Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bruxelles/Bucureşti, 22 mai /Agerpres/ - La sfârşitul acestei săptămâni, mai exact de joi până duminică, cetăţenii cu drept de vot din statele Uniunii Europene (UE) sunt chemaţi la urne pentru alegerile care vor înnoi Parlamentul European (PE) şi vor da startul reînnoirii complete a instituţiilor Uniunii. Amplul scrutin este ameninţat de un val de euroscepticism, toate sondajele de opinie indicând că formaţiunile extremiste ar urma să obţină o parte semnificativă a mandatelor din viitorul legislativ european.

Pentru alegerea celor 751 de parlamentari din viitoarea legislatură a PE - 2014-2019 - sunt aşteptaţi la vot circa 375 de milioane de cetăţeni ai UE, Parlamentul European fiind singura instituţie a Uniunii Europene aleasă direct. Votul începe joi, 22 mai, în Olanda şi Marea Britanie, vineri, 23 mai, votează cehii şi irlandezii, iar sâmbătă, 24 mai, sunt programate alegerile în Letonia, Malta şi Slovacia. De remarcat că în Republica Cehă votul continuă şi sâmbătă, fiind singura ţară membră unde scrutinul se desfăşoară pe parcursul a două zile. În fine, duminică, 25 mai, au loc alegerile pentru PE în restul, de fapt marea majoritate a celor 28 de state ale Uniunii, inclusiv România: în ordine alfabetică, Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croaţia - cel mai nou stat membru -, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.

Ca o particularitate, dintre aceste state, Austria este singurul unde pot vota şi tinerii începând de la 16 ani, spre deosebire de celelalte, unde vârsta minimă este de 18 ani. De asemenea, de notat că votul este obligatoriu în patru ţări ale Uniunii - Belgia, Cipru, Grecia şi Luxemburg, cu toate că de regulă nu se aplică sancţiuni pentru neparticipare.

În ţara noastră, campania electorală pentru alegerile europarlamentare se va încheia sâmbătă, la ora 07.00, iar cei peste 18.300.000 de alegători vor fi chemaţi la urne duminică, de la ora 07.00, putând să-şi exercite votul până la ora 21.00.

Ca la alte alegeri, cetăţenii români cu domiciliul în România îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile din ţară în baza actului de identitate, inclusiv carte de identitate provizorie, paşaport sau carnet de serviciu militar. Cetăţenii români care în ziua de referinţă se află în străinătate vor putea vota la secţiile de votare organizate în afara ţării în baza cărţii de identitate, cărţii electronice de identitate, cărţii de identitate provizorii sau a buletinului de identitate, iar românii cu domiciliul în străinătate votează în baza cărţii de identitate provizorii, paşaportului diplomatic, paşaportului diplomatic electronic, paşaportului de serviciu, paşaportului de serviciu electronic, paşaportului simplu, paşaportului simplu electronic sau a paşaportului simplu temporar, după caz.

Şi cei aflaţi în ziua alegerilor în altă localitate decât aceea unde sunt înscrişi pe lista electorală specială îşi pot exercita dreptul de vot, la orice secţie de votare, în baza documentului de identitate valabil.

Pentru alegerile europarlamentare au fost organizate 18.532 de secţii de votare pe teritoriul naţional, în străinătate cetăţenii români putând să voteze în 190 de secţii. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, aceste secţii sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale din străinătate, precum şi în teatrele de operaţiuni din Afganistan.

Cincisprezece partide şi alianţe, dar şi opt independenţi îşi dispută cele 32 de mandate de europarlamentari la care România are dreptul, în baza principiului 'proporţionalităţii degresive'. De precizat, în fine, că Autoritatea Electorală Permanentă a României a stabilit că în listele electorale permanente, întocmite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, sunt înscrişi 18.303.915 cetăţeni cu drept de vot.

Numărul deputaţilor trimişi de statele membre diferă în funcţie de ponderea demografică a acestora: de la 96 de deputaţi pentru Germania, la şase pentru cele mai mici ţări, printre care Luxemburg, în toate ţările fiind votate liste de candidaţi. Jumătate dintre statele Uniunii impun praguri pentru a avea deputaţi, printre care Franţa, Italia şi Polonia.

Pe plan european, primele proiecţii electorale urmează să fie disponibile începând de la ora 22.00, ora Bruxelles-ului (20.00 GMT) şi se aşteaptă ca primele rezultate oficiale să fie comunicate de la ora 23.00, pe site-ul electionsnight2014.eu şi Twitter. Niciun rezultat nu va putea fi difuzat în mod oficial înainte de închiderea ultimelor secţii de votare, în data de 25 mai, la ora 21.00 GMT, în Italia.

Potrivit celor mai recente estimări făcute publice săptămâna aceasta de site-ul PollWatch, care adună sondaje realizate în cele 28 de state membre ale Uniunii, Popularii ar urma să rămână cel mai mare grup în Parlamentul European, devansându-i pe social-democraţi. Astfel, grupul Partidului Popular European (PPE) este creditat cu şansa obţinerii a 217 locuri în viitorul PE (cu 58 mai puţine decât în 2009), comparativ cu 201 pentru S&D - Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (plus şapte locuri).

Euroscepticii îşi confirmă avansul, cu un total de aproape 100 de locuri, de trei ori mai multe decât în actualul Parlament. Însă această mişcare, clasată în prezent la neafiliaţi, este extrem de eterogenă, cu partide de extremă dreapta precum Frontul Naţional din Franţa sau PVV din Olanda, formaţiuni ultranaţionaliste ca Jobbik din Ungaria sau chiar neonaziste precum Zorii Aurii din Grecia, dar şi populişti ca de exemplu Mişcarea 5 Stele a lui Beppe Grillo din Italia.

Stânga radicală, a şasea forţă în actualul Parlament, ar urma să înregistreze progrese nete. Cu 53 de eurodeputaţi, ea ar urma să devină al patrulea grup în legislativul comunitar, imediat în spatele liberalilor (59), dar în faţa Verzilor (44), conservatorilor britanici şi polonezi (42), toţi în pierdere de viteză. Această creştere este mai mare în ţările lovite de programe dure de austeritate, cum ar fi Grecia, unde există partidul Syriza, dar şi Spania şi Irlanda.

După cum notează PollWatch, pe lângă marja de eroare a sondajelor, constituirea de grupuri poate rezerva surprize. Este cazul Mişcării 5 Stele şi al celor aproximativ 20 de eurodeputaţi pe care ar urma să îi obţină, despre care nu se ştie din ce grup se vor decide să facă parte. Dacă se vor alătura eurofobilor din Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei, condus de formaţiunea britanică UKIP a lui Nigel Farage, atunci acest grup şi-ar putea dubla numărul de eurodeputaţi şi ar intra în lupta pentru cea de-a treia poziţie, cu liberalii, care ar putea la rândul lor primi unele întăriri din Franţa, Republica Cehă sau Spania.

Sondajele estimează şi o nouă scădere a ratei de participare la vot, care a atins deja la scrutinul de acum cinci ani un record de participare redusă de 43%. Or, în afara faptului că favorizează extremele, absenţa de la vot contribuie la subminarea legitimităţii instituţiilor europene.

Sesiunea constitutivă a noului Parlament European, care va decide asupra legilor şi modului de cheltuire a bugetului UE în următorii cinci ani, este prevăzută pentru 1 iulie. Noul Parlament urmează să-l aleagă pe noul preşedinte al Comisiei Europene, executivul Uniunii, iar pentru prima dată şefii de stat şi de guvern vor trebui să ţină cont de rezultatul alegerilor. Dar, în absenţa unei majorităţi clare, şefii de stat şi de guvern din UE, care păstrează prerogativa numirii viitorului preşedinte al Comisiei Europene, pot desemna o personalitate aleasă de ei şi nu unul dintre candidaţii aflaţi oficial în cursă, Jean-Claude Juncker pentru conservatori sau Martin Schulz pentru socialişti. Sunt în joc, de asemenea, preşedinţiile Parlamentului European şi Consiliului European şi postul de Înalt Reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate.

După o primă reuniune la 27 mai, la doar două zile după alegeri, liderii statelor membre vor trebui să numească oficial viitorul şef al executivului european la Consiliul European din 26-27 iunie, de la Bruxelles.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Ionuţ Mareş)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.