COD GALBEN: 29-11-2020 ora 12 Intre 30 noiembrie, ora 05:00 - 30 noiembrie, ora 20:00Zone afectate se va semnala 30 noiembrie, ora 05:00 - 30 noiembrie, ora 20:00Zone afectate COD GALBEN: 30-11-2020 ora 10 Intre 10:30 si 13:30 se va semnala - intensificări ale vântului, cu viteze la rafală de 55 - 60 km/h in Județul Constanta, Județul Tulcea;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 9 feb /Agerpres/ - Analistul şi autorul american Robert D. Kaplan a acordat un interviu AGERPRES în care vorbeşte despre noua sa carte dedicată României şi care se intitulează "In Europe's Shadow: Two Cold Wars and a Thirty-Year Journey Through Romania and Beyond" ("În umbra Europei: Două războaie reci şi o călătorie de treizeci de ani prin România şi mai departe"), precum şi despre evoluţia României de la prima sa vizită, în timpul regimului comunist, şi până în prezent.

Volumul în limba engleză va fi lansat la sfârşitul acestei săptămâni în cadrul unui eveniment găzduit de Ambasada României din Washington D.C. În primăvară cartea va fi tradusă în limba română, iar în luna mai autorul va face un turneu de promovare a cărţii în România.

Robert D. Kaplan este autorul a 16 cărţi de politică externă şi călătorie traduse în numeroase limbi, fiind desemnat de două ori de către revista Foregin Policy printre "Primii 100 de gânditori ai lumii".

El este senior fellow la Center for a New American Security din Washington şi contributing editor la publicaţia The Atlantic, în care articolele şi analizele sale au apărut timp de 30 de ani. De asemenea, Kaplan a semnat numeroase editoriale apărute în cotidianele The New York Times, The Washington Post, The Financial Times, The Wall Street Journal, The Los Angeles Times, şi a scris şi pentru revista Foreign Affairs.

Kaplan a fost analist principal pe teme geopolitice la Stratfor, visiting professor la Academia Navală a SUA şi membru al Comitetului de Politici de Apărare al Pentagonului, numit de către fostul secretar al apărării Robert Gates. El a fost şi consultant pentru Armata SUA, a conferenţiat la colegii militare, la FBI, NSA, la Statul Major, la Agenţia de informaţii a apărării, la CIA, la universităţi de renume şi în cadrul unor forumuri globale de afaceri. De asemenea, Robert D. Kaplan a consiliat preşedinţi, secretari de stat şi secretari ai apărării ai Statelor Unite ale Americii.

Editorialistul Thomas Friedman de la New York Times a afirmat despre Kaplan că se află printre "cei mai citiţi" autori emblematici pentru perioada de după Războiul Rece (alături de Francis Fukuyama, Paul Kennedy şi Samuel Huntington).

Mai multe dintre cărţile sale au fost publicate şi în limba română, ultima fiind în 2014 "Răzbunarea geografiei. Ce ne spune harta despre conflictele viitoare şi lupta împotriva destinului".

AGERPRES: Aţi scris o nouă carte despre România, "In Europe's Shadow: Two Cold Wars and a Thirty-Year Journey Through Romania and Beyond" ("În umbra Europei: Două războaie reci şi o călătorie de treizeci de ani prin România şi mai departe"). Puteţi face o scurtă prezentare a cărţii, în câteva cuvinte?

Robert D. Kaplan: Da, cartea e despre interesul meu de 35 de ani legat de România. Am venit prima dată în România în 1981. Cartea începe cu această perioadă. Cartea începe în Bucureşti, în 1981. Sunt un tânăr jurnalist independent şi tocmai am venit din Orientul Mijlociu şi merg pe străzile Bucureştiului luând interviuri oamenilor, încercând să surprind întreaga oroare a regimului Ceauşescu. Acesta este primul capitol. În capitolul al doilea, mă duc înainte în timp, până în 2013, şi ilustrez o Românie cu totul diferită, un Bucureşti cu totul diferit. Apoi, în capitolele următoare vorbesc despre istoria României, despre viaţa intelectuală, şi port cititorul într-o călătorie prin întreaga ţară.

AGERPRES: Când va fi publicată cartea în România?

Robert D. Kaplan: Va fi publicată în România, în limba română, de către editura Humanitas, cred că în primăvară. De fapt, cu siguranţă în primăvară. Voi veni în România într-un turneu de promovare a cărţii în luna mai.

AGERPRES: Care au fost cele mai importante evoluţii pe care le-aţi observat în România, de la prima dvs. vizită în timpul regimului comunist, până la următoarele vizite din 2013 şi 2014?

Robert D. Kaplan: În 1981 şi, de fapt, de-a lungul anilor 1980, România era cea mai deprimantă, retrogradă ţară dintre membrele Pactului de la Varşovia. Era săracă, avea un nivel al totalitarismului mult mai profund decât cel întâlnit în celelalte ţări, fie că vorbim despre Bulgaria, Polonia, sau orice altă ţară. România era cu mult în urmă. Totuşi, în 2013, 2014, 2015 am constatat că România se descurcă surprinzător de bine. De fapt, cred că sistemul politic e mai sănătos decât cel din Polonia, mai sănătos decât cel din Ungaria, mai sănătos decât cel din Bulgaria. E greu să găseşti o fostă ţară membră a Pactului de la Varşovia în care politica şi economia să fie la un nivel atât de bun ca în România. Ştiu că românii se plâng mereu, mă aud şi spun că e o prostie, asta nu merge bine, cealaltă nu merge bine, e prea multă corupţie etc. Dar ideea e că românii se concentrează asupra lucrurilor importante. S-au săturat de corupţie. Acesta e un lucru bun, nu e un lucru rău. Au un preşedinte care nici măcar nu e etnic român, e etnic sas. Acesta e un lucru bun, pentru că arată că populaţia nu mai gândeşte în termeni etnici, gândeşte în termeni universali, caută o conducere necoruptă, stabilă, tehnocrată, modernă. Populaţia asta cere şi, treptat, asta obţine. Rata creşterii economice a României este la un nivel ridicat în comparaţie cu cele din restul Europei.

AGERPRES: De ce România? Scrieţi în noua carte: "Cu cât aveam mai multe ocazii să scriu pe îndelete despre alte părţi ale lumii, cu atât voiam mai degrabă să mă întorc în România şi să completez imaginea pe care mi-o formasem din vizitele anterioare." Ce anume v-a stârnit acest interes faţă de România?

Robert D. Kaplan: În primul rând, România mi-a schimbat viaţa profesională. Când am venit din Orientul Mijlociu în România, în 1981, brusc am devenit vădit conştient de cea mai mare dramă a celei de-a doua jumătăţi a secolului XX, criza comunistă din Europa, iar România era în centrul acestei drame. Prin urmare, m-a făcut conştient de istoria care se petrecea în timpul vieţii mele, m-a făcut conştient şi curios la nivel intelectual într-un mod pe care nu-l mai experimentasem până atunci. Deci, după acea vizită în România, viaţa mea profesională a luat o direcţie pe care a rămas până acum, timp de trei decenii şi jumătate. Şi, deşi România nu e un subiect de ştire într-un sens internaţional, nu e Irak, nu e Siria, nu e Ucraina, am descoperit că istoria şi cultura română sunt fascinante, un amestec al vestului latin şi al estului grec ortodox.

AGERPRES: România are un nou ambasador la Washington D.C., George Maior, iar Statele Unite ale Americii au un nou ambasador la Bucureşti, Hans G. Klemm. Cum vedeţi evoluţia parteneriatului strategic dintre cele două ţări, din perspectiva efortului diplomatic de a consolida relaţia bilaterală?

Robert D. Kaplan: Cred că România şi Statele Unite sunt mai apropiate acum decât ar putea spera cineva, pentru că România e o ţară din Europa Centrală şi de Est care nu are un partid pro-rus, o facţiune pro-rusă. Românii sunt orientaţi către vest, vor un guvern pro-occidental şi sunt aliaţi naturali ai Statelor Unite. Mai ales de când Polonia a început să treacă prin nişte momente mai dificile pe plan intern, pe plan politic, cred că americanii şi românii, din punct de vedere diplomatic şi strategic, au o viziune similară la un nivel care nu poate fi contestat. E greu să ajungi la o relaţie mai apropiată decât aceasta. Desigur, daţi-mi voie să adaug, România ar vrea ca administraţia Obama să facă mai multe, evident, ar vrea o politică externă americană mai puternică faţă de Europa Centrală şi de Est, vizavi de Rusia. Prin urmare, România nu va obţine tot ce vrea, dar având în vedere haosul şi realităţile istoriei, cred că relaţia româno-americană este foarte sănătoasă.

AGERPRES: După cel de-Al Doilea Război Mondial, românii aşteptau venirea americanilor. În 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene. Credeţi că în contextul actual afinitatea românilor înclină mai mult spre SUA sau spre Europa, sau este orientată în egală măsură către ambele?

Robert D. Kaplan: Românii ar vrea ca Europa să aibă succes. Dar Europa nu are succes, să fim sinceri. Problemele din Uniunea Europeană sunt profunde, sunt extrem de grave, prin urmare românii, precum şi alte popoare din Europa Centrală şi de Est, fie din ţările baltice, fie din Polonia, înclină din ce în ce mai mult către Statele Unite, pe măsură ce văd Europa pierzându-şi puterile. Să privim lucrurile în felul următor. Cu cât UE devine mai slabă, cu atât NATO devine mai slab, pentru că cele două sunt interconectate. Dacă sunt semne de întrebare cu privire la NATO şi la UE, atunci Bucureştiul, Varşovia, Tallinnul etc. trebuie să se orienteze către Washington pentru un anumit ajutor şi apărare.

AGERPRES: O prioritate esenţială pentru România este să consolideze şi să dezvolte dimensiunea economică a parteneriatului strategic cu SUA. Vorbiţi în cartea dvs. despre Gazprom şi alte investiţii ruse ca arme ale noii ofensive geopolitice ale Rusiei. Cum vedeţi răspunsul SUA cu privire la economie şi la investiţiile strategice din regiune?

Robert D. Kaplan: Statele Unite nu pot face prea mult în zona economică. America este departe, Uniunea Europeană şi Rusia sunt aproape. România şi Statele Unite vor putea face doar un anumit volum de schimburi comerciale. Cred că un lucru pe care Statele Unite îl pot face este să trimită mai mult gaz natural lichefiat în Europa Centrală şi de Est şi să facă tot posibilul pentru a ajuta Europa Centrală şi de Est să fie mai puţin dependentă de petrolul şi gazul rus. România nu are o problemă atât de mare, pentru că are propriile surse de energie, nu e complet independentă energetic, dar într-un grad mai mare decât vecinii săi.

AGERPRES: Există un obiectiv final al Rusiei cu privire la graniţe şi sferele de influenţă şi care ar fi poziţia României pe această ipotetică hartă geopolitică?

Robert D. Kaplan: Nu cred că Rusia are un obiectiv final. Să ne amintim că Rusia e o putere militară nesigură care a fost invadată de-a lungul secolelor de germani, francezi, suedezi, lituanieni, polonezi şi alţii, dacă ne uităm în istoria îndepărtată. Deci oricine va conduce Rusia va fi nesigur. Astfel, Rusia caută o zonă-tampon tradiţională de influenţă în Europa Centrală şi de Est ca să se protejeze. E normal. Ce nu e normal e natura regimului rus. Dacă în Rusia ar fi un regim mai democratic, al unui stat de drept, atunci influenţa Rusiei în Europa Centrală şi de Est nu ar fi un lucru atât de rău. Natura regimului rus e problema, nu dorinţa naturală a Rusiei de a avea o zonă-tampon de influenţă în Europa Centrală şi de Est.

AGERPRES: România încearcă să convingă NATO să creeze o flotă stabilă în Marea Neagră, ca răspuns la anexarea Crimeii de către Rusia. Consideraţi că este oportună întărirea flancului estic al NATO?

Robert D. Kaplan: Da, cred că este. Cred că se pot face mai multe lucruri. Mi-ar plăcea să văd mai multe trupe americane în Europa, cu caracter permanent în Europa, nu doar venind şi plecând, mi-ar plăcea să văd poate o brigadă sau două de militari americani revenind în Europa, după ce au fost retrase acum câţiva ani. Cred că prezenţa e foarte importantă, pentru că atunci când o ţară detaşează militari în străinătate, forţe terestre, practic spune lumii şi adversarului că e dispusă să verse sânge în baza unor principii. Deci cred că administraţia Obama poate face mult mai mult.

AGERPRES: Care sunt avantajele competitive ale României şi care credeţi că e motivul principal care împiedică România să-şi atingă potenţialul maxim în regiunea Mării Negre?

Robert D. Kaplan: Din punct de vedere geografic, avantajul competitiv al României este că e o cale către Orientul Mijlociu şi către Mediterană, are deschidere la Marea Neagră, se învecinează cu Europa Centrală în vest, se învecinează cu Marea Neagră şi Orientul Mijlociu extins în sud-est. E un punct de lansare pentru comerţ, pentru a trimite militari, orice, în Orientul Mijlociu. Cred că cea mai mare provocare a României şi ceea ce trebuie să facă, apărarea supremă a României este să aibă un stat de drept, un guvern şi instituţii bine organizate, cu alte cuvinte, să aibă o birocraţie simplificată, o birocraţie eficientă, să fie o ţară în care străinilor le e uşor să facă afaceri şi în care să vrea să facă afaceri. Asta a fost întotdeauna problema României, un stat slab organizat.

AGERPRES: Unul dintre capitolele cărţii dvs. este despre Republica Moldova. Aţi încheiat capitolul cu această frază: "Mă temeam că Moldova va fi un subiect de ştiri în viitor." Credeţi că instabilitatea politică şi socială din Moldova e o consecinţă directă a implicării Rusiei? Cum vedeţi poziţia ţărilor occidentale, înţeleg ele pe deplin ce se întâmplă în zonă? Şi cum vedeţi rolul României în acest caz?

Robert D. Kaplan: Nu e o consecinţă directă atât a implicării Rusiei, cât a influenţei Rusiei de-a lungul deceniilor. Moldova a făcut parte din Uniunea Sovietică. Ca parte a Uniunii Sovietice, nu a moştenit un regim al statului de drept puternic instituţionalizat. Nivelul ridicat al corupţiei este un lucru des întâlnit în fostele republici sovietice. Dacă ne uităm la diferenţa dintre Moldova şi România, cu toate problemele României, cu toată corupţia şi toate punctele slabe din România, România este cu foarte mulţi ani înaintea Moldovei în privinţa existenţei unui stat puternic, eficient şi corect. Deci influenţa sovietică rusă este în centrul, este cauza frământărilor politice din Moldova. Corupţia sa e semnul unui stat slab care are o identitate foarte slabă. Să ne amintim, Moldova nu e doar o ţară de frontieră, ci are comunităţi demarcate în interior. Are etnici ucraineni, etnici ruşi, etnici găgăuzi, etnici români. E o ţară care nu e sigură pe deplin de propria sa identitate. Aceasta este cauza profundă a crizei din prezent.

Cred că ţările din occident înţeleg pe deplin ce se întâmplă. E foarte greu să intervii într-o criză politică internă complexă. Poţi avertiza ruşii să nu profite, poţi folosi diplomaţii să dai sfaturi, poţi oferi ajutor economic, dar, chiar şi aşa, trebuie să fii foarte atent, pentru că nu vrei ca ajutorul să ajungă în mâinile cuiva unde nu trebuie. Cred că în privinţa României, aceasta trebuie, pe de o parte, să fie vigilentă faţă de o influenţă rusească prea mare în Moldova, dar, pe de altă parte, cred că ar fi contraproductiv, neînţelept din partea României să ceară în mod deschis unirea cu Moldova. Cred că nu ar funcţiona, pentru că dacă Moldova s-ar reuni cu România, Rusia nu ar avea de ales şi ar anexa oficial Transnistria şi ar lua o atitudine mult mai agresivă împotriva Moldovei. Deci, pentru a ţine Rusia la distanţă, România nu ar trebui să vorbească despre unirea cu Moldova.

AGERPRES: Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu criza refugiaţilor şi, de asemenea, cu ameninţarea terorismului. Credeţi că liderii europeni vor reuşi să gestioneze această situaţie delicată în aşa fel încât să menţină statele membre din est şi din vest împreună, într-o Europă puternică şi unită?

Robert D. Kaplan: Sper, dar nu pot spune că se va întâmpla. Mă tem că Uniunea Europeană se destramă treptat şi că, în loc de o Europă unită, veţi avea mai multe Europe diferite, care avansează cu viteze diferite, iar acest lucru va diminua puterile Vestului şi va împiedica Statele Unite să aibă un aliat puternic în Europa. Deci sper că liderii europeni vor putea gestiona criza şi vor găsi diverse soluţii pe parcurs, doar că nu sunt convins că o vor putea face.

AGERPRES: Aţi putea să mai prezentaţi câteva detalii despre noua dvs. carte?

Robert D. Kaplan: Aş vrea să mai spun încă un lucru despre carte. Cartea este despre România, dar am folosit România ca un mod de a vorbi despre subiecte de amploare, de a vorbi despre Războiul Rece, despre epoca lui Putin, de a vorbi despre Holocaust, de a vorbi despre imperialism, despre imperialismul rus, imperialismul austro-ungar, imperialismul turc şi bizantin. Prin urmare, este o carte despre o singură ţară, dar am folosit această ţară pentru a discuta despre subiecte globale. AGERPRES/(autor: Adina Panaitescu, editor: Karina Olteanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.