cu o amplă şi serioasă strategie în plan militar şi politic", a adăugat ministrul estonian. AGERPRES/(AS - autori: Mihaela Toth, Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.