Bucureşti, 1 apr /Agerpres/ - Capacitatea instituţiilor statului de a combate corupţia este marea schimbare înregistrată de România în ultimii ani, iar Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a devenit un model de inspiraţie şi pentru alte ţări, a subliniat preşedintele Klaus Iohannis într-un interviu acordat agenţiei turce de presă Anadolu.

''Azi DNA este una dintre cele mai respectate instituţii din România'', în perioada scursă de la înfiinţarea ei societatea românească şi mentalitatea oamenilor schimbându-se profund. A dispărut sentimentul de neputinţă în faţa corupţiei la toate nivelurile societăţii, DNA fiind unul din factorii-cheie ai acestui proces - a spus Iohannis.

În interviul publicat de agenţia Anadolu marţi, cu o zi înaintea vizitei oficiale la Bucureşti a preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şeful statului român s-a referit pe larg la relaţiile bilaterale româno-turce, aflate din anul 2011 la nivel de Parteneriat Strategic, notând faptul că Turcia este un partener-cheie al României.

Investiţiile firmelor turce în România se cifrează la peste 5,5 miliarde dolari şi Turcia este primul partener economic al României din afara Uniunii Europene, a menţionat Klaus Iohannis, exprimându-şi speranţa că vizita omologului său turc la Bucureşti - care cuprinde şi participarea la un Forum al oamenilor de afaceri - va contribui la consolidarea şi deschiderea unor noi perspective de cooperare, în multiple domenii precum energia, transporturile, agricultura, cultura şi educaţia.

În acest context, preşedintele român a evidenţiat şi posibilitatea ca România şi Turcia să coopereze în realizarea unor proiecte economice pe pieţe terţe din Asia Centrală, Caucaz, Africa şi Orientul Mijlociu. De asemenea, Iohannis a exprimat interesul părţii române pentru dezvoltarea unor proiecte energetice de interconectare în zona Mării Negre, dând exemplul proiectului privind cablul submarin de interconectare electrică.

În ceea ce priveşte aderarea Turciei la Uniunea Europeană, preşedintele Klaus Iohannis a amintit că România sprijină în mod activ acest demers, dar a remarcat că, aşa cum a arătat şi experienţa României, integrarea europeană nu este un proces uşor, fiind nevoie de reforme curajoase, ample, care să genereze schimbări profunde şi ireversibile în beneficiul cetăţenilor.

Cât despre evoluţiile din regiune, preşedintele român a evidenţiat schimbarea mediului de securitate, ce a devenit mai fragil ca niciodată în urma criza din Ucraina şi a ameninţările din Orientul Mijlociu generate de emergenţa grupării Statul Islamic, în paralel consolidându-se un inel de conflicte prelungite în jurul Mării Negre. Drept urmare, el a atras atenţia că astfel de provocări cu impact global pot fi combătute numai cu sprijinul unei comunităţi transatlantice unite, iar NATO trebuie să-şi menţină atenţia asupra Mării Negre şi să coopereze pentru a identifica soluţii la ameninţările de securitate în flancurile sudic şi estic.

Întrebat despre rolul comunităţii turco-tătare în societatea românească şi în relaţiile dintre Bucureşti şi Ankara, preşedintele român a răspuns că această comunitate, ce numără peste 50.000 de membri, contribuie la cultivarea legăturilor culturale, economice şi civice dintre România şi Turcia, amintind de asemenea că ea beneficiază, la fel ca toate cele 20 de minorităţi, de una dintre cele mai generoase legislaţii din Europa privind drepturile minorităţilor.

''Dincolo de legăturile istorice, avem un atu important în dialogul bilateral: imaginea pozitivă pe care o avem unii despre alţii în prezent. Românii au o părere bună despre turci şi cred că şi reciproca este valabilă. Pe o asemenea bază se poate construi foarte bine'', a mai menţionat Klaus Iohannis.AGERPRES