Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Paris, 19 nov /Agerpres/ - Parlamentul francez dezbate joi şi vineri proiectul de lege privind prelungirea cu trei luni a stării de urgenţă la nivel naţional în urma atentatelor de la Paris, comise vineri seară şi soldate cu 129 de morţi şi peste 350 de răniţi, informează AFP.

Preşedintele francez, Francois Hollande, a decretat sâmbătă stare de urgenţă pe întreg teritoriul Franţei şi închiderea frontierelor ţării pe fondul "atentatelor teroriste fără precedent" din Paris. Adunarea Naţională (camera inferioară a parlamentului francez) a votat deja joi în favoarea acestei măsuri.

În privinţa prelungirii măsurii, legea franceză prevede că o extindere a stării de urgenţă dincolo de termenul de 12 zile nu poate fi autorizată decât printr-un text de lege.

Proiectul ce va fi examinat joi de către deputaţii francezi dispune că starea de urgenţă declarată pe 14 noiembrie este prelungită, la finalul celor 12 zile, cu trei luni, respectiv până la finalul lunii februarie 2016. Această situaţie are un precedent, în 2005, după revoltele din suburbiile pariziene. Totuşi, în acel caz starea de urgenţă s-a aplicat numai în anumite cartiere şi nu pe întregul teritoriu al Franţei, aşa cum este cazul acum.

Referitor la arestul la domiciliu, proiectul de lege respectiv prevede că acest regim este extins la orice persoană faţă de care există motive serioase de a se crede că prin comportamentul său constituie o ameninţare pentru securitatea şi ordinea publice. Unora dintre aceste persoane cu domiciliu forţat li s-ar putea interzice intrarea în contact, în mod direct sau indirect, cu alte persoane suspectate de pregătirea unor acte contrare ordinii publice.

În legătură cu percheziţiile, documentul stipulează că, dacă starea de urgenţă îi permite ministrului de interne să procedeze la percheziţii administrative fără aprobarea autorităţii judiciare, atunci aceste percheziţii nu vor putea viza locuri afectate de exercitarea unui mandat parlamentar sau de activitatea profesională a avocaţilor, magistraţilor şi jurnaliştilor.

De asemenea, procurorul general al Franţei va fi informat despre orice decizie de percheziţie, care se va desfăşura în prezenţa unui ofiţer al poliţiei judiciare.

Controlul asupra presei scrise şi a posturilor de radio şi TV, prevăzut în textul din 1955 dar niciodată utilizat, va fi suprimat, mai menţionează proiectul legislativ.

Documentul deschide posibilitatea de dizolvare a asociaţiilor şi grupărilor care participă, facilitează sau incită la comiterea de acte ce pot aduce atingere gravă ordinii publice şi care cuprind persoane sub arest la domiciliu. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.