Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bruxelles, 25 ian /Agerpres/ - Perspectiva la zece ani de la instituirea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) arată că România a făcut progrese majore către îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite prin MCV şi că au fost create mai multe instituţii-cheie şi adoptate acte normative importante, dar încă există deficienţe importante care trebuie să fie remediate, iar garanţiile interne trebuie consolidate în continuare pentru a se asigura caracterul ireversibil necesar pentru îndeplinirea obiectivelor de referinţă în mod satisfăcător - relevă cel mai recent raport din cadrul MCV, prezentat miercuri la Bruxelles de Comisia Europeană.

'Rapoartele MCV succesive au pus în evidenţă faptul că, deşi a existat tendinţa ca numirile să se facă din ce în ce mai mult în mod transparent şi pe bază de merit, legea numirii
procurorilor-şefi şi practica punerii ei în aplicare nu sunt suficient de robuste pentru a se evita o influenţă politică excesivă asupra numirilor. Din experienţa trecută, acest lucru poate
conduce la îndoieli cu privire la independenţa unui candidat, poate întârzia numirile din cauza blocajelor de ordin politic sau poate chiar conduce la numirea unor magistraţi despre care să
se dovedească ulterior că au probleme de integritate, menţionează documentul.

În această privinţă, executivul UE recomandă punerea în practică a unui sistem robust şi independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare şi transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia.

''Succesul urmăririi penale şi condamnării multor politicieni renumiţi în România este un semn de independenţă a sistemului judiciar, care arată că nici ocupanţii unor posturi înalte nu
sunt deasupra legii dacă au comis infracţiuni. Totuşi, acest lucru pare să se afle la rădăcina unor atacuri adesea orientate direct către magistraţi în mod individual, ceea ce depăşeşte critica sau dezaprobarea unei pedepse sau contestarea unei hotărâri prin mijloacele legale aflate la dispoziţie. Atacurile care vizează discreditarea diferiţilor magistraţi sau a instituţiilor judiciare riscă să submineze încrederea opiniei publice în ansamblul sistemului judiciar şi eventual să intimideze diferiţii magistraţi. Critica excesivă sau personalizată adusă judecătorilor de către parlament sau guvern este contrară principiului respectului reciproc între instituţii şi este în contradicţie cu respectul pentru independenţa sistemului judiciar'', notează raportul MCV.

În timp ce subiectul mai larg al reglementării mass-mediei şi al luării de măsuri reparatorii este, în sine, în afara domeniului de aplicare a MCV, există o legătură directă cu independenţa sistemului judiciar. Noul CSM şi noul guvern ar putea, de asemenea, urmări aplicarea recomandării de a se explora posibilitatea de a pune în practică un mecanism mai robust, astfel încât CSM să poată susţine magistraţii care doresc să se apere în instanţă sau să îi poată apăra pe aceştia în instanţă.

Referitor la acest aspect, Comisia Europeană recomandă asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituţii şi se precizează clar că parlamentarii şi procesul parlamentar trebuie să respecte independenţa sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniştri. De asemenea, CSM ar trebui să raporteze în continuare cu privire la măsurile întreprinse pentru a apăra independenţa justiţiei şi pentru a apăra reputaţia, independenţa şi imparţialitatea magistraţilor.

O altă recomandare a executivului UE este că faza actuală a reformei Codului penal şi a Codului de procedură penală ar trebui încheiată, iar parlamentul ar trebui să îşi pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de guvern în 2016, după consultarea cu autorităţile judiciare. Ministrul justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar trebui să finalizeze un plan de acţiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de procedură civilă poate fi respectat.

De asemenea, în vederea îmbunătăţirii transparenţei şi predictibilităţii procesului legislativ, precum şi pentru a consolida garanţiile interne în materie de ireversibilitate, guvernul şi parlamentul ar trebui să asigure transparenţa totală şi să ţină seama în mod corespunzător de consultările cu autorităţile relevante şi cu părţile interesate în cadrul procesului decizional şi în activitatea legislativă legate de Codul penal şi Codul de procedură penală, de legile anticorupţie, de legile în materie de integritate (incompatibilităţi, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiţiei (referitoare la organizarea sistemului justiţiei), precum şi de Codul civil şi Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparenţa procesului decizional pusă în practică de guvern în 2016.

În legătură cu respectarea hotărârilor judecătoreşti - parte integrantă a eficienţei sistemului judiciar - Comisia recomandă ca guvernul român să pună în practică un plan de acţiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătoreşti şi a aplicării de către administraţia publică a jurisprudenţei generate de instanţele judecătoreşti, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice CSM şi Curtea
de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acţiune.

Referitor la activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, recomandarea CE este ca noul CSM să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenţei şi a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor şi procurorilor la toate nivelurile, precum şi cu societatea civilă şi organizaţiile profesionale.

O altă recomandare a executivului comunitar inclusă în raportul MCV este ca parlamentul să dea dovadă de transparenţă în procesul său decizional cu privire la acţiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive şi irevocabile având ca obiect incompatibilităţi, conflicte de interese şi averi ilicite pronunţate împotriva membrilor săi.

Referitor la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), raportul reţine faptul că cele două instituţii au înregistrat un bilanţ impresionant în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt, iar menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupţie. ''Legislaţia anticorupţie trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile. Dezbaterile din parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunităţii nu au condus la schimbare în sensul recomandărilor anterioare din rapoartele MCV'', menţionează documentul.

În această privinţă, CE recomandă adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie. De asemenea, guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea
miniştrilor la perioada mandatului. ''Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de
ridicare a imunităţii şi ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât CSM şi societatea civilă să poată reacţiona'', adaugă documentul CE.

''O provocare serioasă rămâne prevenirea conflictelor de interese, a fraudei şi a corupţiei în procedurile de achiziţii publice. Măsurile definite în 2016 pentru consolidarea sistemelor de
control intern din cadrul autorităţilor contractante şi a sistemului informatic de verificări ex ante aleatorii şi bazate pe riscuri din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice
sunt promiţătoare, dar sunt încă în faza de elaborare. Prezintă interes formarea şi specializarea suplimentară a judecătorilor în domeniul achiziţiilor publice'', relevă raportul MCV prezentat miercuri. În acest sens, Comisia recomandă aplicarea în continuare a strategiei naţionale anticorupţie, cu respectarea termenelor stabilite de guvern în august 2016. Ministrul justiţiei ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a strategiei naţionale anticorupţie. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.