COD GALBEN: 09-06-2025 ora 10 Intre 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate se va semnala 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate COD GALBEN: 09-06-2025 ora 10 Intre 9 iunie, ora 10 – 9 iunie, ora 23 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată
În 1955, Uniunea Europeană de Difuziune (EBU) a avut ideea unui concurs internaţional unde ţările, reprezentate de televiziunile publice, să participe în cadrul unui spectacol televizat care să fie transmis simultan în toate ţările participante. Concursul muzical Eurovision a fost transmis, în fiecare an, fără întrerupere, din 1956, continuitate ce i-a conferit statutul de cel mai longeviv program de televiziune din lume.
Ideea concursului Eurovision a prins contur în timpul unei întâlniri la Monaco, în 1955, la iniţiativa lui Marcel Bezençon, director al televiziunii elveţiene şi membru al EBU. Competiţia a avut la bază formatul Festivalului de la Sanremo şi a fost privită ca un experiment tehnologic pentru televiziunea în direct, la vremea aceea reprezentând un act de curaj să aduni atâtea ţări împreună într-o reţea internaţională extinsă. Televiziunea prin satelit nu exista la momentul respectiv, iar Eurovision deţinea o reţea terestră prin microunde. Astfel a luat naştere ''Grand-Prix Eurovision de la Chanson Européenne''. De atunci, Eurovision Song Contest a fost organizat anual, iar în 2005 a celebrat a 50-a aniversare.
''Waterloo'', cunoscuta melodie interpretată de ABBA, a fost cea mai apreciată piesă din istoria concursului.
Competiţia a fost transmisă, de-a lungul timpului, în Europa, dar şi în Australia, Canada, Egipt, Hong Kong, India, Iordania, Republica Coreea, Noua Zeelandă şi Statele Unite, deşi aceste state nu participă în concurs.
În 2008, în competiţie au participat reprezentanţi din 43 de ţări, în concurs intrând şi Azerbaidjan şi San Marino.
În 1958, s-a introdus regula ca statul victorios să organizeze următoarea ediţie a concursului, reprezentând o oportunitate unică pentru promovarea ţării-gazdă ca destinaţie turistică. Totuşi, chiar de la începutul istoriei, au existat şi excepţii de la această regulă: la ediţiile din 1960, 1963, 1972 şi 1974 concursul a fost organizat de BBC, după ce ţările victorioase ale ediţiilor anterioare au refuzat, în principal, din cauza costurilor.
Prima ediţie a concursului muzical Eurovision a avut loc la 24 mai 1956, la Lugano, Elveţia, unde au participat reprezentanţi din Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos. Câştigătoarea primei competiţii a fost Lys Assia, cu piesa ''Refrain''. Artista a mai participat la ediţiile din 1957 şi 1958 şi a avut o cariera internaţională de succes.
În 1957, la ediţia organizată la studiourile Hessischer Rundfunk, din Frankfurt, reprezentanta Olandei, Corry Brokken, a cucerit trofeul Eurovision pentru interpretarea piesei ''Net Als Toen''. Corry Brokken a mai participat la ediţia din 1976.
André Claveau a primit trofeul din 1958, reprezentând Franţa, cu ''Dors, mon amour''. Spre deosebire de predecesoarele lui, artistul avea în spate o carieră muzicală consolidată, debutând în 1936 şi continuând în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, înainte să primească distincţia de la Hilversum, Olanda.
Olanda a revenit pe podiumul competiţiei, în 1959, datorită artistei Teddy Scholten, care a interpretat melodia favorită- ''Een Beetje''. Cu zeci de albume la activ în ani '50- '60, peste ani, Teddy a renunţat la cariera artistică şi a lucrat ca ofiţer de relaţii publice pentru Crucea Roşie din Olanda, între 1974-1986.
Ediţiile Eurovision din anii '60 au adus Franţei trei victorii, prin reuşitele artistelor Jacqueline Boyer (1960), Isabelle Aubret (1962) şi Frida Boccara (1969). Sfârşitul acestui deceniu a adus o premieră pentru competiţie, în 1969, pe primul loc clasându-se patru artiste câştigătoare. Astfel, la ediţia de la Madrid, au fost premiate melodiile: ''Un Jour, Un Enfant'' (Frida Boccara), ''De Troubadour'' (Lenny Kuhr- Ţările de Jos), ''Vivo Cantando'' (Salome- Spania) şi ''Boom Bang-A-Bang'' (Lulu- Marea Britanie). Cea din urmă a înregistrat cel mai mare succes comercial din piesele victorioase ale acelui an. Această ediţie a provocat nemulţumiri în rândul altor ţări participante, care au boicotat următoarea ediţie. Astfel, s-au introdus noi reguli de departajare.
Anii '70 au reprezentat o eră emblematică pentru Eurovision, câştigătorii acestui deceniu numărându-se printre numele eterne ale muzicii internaţionale.
În 1972, Vicky Leandros, reprezentanta din Luxemburg, a câştigat concursul cu piesa ''Apres Toi''- un succes major care i-a deschis calea pentru o carieră lungă, presărată cu succese în Europa, Canada, SUA şi chiar Japonia. La sfârşitul anilor '90, artista a înregistrat versiunea în limba germană a piesei ''My Heart Will Go On'' de pe coloana sonoră a filmului ''Titanic''. Şi în anul următor, statul Luxemburg a fost victorios, prin reuşita cântăreţei Anne-Marie David.
Anul 1974 este poate cel mai răsunător din istoria competiţiei, această pagină aparţinând grupului ABBA, care a reprezentat Suedia. De altfel, grupul se află în clasamentul cu cele mai multe albume vândute în lume. Totuşi, la începutul anilor '70, trupa încă nu trecuse de pragul succesului. În 1973, au intrat în finala naţională a selecţiei pentru Eurovision, cu piesa ''Ring, Ring'', dar nu au ajuns să-şi reprezinte ţara. Însă, în 1974, Agnetha, Frida, Benny şi Björn şi-au câştigat dreptul de participare la concursul Eurovision din Marea Britanie, cu binecunoscuta melodie ''Waterloo'', care a triumfat detaşat în competiţie şi a condus în clasamentele europene şi din întreaga lume. Pentru ABBA au urmat succese pe linie, cu piese precum ''Mamma Mia'', ''Dancing Queen'', ''Money Money Money'', ''One Of Us'', ''Thank You For The Music'', ''Gimme Gimme Gimme''.
În 1975, Olanda a reintrat pe podium, cu piesa intrepretată de grupul Teach-In- ''Ding-A-Dong''. Deşi de atunci Ţările de Jos nu au mai revendicat trofeul, piesa câştigătoare a rămas în lista hiturilor clasice Eurovision.
Şi Brotherhood of Man a rămas un nume vibrant în muzica europeană, acordurile melodiei câştigătoare din 1976 -''Save Your Kisses For Me'' fiind recunoscute şi în prezent, piesa fiind votată la ediţia aniversară din 2005 în topul primelor 14 melodii din istoria concursului.
Marie Myriam a adus trofeul Franţei în 1977 cu ''L'oiseau et l'enfant''.
După intrarea în concurs în 1973, Israelul a cucerit primele victorii în 1978 şi 1979. Primul succes a fost bifat de Izhar Cohen & the Alphabeta, cu ''A-Ba-Ni-Bi'', iar în următorul an, Gali Atari & Milk and Honey au înscris ''Hallelujah'' în topul cântecelor favorite.
În următorul deceniu au intrat în concurs trei ţări noi: Maroc (1980), Cipru (1981), Islanda (1986), dar trofeele au rămas în ţări din partea continentală a Europei.
Cea mai răsunătoare victorie a decadei a fost cea a adusă de Céline Dion Elveţiei, în 1988, cu piesa ''Ne Partez Pas Sans Moi'', clasată la numai un punct diferenţă de piesa de pe următorul loc.
Anul 1989 a adus trofeul Eurovision Iugoslaviei, reprezentată de grupul Riva, care provenea din Croaţia. ''Rock Me'' a fost piesa câştigătoare la ediţia cu numărul 34, de la Lausanne.
După ruperea Cortinei de Fier, anii '90 au adus cel mai puternic aflux de state noi în concurs: în 1993: Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Slovenia, în 1994: Estonia, Lituania, Polonia, România, Rusia, Slovacia şi Ungaria, iar în 1998 Republica Moldova. Totodată, acest deceniu a marcat evoluţii majore în tehnologie şi multe schimbări în competiţie. Spre exemplu, 1994 a fost primul an în care voturile s-au transmis din fiecare ţară, printr-o conexiune satelit în direct, de către purtători de cuvânt.
Artistul italian Toto Cutugno a ridicat trofeul anului 1990, la Zagreb, cu melodia ''Insieme: 1992''. El avea deja un CV impresionant, cu numeroase trofee câştigate la Sanremo. În 1991, artistul a prezentat ediţia de la Roma, alături de câştigătoarea anului 1964, Gigliola Cinquetti.
La ediţia din 1994, România îşi face debutul la Eurovision, Dan Bittman intrepretând în limba română ''Dincolo de nori''. Paul Harrington & Charlie McGettigan au fost favoriţii ediţiei de la Dublin, cu interpretarea ''Rock 'n' Roll Kids''.
În 1996, Eimear Quinn a adus Irlandei a patra victorie din ultimii cinci ani de concurs.
Interpretarea piesei ''Walking On Sunshine'', de către Katrina and the Waves în 1997, a fost una din celei mai apreciate din istoria Eurovision, iar hitul a adus grupului o carieră înfloritoare după această victorie.
Dana International, reprezentanta Israelului, a cucerit trofeul în 1998, în urma interpretării ''Diva'', în limba ebraică, victorie care a propulsat-o pe artistă în topurile internaţionale. Ea a participat şi la ediţia aniversară ''Congratulations'' 2005 şi a compus piesa participantă în 2008. În 2011, artista şi-a reprezentat din nou ţara în concurs, dar nu a reuşit să ajungă în finală.
În 2000, Olsen Brothers au impresionat juriul şi telespectatorii în cea mai mare măsură, cu ''Fly On The Wings Of Love''.
Ediţia din 2001 a însemnat prima victorie pentru Estonia, când duetul Tanel Padar & Dave Benton au cucerit marele premiu cu ''Everybody''.
În 2003, Sertab Erener, din Turcia, a câştigat trofeul cu ''Everyway That I Can'', aducând prima victorie pentru Turcia din istorie, la a 25-a participare.
În 2004, reprezentanta Ucrainei, Ruslana, a făcut ravagii cu ''Wild Dances''.
Anul 2005 a adus României cea mai bună clasare- locul trei, ocupat de Luminiţa Anghel şi Sistem.
În 2006, scena de la Atena a fost cutremurată de interpretarea hard rock a grupului Lordi- ''Hallelujah''. Astfel, la a 40-a participare, Finlanda reuşeşte să impresioneze audienţa şi câştigă trofeul Eurovision. Mihai Trăistariu, care se număra printre favoriţii la primul loc în sondaje, se clasează pe locul patru, cu piesa ''Tornero''.
Alexander Rybak, reprezentantul Norvegiei, a fost marele câştigător al anului 2009, cu o poveste cântată - ''Fairytale''.
În 2010, Paula Seling şi Ovi au adus din nou României un loc pe podim, cu piesa ''Playing with Fire'', clasându-se pe locul al treilea, la opt puncte diferenţă de locul al doilea. Reprezentanta Germaniei, Lena, a cucerit trofeul concursului.
În 2011, trofeul a fost ridicat de reprezentanţii Azerbaijanului, pentru prima dată.
În 2012, câştigătoarea a fost Loreen, care a reprezentat Suedia cu piesa ''Euphoria'', acumulând 372 de puncte.
În 2013, reprezentanta Danemarcei, Emmelie de Forest, a câştigat trofeul cu ''Only Teardrops''.
Eurovision 2014 se desfăşoară la Copenhaga, în Danemarca, semifinalele fiind programate pe 6 şi 8 mai. România este reprezentată la cea de-a doua semifinală, Paula şi Ovi participând în concurs alături de reprezentanţi din Norvegia, Israel, Georgia, Austria, Lituania, Polonia, Malta, Macedonia, Finlanda, Irlanda, Slovenia, Belarus, Grecia şi Elveţia. În semifinale au drept de vot doar telespectatorii care urmăresc competiţia la televiziunile publice în ţările participante.
Începând din 2000, Franţa, Germania, Marea Britanie şi Spania sunt calificate automat în finală, indiferent de poziţiile ocupate de acestea în trecut, datorită statutului lor de cei mai mari patru contribuitori financiari către EBU. În decembrie 2010, EBU a anunţat că Italia, care nu mai participase după 1997, revenea în concurs şi dobândea statutul de calificare automată în finală.
Irlanda deţine recordul pentru cel mai mare număr de victorii, în număr de şapte, iar Franţa, Luxemburg, Marea Britanie şi Suedia sunt următoarele în clasament, câştigând de câte cinci ori trofeul. AGERPRES/ (Documentare- Roxana Mihordescu, editor: Horia Plugaru)
Ideea concursului Eurovision a prins contur în timpul unei întâlniri la Monaco, în 1955, la iniţiativa lui Marcel Bezençon, director al televiziunii elveţiene şi membru al EBU. Competiţia a avut la bază formatul Festivalului de la Sanremo şi a fost privită ca un experiment tehnologic pentru televiziunea în direct, la vremea aceea reprezentând un act de curaj să aduni atâtea ţări împreună într-o reţea internaţională extinsă. Televiziunea prin satelit nu exista la momentul respectiv, iar Eurovision deţinea o reţea terestră prin microunde. Astfel a luat naştere ''Grand-Prix Eurovision de la Chanson Européenne''. De atunci, Eurovision Song Contest a fost organizat anual, iar în 2005 a celebrat a 50-a aniversare.
''Waterloo'', cunoscuta melodie interpretată de ABBA, a fost cea mai apreciată piesă din istoria concursului.
Competiţia a fost transmisă, de-a lungul timpului, în Europa, dar şi în Australia, Canada, Egipt, Hong Kong, India, Iordania, Republica Coreea, Noua Zeelandă şi Statele Unite, deşi aceste state nu participă în concurs.
În 2008, în competiţie au participat reprezentanţi din 43 de ţări, în concurs intrând şi Azerbaidjan şi San Marino.
În 1958, s-a introdus regula ca statul victorios să organizeze următoarea ediţie a concursului, reprezentând o oportunitate unică pentru promovarea ţării-gazdă ca destinaţie turistică. Totuşi, chiar de la începutul istoriei, au existat şi excepţii de la această regulă: la ediţiile din 1960, 1963, 1972 şi 1974 concursul a fost organizat de BBC, după ce ţările victorioase ale ediţiilor anterioare au refuzat, în principal, din cauza costurilor.
Prima ediţie a concursului muzical Eurovision a avut loc la 24 mai 1956, la Lugano, Elveţia, unde au participat reprezentanţi din Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos. Câştigătoarea primei competiţii a fost Lys Assia, cu piesa ''Refrain''. Artista a mai participat la ediţiile din 1957 şi 1958 şi a avut o cariera internaţională de succes.
În 1957, la ediţia organizată la studiourile Hessischer Rundfunk, din Frankfurt, reprezentanta Olandei, Corry Brokken, a cucerit trofeul Eurovision pentru interpretarea piesei ''Net Als Toen''. Corry Brokken a mai participat la ediţia din 1976.
André Claveau a primit trofeul din 1958, reprezentând Franţa, cu ''Dors, mon amour''. Spre deosebire de predecesoarele lui, artistul avea în spate o carieră muzicală consolidată, debutând în 1936 şi continuând în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, înainte să primească distincţia de la Hilversum, Olanda.
Olanda a revenit pe podiumul competiţiei, în 1959, datorită artistei Teddy Scholten, care a interpretat melodia favorită- ''Een Beetje''. Cu zeci de albume la activ în ani '50- '60, peste ani, Teddy a renunţat la cariera artistică şi a lucrat ca ofiţer de relaţii publice pentru Crucea Roşie din Olanda, între 1974-1986.
Ediţiile Eurovision din anii '60 au adus Franţei trei victorii, prin reuşitele artistelor Jacqueline Boyer (1960), Isabelle Aubret (1962) şi Frida Boccara (1969). Sfârşitul acestui deceniu a adus o premieră pentru competiţie, în 1969, pe primul loc clasându-se patru artiste câştigătoare. Astfel, la ediţia de la Madrid, au fost premiate melodiile: ''Un Jour, Un Enfant'' (Frida Boccara), ''De Troubadour'' (Lenny Kuhr- Ţările de Jos), ''Vivo Cantando'' (Salome- Spania) şi ''Boom Bang-A-Bang'' (Lulu- Marea Britanie). Cea din urmă a înregistrat cel mai mare succes comercial din piesele victorioase ale acelui an. Această ediţie a provocat nemulţumiri în rândul altor ţări participante, care au boicotat următoarea ediţie. Astfel, s-au introdus noi reguli de departajare.
Anii '70 au reprezentat o eră emblematică pentru Eurovision, câştigătorii acestui deceniu numărându-se printre numele eterne ale muzicii internaţionale.
În 1972, Vicky Leandros, reprezentanta din Luxemburg, a câştigat concursul cu piesa ''Apres Toi''- un succes major care i-a deschis calea pentru o carieră lungă, presărată cu succese în Europa, Canada, SUA şi chiar Japonia. La sfârşitul anilor '90, artista a înregistrat versiunea în limba germană a piesei ''My Heart Will Go On'' de pe coloana sonoră a filmului ''Titanic''. Şi în anul următor, statul Luxemburg a fost victorios, prin reuşita cântăreţei Anne-Marie David.
Anul 1974 este poate cel mai răsunător din istoria competiţiei, această pagină aparţinând grupului ABBA, care a reprezentat Suedia. De altfel, grupul se află în clasamentul cu cele mai multe albume vândute în lume. Totuşi, la începutul anilor '70, trupa încă nu trecuse de pragul succesului. În 1973, au intrat în finala naţională a selecţiei pentru Eurovision, cu piesa ''Ring, Ring'', dar nu au ajuns să-şi reprezinte ţara. Însă, în 1974, Agnetha, Frida, Benny şi Björn şi-au câştigat dreptul de participare la concursul Eurovision din Marea Britanie, cu binecunoscuta melodie ''Waterloo'', care a triumfat detaşat în competiţie şi a condus în clasamentele europene şi din întreaga lume. Pentru ABBA au urmat succese pe linie, cu piese precum ''Mamma Mia'', ''Dancing Queen'', ''Money Money Money'', ''One Of Us'', ''Thank You For The Music'', ''Gimme Gimme Gimme''.
În 1975, Olanda a reintrat pe podium, cu piesa intrepretată de grupul Teach-In- ''Ding-A-Dong''. Deşi de atunci Ţările de Jos nu au mai revendicat trofeul, piesa câştigătoare a rămas în lista hiturilor clasice Eurovision.
Şi Brotherhood of Man a rămas un nume vibrant în muzica europeană, acordurile melodiei câştigătoare din 1976 -''Save Your Kisses For Me'' fiind recunoscute şi în prezent, piesa fiind votată la ediţia aniversară din 2005 în topul primelor 14 melodii din istoria concursului.
Marie Myriam a adus trofeul Franţei în 1977 cu ''L'oiseau et l'enfant''.
După intrarea în concurs în 1973, Israelul a cucerit primele victorii în 1978 şi 1979. Primul succes a fost bifat de Izhar Cohen & the Alphabeta, cu ''A-Ba-Ni-Bi'', iar în următorul an, Gali Atari & Milk and Honey au înscris ''Hallelujah'' în topul cântecelor favorite.
În următorul deceniu au intrat în concurs trei ţări noi: Maroc (1980), Cipru (1981), Islanda (1986), dar trofeele au rămas în ţări din partea continentală a Europei.
Cea mai răsunătoare victorie a decadei a fost cea a adusă de Céline Dion Elveţiei, în 1988, cu piesa ''Ne Partez Pas Sans Moi'', clasată la numai un punct diferenţă de piesa de pe următorul loc.
Anul 1989 a adus trofeul Eurovision Iugoslaviei, reprezentată de grupul Riva, care provenea din Croaţia. ''Rock Me'' a fost piesa câştigătoare la ediţia cu numărul 34, de la Lausanne.
După ruperea Cortinei de Fier, anii '90 au adus cel mai puternic aflux de state noi în concurs: în 1993: Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Slovenia, în 1994: Estonia, Lituania, Polonia, România, Rusia, Slovacia şi Ungaria, iar în 1998 Republica Moldova. Totodată, acest deceniu a marcat evoluţii majore în tehnologie şi multe schimbări în competiţie. Spre exemplu, 1994 a fost primul an în care voturile s-au transmis din fiecare ţară, printr-o conexiune satelit în direct, de către purtători de cuvânt.
Artistul italian Toto Cutugno a ridicat trofeul anului 1990, la Zagreb, cu melodia ''Insieme: 1992''. El avea deja un CV impresionant, cu numeroase trofee câştigate la Sanremo. În 1991, artistul a prezentat ediţia de la Roma, alături de câştigătoarea anului 1964, Gigliola Cinquetti.
La ediţia din 1994, România îşi face debutul la Eurovision, Dan Bittman intrepretând în limba română ''Dincolo de nori''. Paul Harrington & Charlie McGettigan au fost favoriţii ediţiei de la Dublin, cu interpretarea ''Rock 'n' Roll Kids''.
În 1996, Eimear Quinn a adus Irlandei a patra victorie din ultimii cinci ani de concurs.
Interpretarea piesei ''Walking On Sunshine'', de către Katrina and the Waves în 1997, a fost una din celei mai apreciate din istoria Eurovision, iar hitul a adus grupului o carieră înfloritoare după această victorie.
Dana International, reprezentanta Israelului, a cucerit trofeul în 1998, în urma interpretării ''Diva'', în limba ebraică, victorie care a propulsat-o pe artistă în topurile internaţionale. Ea a participat şi la ediţia aniversară ''Congratulations'' 2005 şi a compus piesa participantă în 2008. În 2011, artista şi-a reprezentat din nou ţara în concurs, dar nu a reuşit să ajungă în finală.
În 2000, Olsen Brothers au impresionat juriul şi telespectatorii în cea mai mare măsură, cu ''Fly On The Wings Of Love''.
Ediţia din 2001 a însemnat prima victorie pentru Estonia, când duetul Tanel Padar & Dave Benton au cucerit marele premiu cu ''Everybody''.
În 2003, Sertab Erener, din Turcia, a câştigat trofeul cu ''Everyway That I Can'', aducând prima victorie pentru Turcia din istorie, la a 25-a participare.
În 2004, reprezentanta Ucrainei, Ruslana, a făcut ravagii cu ''Wild Dances''.
Anul 2005 a adus României cea mai bună clasare- locul trei, ocupat de Luminiţa Anghel şi Sistem.
În 2006, scena de la Atena a fost cutremurată de interpretarea hard rock a grupului Lordi- ''Hallelujah''. Astfel, la a 40-a participare, Finlanda reuşeşte să impresioneze audienţa şi câştigă trofeul Eurovision. Mihai Trăistariu, care se număra printre favoriţii la primul loc în sondaje, se clasează pe locul patru, cu piesa ''Tornero''.
Alexander Rybak, reprezentantul Norvegiei, a fost marele câştigător al anului 2009, cu o poveste cântată - ''Fairytale''.
În 2010, Paula Seling şi Ovi au adus din nou României un loc pe podim, cu piesa ''Playing with Fire'', clasându-se pe locul al treilea, la opt puncte diferenţă de locul al doilea. Reprezentanta Germaniei, Lena, a cucerit trofeul concursului.
În 2011, trofeul a fost ridicat de reprezentanţii Azerbaijanului, pentru prima dată.
În 2012, câştigătoarea a fost Loreen, care a reprezentat Suedia cu piesa ''Euphoria'', acumulând 372 de puncte.
În 2013, reprezentanta Danemarcei, Emmelie de Forest, a câştigat trofeul cu ''Only Teardrops''.
Eurovision 2014 se desfăşoară la Copenhaga, în Danemarca, semifinalele fiind programate pe 6 şi 8 mai. România este reprezentată la cea de-a doua semifinală, Paula şi Ovi participând în concurs alături de reprezentanţi din Norvegia, Israel, Georgia, Austria, Lituania, Polonia, Malta, Macedonia, Finlanda, Irlanda, Slovenia, Belarus, Grecia şi Elveţia. În semifinale au drept de vot doar telespectatorii care urmăresc competiţia la televiziunile publice în ţările participante.
Începând din 2000, Franţa, Germania, Marea Britanie şi Spania sunt calificate automat în finală, indiferent de poziţiile ocupate de acestea în trecut, datorită statutului lor de cei mai mari patru contribuitori financiari către EBU. În decembrie 2010, EBU a anunţat că Italia, care nu mai participase după 1997, revenea în concurs şi dobândea statutul de calificare automată în finală.
Irlanda deţine recordul pentru cel mai mare număr de victorii, în număr de şapte, iar Franţa, Luxemburg, Marea Britanie şi Suedia sunt următoarele în clasament, câştigând de câte cinci ori trofeul. AGERPRES/ (Documentare- Roxana Mihordescu, editor: Horia Plugaru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.