Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Kiev, 8 mar /Agerpres/ - Serghei Hruşciov, fiul fostului lider sovietic Nikita Hruşciov, susţine într-un interviu difuzat sâmbătă de cotidianul spaniol El Mundo că Rusia nu are nicio intenţie să anexeze Crimeea, dar consideră că, dacă tatăl său ar mai fi în viaţă, le-ar spune locuitorilor din această peninsulă să voteze la referendumul care va avea loc la 16 martie şi să revină la Rusia.
Fiul lui Nikita Hruşciov, Serghei Nikitici Hruşciov, acum pensionar, a fost profesor de istorie în SUA şi explică pentru El Mundo cum o procedură administrativă a provocat ani mai târziu ceea ce mulţi consideră deja a fi cel mai grav conflict european al secolului al XXI-lea. Serghei Hruşciov spune că este fals să se creadă că tatăl său a cedat Crimeea Ucrainei pentru a compensa în acest fel Kievul pentru foametea la care i-a supus Stalin pe ucraineni sau că a fost un dar pe care Nikita Hruşciov l-a făcut soţiei sale, care provenea din vestul Ucrainei.
Acea cedare a Crimeii către Ucraina s-a făcut în 1954, când frontiera pe care şi-o dispută astăzi Kievul şi Moscova nu conta prea mult fiindcă Rusia şi Ucraina erau republici surori în URSS, spune el. Hruşciov jr. nu crede că deocamdată se poate spune că asistăm la cea mai gravă criză din Europa de la cel de-al doilea război mondial, 'însă o putem crea, totul depinde de înţelepciunea Occidentului, pentru că Ucraina se află într-un moment de instabilitate şi revoluţie'.
Serghei Hruşciov susţine că populaţia rusofonă din Crimeea se teme să nu se repete şi în peninsulă scenariul de la Maidan, piaţa centrală din Kiev ocupată luni la rândul de protestatari, şi locuitorii Crimeii nu vor ca noii lideri de la Kiev să-şi impună autoritatea în această republică autonomă. 'De aceea au cerut ajutorul Rusiei, care a intervenit pentru că are interesele ei. Acesta este un duş rece pentru cei care s-au revoltat la Maidan', crede Hruşciov jr.
În opinia sa, părţile implicate ar trebui să negocieze pentru că 'Rusia nu vrea să anexeze Crimeea'. 'Aspiraţiile multor oameni din această peninsulă sunt (ca regiunea) să fie o republică în cadrul Ucrainei, dar cu un statut special care să-i reglementeze relaţiile cu Kievul', spune Serghei Hruşciov.
Întrebat la ce se gândea oare tatăl său când a făcut Crimeea cadou ruşilor, Serghei Hruşciov declară că nu a fost o chestiune politică, ci de afaceri. 'În Ucraina, exista o mare rezervă de apă care putea fi folosită pentru a iriga o zonă aridă din Crimeea cu apă din Nipru. Autorităţile sovietice de atunci s-au gândit că ar fi mult mai bine dacă canalul care trebuia să unească aceste puncte se afla pe teritoriul unei singure republici. Era mai uşor să pună Crimeea sub controlul Ucrainei, decât să pună Ucraina sub control rus... Nimeni nu-şi putea închipui atunci că URSS se va dezintegra şi că peninsula Crimeea va rămâne într-o altă ţară!', susţine el. Hruşciov jr. mai spune că, la acea vreme, nu existau probleme legate de limbă, deoarece se putea vorbi atât în rusă, cât şi în ucraineană. 'La acea vreme, eu trăiam acolo şi aveam şase ore de limba ucraineană la fiecare şase ore de limbă rusă', povesteşte el.
Cât despre ce le-ar putea spune tatăl său locuitorilor din Crimeea care s-au mobilizat, înspăimântaţi de presupusele ameninţări ale Kievului, Hruşciov jr. crede că, dacă ar mai trăi, tatăl său le-ar spune să revină la Rusia şi să voteze la referendum. 'Însă şi Boris Elţin (defunctul preşedinte rus) este vinovat de această situaţie. Când URSS s-a dezintegrat, în 1991, Kravciuk (Leonid Kravciuk, primul preşedinte al Ucrainei independente) l-a întrebat pe preşedintele rus ce va face cu Crimeea. 'Poţi s-o păstrezi', i-a spus Elţin. Tatăl meu nu a făcut altceva decât să rezolve o nevoie existentă la acel moment', spune Serghei Hruşciov.
Totodată, fiul lui Nikita Hruşciov dezminte faptul că preşedintele rus Vladimir Putin ar încerca să recreeze URSS. 'Nu, asta-i o fantezie nord-americană! Nu se poate reface URSS, este imposibil. Putin face tot ce poate pentru a crea o uniune economică, dar n-a spus niciodată că ar putea controla aceste regiuni. Este la fel de adevărat că Rusia are nişte interese: dacă ar trebui să plece (din Crimeea), ar pierde locul în care să-şi poată staţiona flota. Ar fi ca şi cum americanii ar trebui să-şi părăsească bazele din Spania', remarcă Hruşciov jr.
Întrebat dacă Europa nu învaţă din greşelile trecutului - Nikita Hruşciov a trimis tancurile în Ungaria, în 1956, iar în 1968, aflând că noul lider sovietic Leonid Brejnev a făcut la fel, la Praga, Hruşciov a comentat că 'în 12 ani nu am învăţat nimic' - Serghei Hruşciov avertizează că există riscul ca cei aproape 100 de morţi în înfruntările de la Kiev să nu fie singurii. 'Ar putea să mai moară şi alţii. Acolo este în desfăşurare o revoluţie. Au dizolvat Tribunalul Constituţional şi toată ordinea stabilită. Iar eu nu sprijin ideea de revoluţie, ci pe cea de reformă. În toate ţările există extremişti. Iar aceştia trebuie excluşi de la putere. Pentru că aceşti extremişti pot împinge ţara într-un război civil. Aşa s-a întâmplat în Siria, la fel se poate întâmpla şi în Ucraina', a avertizat el.
El Mundo notează că, în aceste zile, numele de Hruşciov este blestemat în Crimeea 'cu acelaşi dispreţ cu care cineva dă cu piciorul într-o cutie de conserve aruncată pe stradă'. Cotidianul spaniol aminteşte că liderul sovietic Nikita Hruşciov este pentru istorici autorul procesului de destalinizare, pentru televiziuni, el este 'contrapartida' lui J.F. Kennedy din anii 60 şi omul care a bătut cu pantoful în masă la ONU, însă pentru cei mai mulţi dintre cei două milioane de locuitori ai Crimeii, Hruşciov este omul care a făcut cadou Ucrainei această peninsulă rusofonă şi care a fost rusă secole la rândul.AGERPRES/(AS - editor: Gabriela Ionescu)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.