COD GALBEN: 28-11-2020 ora 18 Intre 18:30 si 20:00 se va semnala Ceaţă ce determină scăderea vizibilităţii local sub 200 m in Județul Olt, Județul Dolj, Județul Vâlcea; COD GALBEN: 28-11-2020 ora 18 Intre 18:00 si 20:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m in Județul Argeş, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 28-11-2020 ora 17 Intre 17:30 si 20:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m in Județul Giurgiu, Județul Teleorman; COD GALBEN: 28-11-2020 ora 16 Intre 16:20 si 20:00 se va semnala Ceaţă ce determină scăderea vizibilităţii local sub 200 m in Județul Olt; COD GALBEN: 28-11-2020 ora 16 Intre 16:00 si 20:00 se va semnala local - ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m in Județul Brăila, Județul Ialomiţa, Județul Argeş, Județul Buzău, Județul Prahova, Județul Călăraşi, Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Dâmboviţa, Județul Teleorman; COD GALBEN: 28-11-2020 ora 16 Intre 16:00 si 20:00 se va semnala ceață care va determina scăderea vizibilității, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Constanta, Județul Tulcea;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

La cinci ani de la tragedia din clubul Colectiv, în urma căreia au murit 64 de persoane, Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010, se declară dezamăgit că nu există încă o decizie definitivă în justiţie, că nu a fost construit un centru pentru mari arşi şi că nu există o lege care să reglementeze funcţionarea spaţiilor publice.


"La cinci ani de zile, sunt foarte multe dezamăgiri - pentru mine, pentru toţi oamenii din Colectiv - pentru că ne-am fi dorit să avem o justiţie, nişte răspunsuri primite. Am fi dorit să ştim de ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat atunci. Am fi dorit să ştim de ce, după ce s-a întâmplat incidentul, copiii noştri nu au avut parte de un tratament la care ar fi avut dreptul şi un tratament care li se putea oferi. Pentru că, aşa cum ascultam declaraţiile din acele vremuri ale unor specialişti din Anglia sau din Belgia, de un număr de peste 80 de mari arşi - pentru că au existat în prima seară 180 de internaţi, dintre care 80 foarte grav - de un număr atât de mare nu se poate ocupa niciun stat european. Poate, cu mare greutate, Statele Unite. Şi atunci, firesc era ca din prima secundă să se accepte ajutorul oferit de statele europene, ceea ce, însă, decidenţii acelor vremuri au refuzat", a precizat Eugen Iancu pentru AGERPRES.

El a criticat lipsa unor schimbări, arătând că, la cinci ani de la incendiul în care şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, nu a fost construit niciun centru pentru mari arşi şi nu este tratată corespunzător problema infecţiilor nosocomiale.

"Ne amintim cu toţii cum ministrul Sănătăţii din acele vremuri, înconjurat de mai mulţi 'specialişti' - între ghilimele aş zice eu acum -, de şefi de secţie din spitalele de urgenţă din Bucureşti, declara că în România pacienţii sunt mai bine trataţi ca în Germania, au de toate şi că nu este cazul ca ei să fie transferaţi. Acum îl auzim că neagă. Tocmai din cauza asta suntem cu toţii dezamăgiţi de faptul că nu avem justiţie, nu avem schimbări. Iată, nu avem niciun centru de mari arşi construit după cinci ani în România. Avem doar două secţii la Timişoara şi una la Iaşi. Şi acum, mai nou, o secţie mai micuţă la Spitalul Bagdasar-Arseni, dar care nu este încă funcţională. Aşteaptă, din ce am înţeles, vizita DSP-ului, care va trebui să o autorizeze zilele acestea. Nu avem o lege care să reglementeze funcţionarea spaţiilor publice. Avem nosocomiale, în continuare, ascunse. Vedem că, acum două săptămâni, Ministerul Sănătăţii declara că în spitalele din România nu există nosocomiale. Se pare că dintr-o greşeală de comunicare, numai că greşelile acestea se cam repetă în România. Ne place să tot ascundem sub preş mizeria", a adăugat preşedintele asociaţiei.

 


Foto: (c) ALEX MICSIK/ AGERPRES FOTO



Iancu a salutat legea privind acordarea de tratament medical pe toată durata vieţii supravieţuitorilor tragediei de la clubul Colectiv. A menţionat totodată că îşi doreşte ca decidenţii să "îşi asume greşelile trecutului" şi să înveţe din ele.

"E bine că s-au gândit măcar la siguranţa unui tratament pentru răniţii noştri. Iată, ei vor beneficia de un tratament gratuit în spitalele europene, în spitalele de specialitate. Contrar a ceea ce s-a spus la un moment dat, costurile sunt foarte mici. S-au vehiculat la un moment dat sume mari pentru fiecare rănit. Nu, sumele vor fi extrem de mici pentru răniţii noştri în următoarea perioadă. Eu aştept schimbarea. Aştept justiţie şi aştept să văd că decidenţii noştri îşi asumă greşelile trecutului şi învaţă din ele. Şi atunci probabil că vom fi şi noi mai liniştiţi, în momentul în care vom vedea că de la preşedinte până la primarul celui mai amărât sătuc din ţara asta vor respecta toţi legile şi vor lucra toţi în folosul nostru, al cetăţenilor, pentru că copiii noştri trebuie să crească în siguranţă", a mai spus el.

Un alt regret al său este că nu a fost realizat un centru unic de tratament pentru victimele din Colectiv.

"Eu, în 2016, solicitam Guvernului Cioloş, prim-ministrului, înfiinţarea unui centru unic de tratament pentru victimele din Colectiv. Un centru unic, cu echipă de medici care să urmărească evoluţia tratamentului. Acest lucru, din păcate, nu s-a putut face. Deşi prim-ministrul Cioloş a decis ca acest punct să existe în Spitalul "Grigore Alexandrescu", a fost o opoziţie din partea celorlalţi, pentru că medicii în România au orgolii personale", a precizat el.

Eugen Iancu şi-a exprimat regretul şi în legătură cu lipsa de deschidere pe care a întâlnit-o în strângerea de fonduri, atât în ce priveşte realizarea unei maternităţi în curtea Spitalul Clinic de Urgenţă "Sfântul Ioan", cât şi în multiplicarea cărţii educative pentru copii "Lupta dintre apă şi foc - O lecţie de supravieţuire în caz de incendiu". Este vorba despre o carte tipărită din resurse proprii în 5.000 de exemplare şi împărţită gratuit copiilor între 5 şi 8 ani, dar pe care reprezentanţii Asociaţiei ar fi dorit să o ofere tuturor copiilor din grădiniţă sau clasele primare.

"Pentru cartea aceea nu am avut finanţare. Era o carte care se adresa unui milion de copii din grădiniţă şi clasele I-IV. Aş fi vrut ca acea carte să ajungă la toţi copiii, pentru că era făcută cu sfaturile pompierilor şi era o carte foarte utilă. Copiii trebuie să ştie foarte bine ce au de făcut în caz că sunt prinşi într-un incendiu. Vorbeam cu cineva despre Japonia, de exemplu, şi acolo au observat că în timpul unui incendiu, al unui cutremur sau al unui dezastru, pompierii intră îmbrăcaţi în costume, cu mască, cu lumini, iar copiii se sperie şi se ascund, fug de pompieri, se bagă prin dulapuri, sunt surprinşi de flăcări şi mor. Iar atunci ei fac educaţie în şcoli, pentru a-i învăţa pe copii că nu trebuie să se sperie", a explicat el.

Eugen Iancu a înfiinţat Asociaţia Zborul lui Alex, evocând astfel numele fiului său, Alexandru, care şi-a pierdut viaţa la vârsta de 22 de ani în incendiul de la Colectiv. Asociaţia strânge bani pentru a face cadouri copiilor din satele sărace. În acest an, darurile vor ajunge la grădiniţa din Balta (Mehedinţi), iar asociaţia ar urma să se implice şi în amenajarea spaţiului în care îşi desfăşoară copii activitatea.

 


Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO



"Pe 30 octombrie, eu voi fi la Grădiniţa din Balta. Din păcate, nu voi fi în mijlocul copiilor, dar voi duce cadouri care vor sta închise sub cheie 14 zile, după care vor intra în posesia noilor prieteni. Ce voi mai face vineri la grădiniţă? Voi verifica pereţii, voi măsura uşi şi ferestre, după care vom face calcule şi vom transforma grădiniţa într-un loc primitor, cald şi plin de culoare", a scris el pe Facebook.

 


Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO



***

64 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma tragicului eveniment petrecut în seara de 30 octombrie 2015 la clubul Colectiv din Bucureşti, unde trupa Goodbye to Gravity susţinea concertul de lansare a unui nou album. Incendiul izbucnit în timpul concertului din cauza unor artificii şi s-a extins rapid.

 

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO



Ministerul Afacerilor Interne anunţa, în cursul nopţii de 30 spre 31 octombrie 2015, că 27 de persoane au murit şi 162 de persoane au fost spitalizate.

 


Foto: (c)  SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO



La câteva zile de la tragedie, procurorii i-au reţinut pe cei trei patroni ai clubului Colectiv - Costin Mincu, Alin George Anastasescu şi Paul Gancea, puşi sub acuzare pentru mai multe infracţiuni, printre care ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. Aceştia au fost arestaţi preventiv pe 3 noiembrie 2015, judecătorii reproşându-le că au dat dovadă "de o gravă neglijenţă şi de iresponsabilitate în administrarea clubului". Vor sta în detenţie aproximativ două luni, fiind eliberaţi la sfârşitul unii decembrie 2015.

 


Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO


 

 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO


 

 

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO



Ulterior, vor fi arestaţi pentru scurt timp fostul primar din Sectorul 4, Cristian Popescu Piedone, doi pompieri de la ISU Bucureşti, un pirotehnist şi acţionarii firmei care s-a ocupat de artificiile din club.

Cristian Popescu va sta doar trei zile în arest, el spunându-le magistraţilor că nu suportă detenţia deoarece are probleme cu inima. În schimb, magistratul care l-a eliberat a motivat că nu primarul este cel care emite autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor, astfel încât nu intra în atribuţiile sale să veridice dacă clubul Colectiv îndeplinea normele PSI. Mai mult, o instanţă îl scapă pe Piedone şi de o cauţiune de 1,5 milioane lei.

Ancheta procurorilor durează câteva luni şi este îngreunată de faptul că erau făcute cercetări simultan atât de DNA, cât şi Parchetul General. Se formează trei dosare, trimise spre soluţionare la Tribunalul Militar Bucureşti, Tribunalul Bucureşti şi Judecătoria Sector 4.

Primii trimişi în judecată sunt cei doi pompieri de la ISU, George Matei şi Antonina Radu, acuzaţi că au permis funcţionarea clubului Colectiv, deşi constataseră că localul nu deţinea autorizaţie de securitate la incendiu. Dosarul ajunge în decembrie 2015 la Tribunalul Militar Bucureşti, însă se blochează mai multe luni, după ce un judecător constată nereguli în rechizitoriul întocmit de DNA.

 


Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO



În aprilie 2016, Parchetul General trimite în instanţă partea principală a dosarului, în care cei trei patroni de la clubul Colectiv sunt acuzaţi de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. Mai sunt deferiţi justiţiei Daniela Niţă, patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist).

De asemenea, în mai 2016, DNA trimite în instanţă şi partea din dosar care îl priveşte pe Cristian Popescu Piedone, acuzat, alături de trei funcţionare din Primăria Sectorului 4, de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

 


Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO



De menţionat că la Parchetul General rămâne o parte importantă a dosarului Colectiv, care se referă la acuzaţiile aduse de către părinţii copiilor decedaţi privind modul de acţiune al autorităţilor după incendiu, inclusiv cum au fost trataţi răniţii în spitalele din România. Părinţii reclamă faptul că 37 de persoane au murit din cauza intervenţiilor şi tratamentelor în spitale. Acest dosar nu este finalizat nici în prezent.

Urmează aproape doi ani în care dezbaterile bat pasul pe loc, fiind neclarităţi în legătură cu instanţele competente să judece cele trei dosare. Între timp, peste 350 de persoane se constituie părţi civile şi cer despăgubiri de ordinul sutelor de milioane de euro.

Cu mare greutate, în perioada mai 2017 - ianuarie 2018, dosarele sunt reunite la Tribunalul Bucureşti, iar judecător de caz este desemnat Valeriu Mihai Terceanu. Procesul gestionat de judecătorul Terceanu se tot amână, pentru ca în iulie 2018 acesta să renunţe la dosar şi să se pensioneze.

Ca urmare a presiunii exercitate de rudele şi părinţii tinerilor decedaţi, conducerea Tribunalului Bucureşti se mobilizează şi oferă o sală de judecată adecvată pentru sutele de oameni care vin să asiste la proces, iar în septembrie 2018 este desemnat un nou judecător - Mihai Bălănescu.

Noul judecător promite că în aproximativ un an de zile va finaliza acest dosar, iar în luna noiembrie 2018 încep audierile.

Printre martori se află şi angajaţi din Primăria Sectorului 4, care oferă detalii despre gravele nereguli în funcţionarea acestei primării. Astfel, niciun funcţionar nu verifica pe teren dacă autorizaţiile semnate de primar erau respectate de agenţii economici, iar Cristian Popescu-Piedone semna acorduri şi autorizaţii fără să vadă documentaţia depusă de cei care solicitau aceste autorizaţii. Practic, după ce un agent economic obţinea autorizaţie de funcţionare pentru un spaţiu, nimeni de la Primărie nu mergea pe teren să controleze acel agent economic.

De asemenea, sute de supravieţuitori de la Colectiv vor da declaraţii în faţa judecătorului, cu detalii despre tragedia din octombrie 2015:

"Lumea era înghesuită ca sardelele (...) Erau persoane care nu mai puteau să iasă singuri şi se blocaseră. Erau mulţi care ajutau din afară, îi prindeau şi îi trăgeau la propriu din grămadă. Ba chiar au fost unii care au intrat înăuntru după prietenii lor. Am auzit din interior ţipete ale oamenilor care nu puteau să iasă", a povestit o tânără.

"Am văzut că tavanul arde şi flăcările înaintau. Venea vâlvătaia. Am văzut că focul înainta bizar de repede. Mi-am ţinut respiraţia şi am luat-o spre ieşire. Unii oameni nu se speriaseră, erau calmi. Probabil aşteptau să vină cineva cu un extinctor (...) Nu se mai vedea nimic. Era totul negru", a relatat o altă tânără.

"După ce am ieşit, am văzut cum din spate vine o flacără deasupra mea, urmată de un nor dens de fum, care te împiedica să respiri. Mi-am protejat faţa cu o bluză şi am încercat să nu respir. Fumul avea o densitate solidă, nu se putea respira. Senzaţia era că fumul extrăgea oxigenul din plămâni. Totul a fost o chestiune de secunde", spunea un supravieţuitor.

În decembrie 2019, judecătorul Mihai Bălănescu reuşeşte să finalizeze judecarea dosarului şi va da sentinţa în acest caz.

Cristian Popescu-Piedone este condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare, iar patronii clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare.

Daniela Niţă - patroana firmei de artificii - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare, iar pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

Pompierii George Matei şi Antonina Radu au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare, Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare. O altă funcţionară din Primărie primeşte 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului.

În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu susţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.

Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar, de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv, "denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect" faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.

Dosarul se află în prezent la Curtea de Apel Bucureşti, unde au fost fixate termene de judecată până în luna decembrie, când se preconizează finalizarea procesului. AGERPRES/(A, AS - autori: Irinela Vişan, Eusebiu Manolache; editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)

 

Citește și:

 

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.