EXPO Astana 2017 Laserul de la Măgurele, printre primele 5 cele mai interesante exponate prezentate la expoziția internațională (FOTO)

 •  Expo Astana
802 afişări

Pavilionul României de la EXPO 2017 Astana, cu laserul de la Măgurele, se află printre primele cinci pavilioane cu cele mai interesante exponate prezente la această expoziție internațională, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu.

c7de0fd5-8a9e-4098-a5ce-2fd1c0ba2748

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO

Aflat într-o vizită în Kazahstan, în perioada 27-28 iulie, Teodor Meleșcanu a precizat că evenimentul a avut un dublu scop: pe de o parte aniversarea a 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Kazahstan, în condițiile în care statul român s-a aflat printre primele țări care au recunoscut independența Kazahstanului, iar pe de altă parte participarea la ceremonia oficială cu ocazia Zilei României la expoziția internațională EXPO 2017 Astana. Future Energy.

"Vizita în Kazahstan a avut un dublu scop: pe de o parte aniversarea a 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Kazahstan — și aș vrea să subliniez că România a fost una dintre primele țări care au recunoscut independența Kazahstanului—, iar a doua prioritate a fost aceea de a participa la Ziua României de la pavilionul EXPO Astana, unde noi suntem prezenți cu mai multe exponate, însă pavilionul a fost construit special pentru a pune în lumină laserul de la Măgurele și pe ideea unei energii pentru viitor", a spus ministrul.

În acest sens, șeful diplomației românești a apreciat că elementul central al Pavilionului României — proiectul ELI-NP (Energy Light Infrastructure — Nuclear Physics), implementat de Institutul Național de Fizică Nucleară ''Horia Hulubei'' s-a bucurat de interes în rândul publicului. În plus, laserul de la Măgurele se află printre primele cinci cele mai interesante exponate selectate de organizatorii expoziției.

"Ziua României s-a bucurat de o prezență destul de mare și de bună inclusiv din partea oficialităților locale — ministrul kazah al Informației și Comunicării (Dauren Abayev — n. r.), ministrul adjunct al Energiei, membri ai corpului diplomatic, membri ai comunității românești din Karaganda, dar și din partea unui public interesat să vadă o chestiune nouă. Aș vrea să vă spun că, din discuțiile pe care le-am avut cu organizatorii, înțeleg că au căutat să selecteze cele mai interesante exponate care au fost prezentate la această expoziție și printre primele cinci se află laserul de la Măgurele. Mai mult, cu ocazia deschiderii pavilionului, în sensul sărbătoririi Zilei României la Astana, am avut plăcerea deosebită și onoarea să fim prezenți aici cu un artist care nu mai are nevoie de niciun fel de recomandare: maestrul Gheorghe Zamfir, care a oferit un concert ce a prefațat ceremonia oficială de sărbătorire a Zilei României la pavilionul de la Astana", a precizat Meleșcanu.

Acesta a subliniat că vizita sa în Kazahstan a fost prima vizită bilaterală a unui ministru român de externe după o perioadă de aproximativ 9 ani.

"Evident că vizita a avut și un context bilateral. Este vorba de o ocazie pe care am dorit să o folosesc: de mai bine de 9 ani România nu a avut nicio vizită la nivelul ministrului de Externe în Kazahstan. Cu această ocazie, am avut și consultări cu domnul Kairat Abdrakhmanov — care este ministru de Externe al Kazahstanului — cu care am trecut în revistă relațiile bilaterale România — Kazahstan, dar am avut și un schimb de păreri în legătură cu probleme internaționale mai grave cum ar fi Siria — unde Kazahstanul joacă un rol important prin procesul de la Astana—, problemele din zona Mării Negre, în general tot ceea ce ține de securitatea internațională inclusiv conflictele din Irak, din Afganistan etc.," a precizat ministrul român de Externe.

În urma acestor discuții cu omologul kazah, potrivit lui Teodor Meleșcanu, a rezultat faptul că România și Kazahstanul ar trebui să diversifice și să extindă relațiile economice, astfel încât acestea să acopere și domeniul cultural, educațional și tehnico-științific.

"În toate discuțiile pe care le-am avut aici, am ajuns, practic, la două concluzii importante împreună cu partea kazahă: prima este că în cooperarea noastră pe teme economice, la ora actuală, singurul domeniu în care există o relație foarte strânsă este cel al energiei, cum este și firesc, Kazahstanul fiind o țară cu mari resurse de energie. Deci, prima concluzie a fost să diversificăm relațiile economice, astfel încât ele să acopere și alte domenii de interes pentru Kazahstan și România și am stabilit câteva, cum ar fi: tehnologia informației, agricultura, turismul, cercetarea și inovarea științifică, dar și cooperarea culturală, lucruri care ar putea să conducă la o lărgire a evantaiului relațiilor noastre nu numai în sectorul economic, ci și în celelalte domenii", a explicat el.

În acest sens, s-a stabilit ca în perioada 4-5 octombrie să se întrunească la București Comisia mixtă de colaborare economică și tehnico-științifică, unde vor fi discutate proiecte concrete prezentate de ambele părți.

"Pentru a aborda cât mai concret câteva domenii — sau câteva proiecte mai bine zis — și în domeniul energiei, dar și în celelalte domenii menționate, am convenit ca în perioada 4-5 octombrie să aibă loc la București Comisia mixtă de colaborare economică și tehnico-științifică și care să fie însărcinată cu abordarea unor proiecte concrete ce vor fi prezentate atât de partea română, cât și de partea kazahă. Deci, din acest punct de vedere, am găsit o mare disponibilitate din partea Kazahstanului și un interes pentru dezvoltarea relațiilor cu România. Din punctul nostru de vedere, vreau să vă spun foarte deschis: Kazahstanul este cel mai important partener economic din Asia Centrală. Evident că există interes și din partea noastră. În același timp, există și un alt interes al Kazahstanului care este legat de sprijinul pe care România i-l poate oferi în relațiile cu Uniunea Europeană. Deținerea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene (în 2019 — n. r.) este, din punctul nostru de vedere, o temă foarte importantă și o posibilitate foarte importantă de a dezvolta raporturile cu alte țări care nu sunt membre ale UE, printre care se numără și Kazahstan", a precizat șeful diplomaților români.

În plus, Meleșcanu a făcut referire la vizita pe care a efectuat-o în Karaganda, unde a avut întrevederi cu reprezentanți ai comunității românești și cu guvernatorul Regiunii Karaganda, Yerlan Koshanov. Ministrul Teodor Meleșcanu a depus o coroană de flori la Monumentul românilor, victime ale lagărelor staliniste (Monumentul de la Spassk) și a vizitat Universitatea Tehnica de Stat din Karaganda.

"Mai mult, mi-aș dori să vă spun că am făcut și o vizită în regiunea Karaganda, care se află la aproximativ 200 de kilometri de Astana, o regiune care, din punct de vedere al întinderii sale, este de două ori cât România și, din punct de vedere al resurselor naturale, este una dintre cele mai bogate zone în minereuri, de la cărbune, minereuri de fier și tot felul de materii prime, care se exploatează aici, în zonă. Am dorit să facem această vizită — eu personal am dorit — pentru că în Karaganda există o comunitate românească și, în plus, este o comunitate organizată, are o societate culturală — Dacia, are un ansamblu — 'Dorule', de muzică populară. Deci, există o comunitate și am dorit să dau un semnal foarte important că nu-i uităm, indiferent de ce se întâmplă în istorie, și că relația noastră cu aceste comunități va continua să fie foarte importantă", a dat asigurări ministrul de Externe.

Acesta a ținut să sublinieze că, datorită eforturilor care s-au făcut pe plan diplomatic, s-a reușit înființarea primului și singurului lectorat de limbă, cultură și civilizație română la Universitatea de stat din Karaganda, unic în Asia Centrală.

"Am dorit ca prin aceasta să dăm un semnal în legătură cu importanța pe are o acordăm relațiilor umane între România și Kazahstan. Deci, din toate punctele de vedere, eu consider că a fost o vizită foarte bună, am semnat cu această ocazie și o declarație privind 25 de ani de relații diplomatice, s-a semnat și un acord între Camera de Comerț și Industrie a României și Camera de Comerț Internațională a Kazahstanului, care deschide posibilitatea unui cadru de colaborare pe viitor, inclusiv între societățile private, de la businessman la businessman, pe lângă ceea ce facem în cadrul comisiei la nivel guvernamental, în cadrul Comisiei mixte de colaborare economică și tehnico-științifică. Din punctul nostru de vedere, există foarte multe teme pe care le împărtășim cu partea kazahă, una dintre cele mai importante fiind insistența pe care și kazahii și noi o avem cu privire la necesitatea respectării stricte pe plan internațional a principiilor și normelor dreptului internațional și renunțarea la folosirea forței pe plan internațional și la amestecul în treburile interne ale altor state. Aceasta este o preocupare pe care o are și Kazahstanul, o preocupare pe care o avem și noi", a menționat Meleșcanu.

În ceea ce privește comunitatea de români din Karaganda, Teodor Meleșcanu a precizat că au fost trei doleanțe care i-au fost transmise la întâlnirea cu aceasta.

"Sunt, practic, trei doleanțe pe care le-am înregistrat. Prima este cea legată de termenele foarte lungi pentru obținerea cetățeniei române — și am făcut o promisiune ca, odată cu întoarcerea la București, să vedem dosarele care sunt și, dacă sunt în regulă, să fie rezolvate potrivit prevederilor legale. În al doilea rând, și-ar dori foarte mult și ne-au făcut această propunere — o să vorbesc la nivelul Guvernului să vedem dacă putem face ceva — să aibă un microbuz cu care să se poată deplasa ansamblul, care să poată veni mai ieftin în România, pentru că doresc să își păstreze relațiile cu țara mamă. În al treilea rând, există un interes foarte mare pentru obținerea de burse de studiu în România din partea copiilor din familiile românești, de origine românească sau chiar din familiile mixte. Lumea dorește să folosească posibilitățile educaționale care există în România. Aceste trei teme au fost ridicate în discuțiile cu ei", a adăugat el.

Ministrul de Externe a mai făcut referire la acordul de colaborare încheiat între Universitatea Politehnică București și Universitatea de stat din Karaganda, care urmează să fie concentrat pe probleme de cercetare științifică și de inovare.

"S-a semnat un acord de colaborare între Universitatea Politehnică București și Universitatea de stat din Karaganda, care urmează să fie concentrat pe probleme de cercetare științifică și de inovare. Acordul a fost semnat cu ocazia unei vizite aici și am considerat că ar fi o soluție foarte utilă dacă am putea să organizăm și o vizită a ministrului Educației din Kazahstan, care să vină în România, și cu ocazia aceasta să semneze probabil și alte documente sau chiar să fixeze unele teme comune de cercetare între cele două universități. Există și o propunere de schimb de profesori și de studenți. Atât la nivelul Ministerului de Externe, cât și la nivelul universităților, noi avem programe de mobilitate care ne permit să finanțăm prezența unor profesori sau studenți de la o universitare la alta. În ce măsură se pot aplica și în relația cu Kazahstanul, este una dintre temele pe care le avem în vedere la întoarcerea în țară", a subliniat el.

Expoziția Internațională EXPO Astana 2017 se derulează până pe 10 septembrie 2017, iar organizatorii estimează că evenimentul va atrage peste cinci milioane de vizitatori din întreaga lume.

Evenimentul, similar celui care a avut loc în orașul spaniol Zaragoza în 2008, precede expoziția universală pe care o va organiza Dubai în 2020, care va dura 6 luni, la fel cu cele organizate la Sevilla, în 1992, sau la Milano, în 2015.

Logo-ul EXPO 2017, "Wind Energy", este format din trei palete de turbină eoliană, în culorile albastru, portocaliu și verde. Logo-ul a fost ales de locuitorii din Kazahstan în iulie 2013.

Mascotele sunt trei păpuși în aceleași culori ca și logo-ul: portocaliu, verde și albastru, simbolizând soarele, vântul și apa. Păpușile, reprezentând trei copii, vor fi atât simbolul expoziției, cât și al țării-gazdă, Kazahstan.

AGERPRES/(AS — autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Expo Astana

Cele mai citite din Expo Astana

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe