Berlin, 19 nov /Agerpres/ - Cancelarul federal Angela Merkel se confruntă cu cea mai profundă criză internă în cei 10 ani de când se află la putere, ca urmare a politicii sale de deschidere în faţa afluxului de refugiaţi, politică tot mai contestată în Germania şi Europa, mai ales după atentatele de vinerea trecută de la Paris, informează joi AFP.

Aflată pe un val de popularitate datorită bunelor rezultate economice şi clasată cu regularitate de Forbes în topul celor mai puternici lideri ai planetei, Merkel îşi imagina, în urmă cu numai câteva luni, că va sărbători în cu totul altă atmosferă, duminică, un deceniu de putere - la care a ajuns la 22 noiembrie 2005, printr-un vot al deputaţilor - care face din ea cel mai longeviv şef de guvern din UE.

Afluxul de refugiaţi ce ar urma să se înregistreze în acest an în Germania, de circa un milion de oameni cărora Merkel le-a deschis frontierele de la începutul lui septembrie, i-a fragilizat în mod brutal poziţia.

'Începutul sfârşitului', îndrăzneşte să scrie prestigiosul săptămânal Die Zeit. 'Cancelarul izolat: cea care trecea în urmă cu puţin timp drept cea mai puternică femeie din Europa s-a pomenit acum în defensivă', notează şi Der Spiegel.

Sondajele de opinie dezvăluie o susţinere în puternică scădere pentru 'familia' sa conservatoare, uniunile creştine CDU şi CSU (34% intenţii de vot, comparativ cu 41,5% în alegerile din 2013), în condiţiile în care electoratul său se simte trădat în aşteptările sale. Partidul de dreapta populist anti-refugiaţi Alternativă pentru Germania (AfD) profită de situaţie, pentru a înregistra o creştere de 10%.

'Nu există nicio îndoială, aceasta este cea mai mare sfidare a mandatului său', recunoaşte unul dintre consilierii apropiaţi ai Angelei Merkel, sub protecţia anonimatului.

În cadrul partidului său, Merkel este nevoită să înfrunte o rebeliune fără precedent, de jos până la vârf. Filiala bavareză a CSU se află în opoziţie făţişă şi doi piloni importanţi ai CDU din guvern, ministrul de interne Thomas De Maiziere şi cel al finanţelor Wolfgang Schaeuble, nu mai ezită să-şi afişeze dezacordul, pledând pentru reînchiderea frontierelor.

În faţa nemulţumirilor, Merkel a fost nevoită să-şi modifice politica în ultimele săptămâni: să înăsprească dreptul de azil, să revină la controlul de la frontiere, la expulzările accelerate şi, de curând, la retrimiterea de cetăţeni sirieni în ţările pe unde au intrat în UE, cu excepţia cazurilor în care aceştia au intrat prin Grecia.

Iar susţinătorii unei linii ferme au devenit şi mai vocali după atentatele de la Paris, confirmare, în opinia lor, a riscului ca printre refugiaţi să se infiltreze şi jihadişti. 'Parisul schimbă totul. Imigraţia necontrolată şi ilegală nu poate continua în acest mod', a declarat un responsabil al CSU, Markus Soeder.

Admirată până acum pentru ultrapragmatismul ei, pentru capacitatea sa de a-şi adapta politica la 'umorile' opiniei publice, Angela Merkel a fost pusă în dificultate, după ce şi-a dezvăluit, poate pentru prima dată în timpul mandatului său, adevăratele sale convingeri.

Marcată de 'cortina de fier', în spatele căreia ea a crescut în Republica Democrată Germană (comunistă), impregnată de educaţia dată de tatăl său, pastor, Merkel pare să-şi fi asumat o 'misiune' în problema refugiaţilor.

'Ea are valori extrem de ferme şi crede că nu există decât o singură opţiune posibilă în această problemă', estimează Constanze Stelzenmueller, analist la Brookings Institution, specializată în problemele Germaniei. Altfel spus, criza migraţiei 'este cumva felul ei de a da jos (încă o dată) Zidul' Berlinului, explică aceasta.

Este Angela Merkel condamnată politic dacă va persista în această atitudine? Germania nu a ajuns încă aici, chiar dacă unele mass-media fac speculaţii cu privire la o înlăturare a ei de la putere, în favoarea lui Wolfgang Schaeuble.

Cancelarul are puţini rivali serioşi în CDU, iar partidul social-democrat nu profită de pe urma eşecurilor sale, pentru că popularitatea pe care o pierde în tabăra sa, Merkel o recâştigă în cea de stânga. Astfel, filosoful Juergen Habermas, de obicei unul dintre principalii săi contestatari, nu conteneşte acum cu laudele: 'Cine s-ar fi putut aştepta la aşa ceva din partea Angelei Merkel?', se entuziasmează el.

'Merkel are opozanţi în propria tabără, dar şi mulţi susţinători în altă parte, în societatea civilă, printre cei de stânga în special', subliniază istoricul Paul Nolte, potrivit căruia 'ea are un mandat din partea societăţii civile şi din acest motiv nu va putea fi înlăturată uşor'. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu)