COD GALBEN: 21-01-2018 ora 11 Intre 22 ianuarie, ora 05 - 22 ianuarie, ora 22 se va semnala intensificări susținute ale vântului, ninsori viscolite COD GALBEN: 21-01-2018 ora 11 Intre 11:00 si 17:00 se va semnala Intensificări ale vântului, care la rafală vor atinge 60-65 km/h, izolat 70 km/h in Județul Caraş-Severin;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bruxelles, 17 mar /Agerpres/ - Liderii europeni se reunesc din nou joi la Bruxelles în încercarea de a finaliza importantul şi controversatul acord privind criza imigranţilor convenit de principiu cu Turcia la un summit din urmă cu zece zile, însă termenii înţelegerii stârnesc rezerve puternice, în special din partea Ciprului, relatează France Presse.

Acest nou summit privind criza imigranţilor, care se va întinde pe două zile, va începe joi seară printr-un dineu care se anunţă tensionat între liderii europeni divizaţi. Liderii din UE se vor întâlni apoi vineri dimineaţă şi cu premierul turc Ahmet Davutoglu.

Potrivit cancelarului german Angela Merkel, care a jucat un rol major în discuţiile cu Turcia, finalizarea unui acord ar oferi o primă şansă de a găsi o soluţie colectivă la criza imigranţilor. Însă acest lucru nu înseamnă că Ankara va primi un cec în alb, a dat ea asigurări.

"Obiectivul este clar: un acord acceptabil pentru cele 28 de state membre, precum şi pentru partenerii noştri turci", a reiterat miercuri seară preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, însărcinat de către ţările europene să negocieze cu Ankara, în pofida implicării separate a Berlinului, pe care nu a apreciat-o foarte mult.

Uniunea Europeană, care încearcă de mai multe luni să obţină colaborarea Turciei pentru a opri fluxul de imigranţi, a fost surprinsă de amploarea noii "propuneri a Turciei" făcută la summitul de la 7 martie: Ankara s-a declarat dispusă să preia toţii noii imigranţi care ajung în insulele greceşti de pe coastele sale, inclusiv solicitanţii de azil.

O idee care atrage o Uniune Europeană copleşită de cei peste 1,2 milioane de solicitanţi de azil ajunşi pe teritoriul său în 2015, însă termenii înţelegerii ridică numeroase probleme.

"Lista problemelor de rezolvat înainte de a putea încheia un acord este lungă", a recunoscut Donald Tusk în scrisoarea de invitaţie la summit adresată celor 28 de lideri europeni, fixând ca "prioritate absolută obţinerea garanţiei că deciziile respectă dreptul european şi internaţional".

Pe fondul numeroaselor critici la adresa proiectului de acord, în special în privinţa retrimiterii tuturor imigranţilor spre Turcia, ONU a avertizat la rândul său asupra ilegalităţii "posibilelor expulzări colective şi arbitrare".

Comisia Europeană a dat miercuri asigurări că orice acord va respecta dreptul internaţional, promiţând că fiecărui solicitant de azil i se vor garanta un tratament individual la cererea sa şi mijloace de contestare a expulzării.

Conform prevederilor proiectului de acord, statele membre se vor angaja, pentru fiecare sirian expulzat, să reinstaleze în UE un alt sirian direct din Turcia.

În contrapartidă la eforturile sale, Turcia ar urma să obţină accelerarea procesului de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii săi, precum şi relansarea negocierilor de aderare, blocate, printre altele, de disputa istorică cu Cipru.

Această dispută reprezintă un punct de blocaj pentru Nicosia, care ar putea pune în pericol semnarea acordului final cu Ankara. Cipru nu agreează perspectiva oferită Ankarei de a deschide "noi capitole cât mai repede posibil" în negocierile privind aderarea la UE. Republica Cipru, împărţită în două după invadarea părţii sale de nord de către Turcia în 1974, susţine că "nu intenţionează să aprobe" această concesie dacă "Turcia nu îşi respectă obligaţiile".

"Aderarea Turciei la Uniunea Europeană nu este în niciun caz pe ordinea de azi", a afirmat miercuri Angela Merkel, subliniind că Europa trebuie să rămână fermă în faţa Ankarei în privinţa valorilor sale democratice, în contextul în care puterea islamo-conservatoare turcă este acuzată de derivă autoritară.

Tot miercuri, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut ridicarea imunităţii unor parlamentari pro-kurzi. Marţi, câţiva universitari au fost arestaţi pentru că au semnat o petiţie în favoarea minorităţii kurde.

De altfel, unele ţări, în special Austria, şi-au exprimat reticenţele în privinţa respectării de către Turcia a valorilor fundamentale, temându-se să nu fie oferite prea multe concesii regimului Erdogan.

Un alt punct de neînţelegere vizează chestiunea vizelor. Franţa şi-a exprimat rezerve faţă de procesul de eliminare a vizelor pentru cetăţenii turci în spaţiul Schengen, care prevede 72 de criterii precise de îndeplinit. Turcia speră să obţină această exceptare din iunie, însă preşedintele francez Francois Hollande a atras atenţia că nu va exista nicio concesie în privinţa respectării acestor criterii. Numeroşi diplomaţi au îndoieli că Turcia va putea să respecte condiţiile cerute într-un interval de timp atât de scurt.

În contextul în care zeci de mii de imigranţi sub blocaţi în Grecia după închiderea rutei migratorii a Balcanilor, Angela Merkel a criticat de asemenea miercuri lipsa de solidaritate a anumitor ţări europene.

Tensiunea este puternică la frontiera greco-macedoneană, unde sunt blocaţi, în condiţii extrem de dificile, mii de imigranţi după închiderea rutei Balcanilor.

Imigranţii continuă totuşi să folosească alte rute pentru a încerca să ajungă în Europa. Peste 2.400 dintre ei au fost salvaţi de marţi seară în largul Libiei şi trei cadavre recuperate, a anunţat miercuri paza de coastă italiană, într-un moment în care şi alte operaţiuni de salvare sunt în desfăşurare. AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.