COD GALBEN: 22-01-2018 ora 11 Intre 22 ianuarie, ora 11 - 22 ianuarie, ora 20 se va semnala intensificări susținute ale vântului, local ninsori viscolite

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 3 aug /Agerpres/ - Pavilionul României de la EXPO 2017 Astana, cu laserul de la Măgurele, se află printre primele cinci pavilioane cu cele mai interesante exponate prezente la această expoziţie internaţională, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu.

Aflat într-o vizită în Kazahstan, în perioada 27-28 iulie, Teodor Meleşcanu a precizat că evenimentul a avut un dublu scop: pe de o parte aniversarea a 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Kazahstan, în condiţiile în care statul român s-a aflat printre primele ţări care au recunoscut independenţa Kazahstanului, iar pe de altă parte participarea la ceremonia oficială cu ocazia Zilei României la expoziţia internaţională EXPO 2017 Astana. Future Energy.

"Vizita în Kazahstan a avut un dublu scop: pe de o parte aniversarea a 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Kazahstan - şi aş vrea să subliniez că România a fost una dintre primele ţări care au recunoscut independenţa Kazahstanului -, iar a doua prioritate a fost aceea de a participa la Ziua României de la pavilionul EXPO Astana, unde noi suntem prezenţi cu mai multe exponate, însă pavilionul a fost construit special pentru a pune în lumină laserul de la Măgurele şi pe ideea unei energii pentru viitor", a spus ministrul.

În acest sens, şeful diplomaţiei româneşti a apreciat că elementul central al Pavilionului României - proiectul ELI-NP (Energy Light Infrastructure - Nuclear Physics), implementat de Institutul Naţional de Fizică Nucleară Horia Hulubei s-a bucurat de interes în rândul publicului. În plus, laserul de la Măgurele se află printre primele cinci cele mai interesante exponate selectate de organizatorii expoziţiei.

"Ziua României s-a bucurat de o prezenţă destul de mare şi de bună inclusiv din partea oficialităţilor locale - ministrul kazah al Informaţiei şi Comunicării (Dauren Abayev - n. r.), ministrul adjunct al Energiei, membri ai corpului diplomatic, membri ai comunităţii româneşti din Karaganda, dar şi din partea unui public interesat să vadă o chestiune nouă. Aş vrea să vă spun că, din discuţiile pe care le-am avut cu organizatorii, înţeleg că au căutat să selecteze cele mai interesante exponate care au fost prezentate la această expoziţie şi printre primele cinci se află laserul de la Măgurele. Mai mult, cu ocazia deschiderii pavilionului, în sensul sărbătoririi Zilei României la Astana, am avut plăcerea deosebită şi onoarea să fim prezenţi aici cu un artist care nu mai are nevoie de niciun fel de recomandare: maestrul Gheorghe Zamfir, care a oferit un concert ce a prefaţat ceremonia oficială de sărbătorire a Zilei României la pavilionul de la Astana", a precizat Meleşcanu.

Acesta a subliniat că vizita sa în Kazahstan a fost prima vizită bilaterală a unui ministru român de externe după o perioadă de aproximativ 9 ani.

"Evident că vizita a avut şi un context bilateral. Este vorba de o ocazie pe care am dorit să o folosesc: de mai bine de 9 ani România nu a avut nicio vizită la nivelul ministrului de Externe în Kazahstan. Cu această ocazie, am avut şi consultări cu domnul Kairat Abdrakhmanov - care este ministru de Externe al Kazahstanului - cu care am trecut în revistă relaţiile bilaterale România - Kazahstan, dar am avut şi un schimb de păreri în legătură cu probleme internaţionale mai grave cum ar fi Siria - unde Kazahstanul joacă un rol important prin procesul de la Astana -, problemele din zona Mării Negre, în general tot ceea ce ţine de securitatea internaţională inclusiv conflictele din Irak, din Afganistan etc.," a precizat ministrul român de Externe.

În urma acestor discuţii cu omologul kazah, potrivit lui Teodor Meleşcanu, a rezultat faptul că România şi Kazahstanul ar trebui să diversifice şi să extindă relaţiile economice, astfel încât acestea să acopere şi domeniul cultural, educaţional şi tehnico-ştiinţific.

"În toate discuţiile pe care le-am avut aici, am ajuns, practic, la două concluzii importante împreună cu partea kazahă: prima este că în cooperarea noastră pe teme economice, la ora actuală, singurul domeniu în care există o relaţie foarte strânsă este cel al energiei, cum este şi firesc, Kazahstanul fiind o ţară cu mari resurse de energie. Deci, prima concluzie a fost să diversificăm relaţiile economice, astfel încât ele să acopere şi alte domenii de interes pentru Kazahstan şi România şi am stabilit câteva, cum ar fi: tehnologia informaţiei, agricultura, turismul, cercetarea şi inovarea ştiinţifică, dar şi cooperarea culturală, lucruri care ar putea să conducă la o lărgire a evantaiului relaţiilor noastre nu numai în sectorul economic, ci şi în celelalte domenii", a explicat el.

În acest sens, s-a stabilit ca în perioada 4-5 octombrie să se întrunească la Bucureşti Comisia mixtă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, unde vor fi discutate proiecte concrete prezentate de ambele părţi.

"Pentru a aborda cât mai concret câteva domenii - sau câteva proiecte mai bine zis - şi în domeniul energiei, dar şi în celelalte domenii menţionate, am convenit ca în perioada 4-5 octombrie să aibă loc la Bucureşti Comisia mixtă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică şi care să fie însărcinată cu abordarea unor proiecte concrete ce vor fi prezentate atât de partea română, cât şi de partea kazahă. Deci, din acest punct de vedere, am găsit o mare disponibilitate din partea Kazahstanului şi un interes pentru dezvoltarea relaţiilor cu România. Din punctul nostru de vedere, vreau să vă spun foarte deschis: Kazahstanul este cel mai important partener economic din Asia Centrală. Evident că există interes şi din partea noastră. În acelaşi timp, există şi un alt interes al Kazahstanului care este legat de sprijinul pe care România i-l poate oferi în relaţiile cu Uniunea Europeană. Deţinerea de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene (în 2019 - n. r.) este, din punctul nostru de vedere, o temă foarte importantă şi o posibilitate foarte importantă de a dezvolta raporturile cu alte ţări care nu sunt membre ale UE, printre care se numără şi Kazahstan", a precizat şeful diplomaţilor români.

În plus, Meleşcanu a făcut referire la vizita pe care a efectuat-o în Karaganda, unde a avut întrevederi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti şi cu guvernatorul Regiunii Karaganda, Yerlan Koshanov. Ministrul Teodor Meleşcanu a depus o coroană de flori la Monumentul românilor, victime ale lagărelor staliniste (Monumentul de la Spassk) şi a vizitat Universitatea Tehnica de Stat din Karaganda.

"Mai mult, mi-aş dori să vă spun că am făcut şi o vizită în regiunea Karaganda, care se află la aproximativ 200 de kilometri de Astana, o regiune care, din punct de vedere al întinderii sale, este de două ori cât România şi, din punct de vedere al resurselor naturale, este una dintre cele mai bogate zone în minereuri, de la cărbune, minereuri de fier şi tot felul de materii prime, care se exploatează aici, în zonă. Am dorit să facem această vizită - eu personal am dorit - pentru că în Karaganda există o comunitate românească şi, în plus, este o comunitate organizată, are o societate culturală - Dacia, are un ansamblu - Dorule, de muzică populară. Deci, există o comunitate şi am dorit să dau un semnal foarte important că nu-i uităm, indiferent de ce se întâmplă în istorie, şi că relaţia noastră cu aceste comunităţi va continua să fie foarte importantă", a dat asigurări ministrul de Externe.

Acesta a ţinut să sublinieze că, datorită eforturilor care s-au făcut pe plan diplomatic, s-a reuşit înfiinţarea primului şi singurului lectorat de limbă, cultură şi civilizaţie română la Universitatea de stat din Karaganda, unic în Asia Centrală.

"Am dorit ca prin aceasta să dăm un semnal în legătură cu importanţa pe are o acordăm relaţiilor umane între România şi Kazahstan. Deci, din toate punctele de vedere, eu consider că a fost o vizită foarte bună, am semnat cu această ocazie şi o declaraţie privind 25 de ani de relaţii diplomatice, s-a semnat şi un acord între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Camera de Comerţ Internaţională a Kazahstanului, care deschide posibilitatea unui cadru de colaborare pe viitor, inclusiv între societăţile private, de la businessman la businessman, pe lângă ceea ce facem în cadrul comisiei la nivel guvernamental, în cadrul Comisiei mixte de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică. Din punctul nostru de vedere, există foarte multe teme pe care le împărtăşim cu partea kazahă, una dintre cele mai importante fiind insistenţa pe care şi kazahii şi noi o avem cu privire la necesitatea respectării stricte pe plan internaţional a principiilor şi normelor dreptului internaţional şi renunţarea la folosirea forţei pe plan internaţional şi la amestecul în treburile interne ale altor state. Aceasta este o preocupare pe care o are şi Kazahstanul, o preocupare pe care o avem şi noi", a menţionat Meleşcanu.

În ceea ce priveşte comunitatea de români din Karaganda, Teodor Meleşcanu a precizat că au fost trei doleanţe care i-au fost transmise la întâlnirea cu aceasta.

"Sunt, practic, trei doleanţe pe care le-am înregistrat. Prima este cea legată de termenele foarte lungi pentru obţinerea cetăţeniei române - şi am făcut o promisiune ca, odată cu întoarcerea la Bucureşti, să vedem dosarele care sunt şi, dacă sunt în regulă, să fie rezolvate potrivit prevederilor legale. În al doilea rând, şi-ar dori foarte mult şi ne-au făcut această propunere - o să vorbesc la nivelul Guvernului să vedem dacă putem face ceva - să aibă un microbuz cu care să se poată deplasa ansamblul, care să poată veni mai ieftin în România, pentru că doresc să îşi păstreze relaţiile cu ţara mamă. În al treilea rând, există un interes foarte mare pentru obţinerea de burse de studiu în România din partea copiilor din familiile româneşti, de origine românească sau chiar din familiile mixte. Lumea doreşte să folosească posibilităţile educaţionale care există în România. Aceste trei teme au fost ridicate în discuţiile cu ei", a adăugat el.

Ministrul de Externe a mai făcut referire la acordul de colaborare încheiat între Universitatea Politehnică Bucureşti şi Universitatea de stat din Karaganda, care urmează să fie concentrat pe probleme de cercetare ştiinţifică şi de inovare.

"S-a semnat un acord de colaborare între Universitatea Politehnică Bucureşti şi Universitatea de stat din Karaganda, care urmează să fie concentrat pe probleme de cercetare ştiinţifică şi de inovare. Acordul a fost semnat cu ocazia unei vizite aici şi am considerat că ar fi o soluţie foarte utilă dacă am putea să organizăm şi o vizită a ministrului Educaţiei din Kazahstan, care să vină în România, şi cu ocazia aceasta să semneze probabil şi alte documente sau chiar să fixeze unele teme comune de cercetare între cele două universităţi. Există şi o propunere de schimb de profesori şi de studenţi. Atât la nivelul Ministerului de Externe, cât şi la nivelul universităţilor, noi avem programe de mobilitate care ne permit să finanţăm prezenţa unor profesori sau studenţi de la o universitare la alta. În ce măsură se pot aplica şi în relaţia cu Kazahstanul, este una dintre temele pe care le avem în vedere la întoarcerea în ţară", a subliniat el.

Expoziţia Internaţională EXPO Astana 2017 se derulează până pe 10 septembrie 2017, iar organizatorii estimează că evenimentul va atrage peste cinci milioane de vizitatori din întreaga lume.

Evenimentul, similar celui care a avut loc în oraşul spaniol Zaragoza în 2008, precede expoziţia universală pe care o va organiza Dubai în 2020, care va dura 6 luni, la fel cu cele organizate la Sevilla, în 1992, sau la Milano, în 2015.

Logo-ul EXPO 2017, "Wind Energy", este format din trei palete de turbină eoliană, în culorile albastru, portocaliu şi verde. Logo-ul a fost ales de locuitorii din Kazahstan în iulie 2013.

Mascotele sunt trei păpuşi în aceleaşi culori ca şi logo-ul: portocaliu, verde şi albastru, simbolizând soarele, vântul şi apa. Păpuşile, reprezentând trei copii, vor fi atât simbolul expoziţiei, cât şi al ţării-gazdă, Kazahstan. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.