Amânarea alegerilor
La 12 martie 2007, primul ministru de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunţat că va propune, în şedinţa de Guvern din aceeaşi zi, amânarea alegerilor pentru Parlamentul European, stabilite iniţial pentru data de 13 mai. Şeful Executivului şi-a motivat gestul prin faptul că apelul său pentru o campanie electorală europeană ţinută în spiritul agendei reale a românilor a fost ignorat.
În aceeaşi zi, Executivul a decis, printr-o ordonanţă de urgenţă, amânarea datei alegerilor pentru Parlamentul European pentru semestrul al doilea al anului 2007. În ordonanţă se preciza că procesul referitor la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007 trebuie să se desfăşoare în condiţii optime, iar acestea nu erau întrunite la momentul respectiv. La 22 august, Guvernul a fixat data alegerilor pentru desemnarea reprezentanţilor României în Parlamentul European pentru ziua de 25 noiembrie 2007.

Desemnarea componenţei BEC
La 15 februarie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a desemnat pe cei cinci judecători ce urmau să facă parte din Biroul Electoral Central. Cei cinci magistraţi extraşi de preşedintele instanţei supreme, Nicolae Popa, au fost: Valeria Dumitrache, de la secţia penală, Maura Olaru, de la secţia comercială, Lavinia Curelea, de la secţia civilă, Carmen Sârbu şi Gheorghiţa Luţac, de la secţia contencios-administrativ. La 19 octombrie, BEC a fost completat cu alţi patru membri, reprezentanţi ai partidelor politice neparlamentare, precum şi ai alianţelor politice şi ai alianţelor pre-electorale. În urma tragerii la sorţi, s-a stabilit că din Birou vor face parte Nicoleta Bogăceanu (PNŢCD), Nicolae Trache (PNG), Valeriu Bordei (PIN) şi Ionel Nicolae (Alianţa Socialistă).

Repartizarea timpilor de antenă
La 20 decembrie 2006, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat propunerea legislativă privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Proiectul prevede că durata campaniei electorale va fi de 30 de zile şi va exista un prag de 5% "pe listă blocată" pentru accesul în forul legislativ european, fiind necesare 200.000 de semnături pentru a putea candida. Legea cuprindea şi dispoziţiile referitoare la dreptul cetăţenilor europeni de a candida pentru funcţii eligibile în România. Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat, la 16 ianuarie 2007, decretul pentru promulgarea Legii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European
La 22 octombrie 2007, parlamentarii au validat raportul Comisiei parlamentare speciale referitor la repartizarea timpilor de antenă care revin partidelor parlamentare şi neparlamentare la TVR şi la postul public de radio, în perioada campaniei electorale pentru euroalegeri.
La postul public de televiziune, TVR 1, s-a difuzat emisiunea "Parlamentul Europei', grila de programe incluzând şi o emisiune electorală de informare de câte 10 minute, între orele 20,15 - 20,45, ambele fiind preluate şi de TVR Internaţional. Totodată, comisia a votat ca în cazul radioului public, zilnic, începând cu prima zi a campaniei, să se difuzeze între orele 15,00 şi 15,50, de luni până vineri, emisiunea "Tribuna eurocandidaţilor".
Membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) le-au solicitat reprezentanţilor posturilor de radio şi televiziune din ţară să anunţe, până să înceapă campania pentru alegerile europarlamentare, dacă vor prezenta emisiuni electorale referitoare la alegerile europarlamentare. Totodată, CNA a reamintit prevederile legale ce se aplică în timpul unei campanii electorale.
Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului prevede la art. 66 că sunt interzise, cu 48 de ore înainte de ziua votării, prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de emisiuni electorale, invitarea sau prezentarea candidaţilor în programe, cu excepţia situaţiilor în care se acordă dreptul la replică, precum şi comentariile privind campania electorală.
Art. 57, alin. 1 stabileşte că în timpul campaniei electorale informaţiile privind sistemul electoral, tehnica votării, calendarul campaniei electorale, programele politice, opiniile şi mesajele cu conţinut electoral trebuie să fie prezentate exclusiv în emisiuni informative, electorale şi dezbateri electorale.
Art. 60 din Legea nr. 373/2004 stipulează că la posturile private de televiziune şi de radiodifuziune care au în grila de programe emisiuni electorale, 75% din timpii de antenă se repartizează partidelor politice parlamentare, alianţelor politice sau alianţelor electorale ale acestora, proporţional cu ponderea în Parlament, iar 25% din timpii de antenă se repartizează partidelor politice neparlamentare, alianţelor politice sau alianţelor electorale ale acestora care au depus liste de candidaţi în circumscripţia electorală unde se află postul privat de televiziune sau de radiodifuziune.

Sondaj privind importanţa scrutinului europarlamentar pentru români
La 9 septembrie 2007, un sondaj INSOMAR, realizat în perioada 29 august-4 septembrie, a relevat faptul că alegerile europarlamentare sunt importante şi foarte importante pentru 58% din populaţie. În ceea ce-i priveşte pe oamenii politici, cei chestionaţi consideră că 70% dintre politicieni sunt preocupaţi şi foarte preocupaţi de alegerile europarlamentare.
Conform unui alt sondaj INSOMAR, publicat la 21 octombrie 2007, peste 86% dintre români nu cunoşteau data desfăşurare a alegerile pentru Parlamentul European.

Campania electorală pentru scrutinul europarlamentar din 2007
Campania electorală pentru primele euroalegeri organizate în România, programate la 25 noiembrie 2007, a început la 26 octombrie 2007, terminându-se la 24 noiembrie.
La scrutin s-au înscris 13 partide şi un candidat independent. Potrivit algoritmului din Parlamentul European, România a avut în 2007 rezervate 35 de mandate. Românii au fost chemaţi să-şi aleagă reprezentanţii în Parlamentul European la 25 noiembrie, concomitent cu referendumul organizat de preşedintele Traian Băsescu cu privire la introducerea votului în circumscripţii uninominale.

Rezultatele euroscrutinului din anul 2007
Scrutinul pentru desemnarea celor 35 de europarlamentari din partea ţării noastre în Parlamentul European a avut loc în ziua de 25 noiembrie 2007. După ce Biroul Electoral Central a terminat centralizarea voturilor, a rezultat că la scrutin s-au prezentat 29,4% dintre alegători, adică aproape 5 milioane şi jumătate de persoane. Clasamentul rezultat în urma numărătorii voturilor a fost următorul: PD - 28,81%, PSD - 23,11%, PNL - 13,44%, PLD - 7,78%, UDMR - 5,52%, PNG - 4,85%, PRM - 4,15%, Laszlo Tokes - 3,44%, PC - 2,93%, PIN - 2,43%, PNŢCD - 1,38%, Partida Romilor - 1,14%, Alianţa Socialistă 0,55%, Partidul Verde - 0,38%.
Potrivit rezultatelor comunicate la 28 noiembrie 2007 de Biroul Electoral Central, au obţinut mandate în Parlamentul European: PD, PSD, PNL, PLD, UDMR şi candidatul independent Laszlo Tokes.
PD a obţinut 13 mandate, reprezentanţii partidului aleşi europarlamentari fiind: Sorin Frunzăverde, Roberta Anastase, Petru Filip, Monica Iacob-Ridzi, Marian-Jean Marinescu, Maria Petre, Rareş Niculescu, Marian Zlotea, Dragoş David, Mihaela Popa, Constantin Dumitriu, Nicodim Bulzesc şi Sebastian Bodu. PSD a obţinut zece mandate europarlamentare, la Bruxelles urmând să meargă Titus Corlăţean, Adrian Severin, Rovana Plumb, Daciana Sârbu, Cătălin Nechifor, Silvia Ţicău, Ioan Paşcu, Gabriela Creţu, Corina Creţu şi Victor Boştinaru.
PNL a avut aleşi în Parlamentul European şase reprezentanţi şi anume: Renate Weber, Daniel Dăianu, Adina Vălean, Cristian Buşoi, Ramona Mănescu şi Magor-Imre Csibi.
Liberal-democraţii au obţinut trei mandate de europarlamentar, fiind reprezentaţi de Theodor Stolojan, Dumitru Oprea şi Nicolae Vlad Popa.
UDMR are repartizate două mandate şi a fost reprezentat de Gyorgy Frunda şi Csaba Sogor.
Un mandat în Parlamentul European a primit, de asemenea, candidatul independent Laszlo Tokes.
Partidele care nu au întrunit pragul electoral au fost PNG-CD, PRM, PC, PIN, PNŢCD, Partida Romilor, PAS şi Partidul Verde.
În seara zilei alegerilor, la aflarea rezultatelor parţiale, preşedintele Traian Băsescu a declarat că votul de la alegerile pentru Parlamentul European probează că Guvernul are aceeaşi slabă susţinere în rândul electoratului, de circa 20%.
Vicepreşedintele PD Sorin Frunzăverde, cap de listă al democraţilor pentru Parlamentul European, a declarat pe baza rezultatelor parţiale din acel moment, că euroscrutinul a însemnat o victorie naţională a Partidului Democrat. Pe de altă parte, vicepreşedintele PD a declarat în aceeaşi zi că îşi reproşează că partidul său nu a obţinut 40% din voturile totale.
La rândul său, preşedintele PNL şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că formaţiunea sa politică a reuşit să obţină la euroalegeri un scor care a depăşit toate aşteptările liberalilor şi care a indicat un vot de încredere din partea românilor.
Tot la 26 noiembrie, liderii social-democraţi au făcut o primă analiză a rezultatului obţinut la alegerile pentru Parlamentul European, pe care l-au apreciat ca fiind "nici bun, nici rău". Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a admis că PSD putea obţine un rezultat mai bun la europarlamentare, însă a identificat unele circumstanţe defavorabile PSD, precum organizarea defectuoasă a alegerilor, implicarea preşedintelui Traian Băsescu prin intermediul referendumului şi "sumele fabuloase" cheltuite în campanie de adversarii politici.
Conducerea Uniunii Democrate Maghiare din România s-a declarat, la 27 noiembrie 2007, mulţumită de rezultatele obţinute la alegerile europarlamentare, preşedintele UDMR Marko Bela afirmând că "procentul obţinut de UDMR îi contestă pe toţi cei care au dat prognoze de sub 5% sau care au făcut mult ca Uniunea să nu ajungă la acest prag".
După aflarea rezultatelor la alegerile europarlamentare, preşedintele Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor a declarat că demisionează din Parlament şi a cerut tuturor parlamentarilor PRM să procedeze la fel. Ulterior, liderul PRM a revenit asupra acestei hotărâri. De asemenea, deputata PRM Daniela Buruiană-Aprodu a anunţat că demisionează din funcţia de secretar executiv al partidului, deoarece consideră că actuala conducere a formaţiunii este "incompetentă, îmbătrânită şi, mai ales, iresponsabilă".
La rândul său, preşedintele PC, Dan Voiculescu, a anunţat, la 29 noiembrie, că se va retrage din fruntea partidului cu ocazia congresului formaţiunii sale politice, congres programat pentru ianuarie 2008. Anunţul a fost făcut după şedinţa Biroului Politic al partidului, şedinţă în care a fost analizat eşecul înregistrat de conservatori în alegerile pentru Parlamentul European.
Şi liderul PIN Cozmin Guşă şi-a anunţat demisia din fruntea partidului, care a organizat ulterior noi alegeri interne.

Prezentarea câştigătorilor scrutinului din 25 noiembrie 2007
13 dintre europarlamentarii aleşi la 25 noiembrie 2007 şi-au revalidat mandatele în PE încredinţate la 1 ianuarie 2007 de partidele cărora le aparţineau.
Dintre cei 35 de membri români aleşi la 25 noiembrie, 12 au fost femei.
În ceea ce priveşte profesia, cei mai numeroşi au fost avocaţii şi juriştii - 10: Iacob Ridzi Maria, Constantin Dumitru, Sebastian Bodu, Renate Weber, Ramona-Nicole Mănescu, Titus Corlăţean, Adrian Severin, Daciana Sârbu, Nicolae Vlad Popa şi Gyorgy Frunda; urmează opt ingineri: Sorin Frunzăverde, Petru Filip, Marian Jean Marinescu, Dragoş Florin David, Nicodim Bulzescu, Rovana Plumb, Cătălin Ioan Nechifor şi Adriana Ţicău, şi şapte economişti: Maria Petre, Marian Zlotea, Daniel Dăianu, Ioan Mircea Paşcu, Corina Creţu, Theodor Stolojan, Dumitru Oprea. Breasla politologilor şi specialiştilor în ştiinţe politice numără doi membri: Lucian Niculescu şi Magor-Imre Csibi. Trei au ales cariera profesorală: democrata Mihaela Popa şi social-democraţii Gabriela Creţu şi Victor Boştinaru. Nu au lipsit nici cei dedicaţi celor sfinte; doi dintre viitori europarlamentari fiind pastori reformaţi - Csaba Sogor şi Ladislau Tokes. Printre cei 35 de europarlamentari se numărau un sociolog - Roberta Anastase, un matematician - Adina Vălean şi un medic - Cristian Buşoi.
Media de vârstă a celor 35 de parlamentari europeni români, la momentul alegerii lor, a fost de 43 de ani. Cel mai înaintat în vârstă a fost liberal-democratul Theodor Stolojan, cu 64 de ani. La polul opus se situa liberalul Magor-Imre Csibi, de 27 de ani.
Unii dintre cei 35 de europarlamentari aleşi aveau deja experienţă în Parlamentul European. Astfel, în Grupul Partidului Popular European au activat de la 1 ianuarie 2007, ca deputaţi cu drepturi depline, Roberta Anastase, Monica Iacob-Ridzi, Marian Jean Marinescu, Maria Petre, toţi membrii ai PD. În Grupul Socialiştilor Europeni au activat Creţu Corina, Creţu Gabriela, Ioan Mircea Paşcu, Rovana Plumb, Daciana Sârbu, Adrian Severin şi Adriana Ţicău, toţi din PSD. În Grupul Alianţa Liberalilor şi a Democraţilor pentru Europa, au activat Buşoi Cristian şi Adina Vălean.
Cei 35 de europarlamentari români s-au afiliat următoarelor Grupuri politice din PE: reprezentanţii PD, PLD, UDMR şi independentul Laszlo Tokes la Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni; reprezentanţii PNL la Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, iar deputaţii europeni proveniţi din PSD la Grupul Socialist. AGERPRES/(Documentare: Horia Plugaru; editor: Irina Andreea Cristea)