COD PORTOCALIU: 30-11-2021 ora 10 Intre 30 noiembrie, ora 12 – 30 noiembrie, ora 18 se va semnala intensificări ale vântului COD PORTOCALIU: 30-11-2021 ora 10 Intre 30 noiembrie, ora 23 – 01 decembrie, ora 11 se va semnala intensificări ale vântului și ninsori

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Cercetători ai Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca au identificat, în cadrul unui proiect de cercetare internaţional, care zone din creier sunt cele mai active în cazul celor dependenţi de alcool sau de alte substanţe care sunt percepute drept recompense.

"Cercetătorii UBB identifică rolul reţelelor corticale în dependenţa de alcool. Doi cercetători ai Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), dr. Ercsey-Ravasz Maria şi dr. Molnar Botond, s-au alăturat unui proiect major internaţional de cercetare asupra zonelor sistemului de recompense al creierului unde se codifică amintirile legate de diferite tipuri de recompense. În rezultatele recent publicate în revista Neurpharmacology, cercetătorii au arătat că în timpul comportamentului de căutare de alcool zonele cele mai implicate sunt cortexul insular şi amigdala. Aplicând metodele inovative din teoria grafurilor, au demonstrat apoi că deşi drogurile şi recompensele obişnuite par să afecteze o cantitate similară de neuroni, situaţia este mai complexă în funcţie de ce zone ale creierului sunt activate în timpul procesului. Cercetarea a fost efectuată în cadrul programului Horizon 2020 - SyBill-AA", se arată într-un comunicat trimis, marţi, de UBB.

Cercetările s-au derulat pe 28 de şoboloani antrenaţi să-şi administreze singuri zaharină sau alcool.

"Relaţiile semnal-recompensă sunt codificate în ansamblurile neuronale ale sistemului de recompensă al creierului. Ansamblurile neuronale care sunt implicate în acest proces pot fi detectate din expresia genelor de răspuns cu activare scurtă. În urma studiilor efectuate până acum a fost arătat că relaţiile semnal-recompensă dintre recompensele de droguri şi recompensele obişnuite sunt codificate de ansambluri neuronale de aceeaşi dimensiune. Întrebarea este dacă există diferenţe în funcţie de tipul de recompensă în această codificare neuronală? În urma studiilor efectuate în cadrul acestui proiect de cercetare, 28 de şobolani Wistar au fost antrenaţi să îşi auto-administreze zaharină sau alcool în urma unui anumit stimul. (...) Creierele animalelor au fost examinate în secţiuni pentru a determina ce modele de activare ar putea fi identificate la nivel neuronal", se mai arată în comunicat. AGERPRES / (AS - autor: Marius Septimiu Avram, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.