Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Stockholm, 13 nov /Agerpres/- Numărul migranţilor ajunşi în Suedia nu a scăzut nici după ce această ţară membră a spaţiului Schengen a reintrodus controalele la graniţe, în timp ce vecinii săi nordici iau tot mai multe măsuri pentru stăvilirea acestui aflux, relatează agenţia DPA.

La aproape 24 de ore după reintroducerea controalelor la punctele de trecere a frontierei, autorităţile suedeze au primit încă aproximativ 1.600 de noi cereri de azil, cifră comparabilă cu cea înregistrată în mod obişnuit în zilele şi săptămânile trecute.

Reintroducerea acestor controale, valabilă deocamdată doar pentru 10 zile, se aplică la punctul de trecere a frontierei de pe podul Strâmtorii Sund (ce leagă capitala daneză Copenhaga de oraşul suedez Malmo) şi în porturile unde sosesc navele de pasageri din Danemarca şi Germania.

Dar autorităţile de la Stockholm se tem că migranţii din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia, care ajung chiar şi până la Cercul Polar motivaţi de dorinţa unei vieţi mai bune în Europa, se vor orienta tot mai mult către Suedia, întrucât celelalte state nordice iau măsuri pentru a le limita accesul, cu toate că şi guvernul suedez a început să elaboreze astfel de măsuri.

Guvernul conservator norvegian a trimis vineri parlamentului de la Oslo o iniţiativă legislativă care urmează să fie supusă votului săptămâna viitoare în regim de urgenţă şi prevede în principal grăbirea expulzării refugiaţilor care vin dinspre Rusia.

Există migranţi, mai ales sirieni, afgani şi irakieni, care sosesc cu acte în regulă în Rusia şi călătoresc apoi până la Cercul Polar pentru a trece graniţa în Norvegia, ei alegând această variantă pentru a evita aşa-numita 'rută a Balcanilor'. Numărul celor care de la începutul anului au optat acest traseu prin Rusia este de numai aproximativ 4.400, dar guvernul norvegian a constat în ultima vreme că această variantă este tot mai tentantă pentru migranţi, în pofida condiţiilor meteo extreme din acea zonă.

Prin urmare, pe lângă noua iniţiativă legislativă, Norvegia a recurs şi la alte măsuri, cum ar fi confiscarea bicicletelor folosite de migranţi la trecerea graniţei şi atenţionarea localnicilor că vor fi acuzaţi de trafic de persoane dacă îi transportă cu maşinile.

'Majoritatea celor care trec graniţa nu fug de războaie sau persecuţii', a atenţionat şefa guvernului de la Oslo, Erna Solberg, subliniind astfel motivaţia mai degrabă economică a solicitanţilor de azil, ea atrăgând atenţia şi asupra numărului tot mai mare de pakistanezi şi afgani, care deja sunt mai mulţi decât sirieni.

Şi Danemarca a elaborat măsuri pentru descurajarea sosirii migranţilor. După ce în luna august a redus ajutoarele sociale destinate acestora, premierul Lars Lokke Rasmussen a anunţat miercuri un plan în 34 de puncte pe care-l va discuta săptămâna viitoare cu partidele politice, într-unul dintre aceste puncte menţionându-se că solicitanţii de azil îşi vor putea aduce familiile în Danemarca abia după trei ani, faţă de un an cât este prevăzut în prezent.

Suedia, recunoscută pentru politica ei de azil foarte generoasă care a făcut-o să devină, după Germania, a doua destinaţie preferată de migranţii extracomunitari, a fost nevoită la rândul ei să adopte limitări ale acestei politici, după ce a ajuns în situaţia să nu mai aibă spaţii de cazare pentru noii veniţi. Printre aceste măsuri, ce vor intra în vigoare în al doilea semestru al anului viitor, se numără eliberarea mai multor permise de şedere provizorii în locul celor permanente, înăsprirea condiţiilor ce permit migranţilor să-şi aducă familiile şi intensificarea expulzărilor în cazul celor cărora li s-a respins cererea de azil. De asemenea, estimând că numărul migranţilor ajunşi anul acesta în Suedia va fi de circa 190.000, executivul de la Stockholm a cerut Uniunii Europene să redistribuie o parte dintre ei către alte state din UE prin mecanismul cotelor obligatorii. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Karina Olteanu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.