COD GALBEN: 22-05-2025 ora 10 Intre 22 mai, ora 12 – 22 mai, ora 23 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Închiderea şcolilor, în contextul pandemiei de COVID-19, a avut consecinţe negative atât asupra progresului educaţional al copiilor, cât şi asupra sănătăţii emoţionale a acestora şi siguranţei lor online, potrivit unui studiu lansat, marţi, de Organizaţia Salvaţi Copiii, în cadrul unei videoconferinţe.

Potrivit cercetării "Impactul crizei COVID-19 şi al carantinei asupra copiiilor din România", aproape jumătate dintre copii nu au acces la o tabletă sau la un computer, singurele dispozitive care pot permite o participare reală la lecţiile online, iar peste 50% spun că unul dintre riscurile majore ale acestei perioade a fost dependenţa de internet şi, ca atare, expunerea la conţinut agresiv şi la fake news.

Chestionaţi în legătură cu problemele pe care le au familiile lor, 10,6% dintre copii au răspuns că unul sau mai mulţi dintre adulţii din familie este/sunt şomer(i), 8,8% au spus că au trebuit să fie amânate plata facturilor, a ratelor la bancă sau a chiriei, 6,3% - în familie sunt adulţi care au terminat doar şcoala generală sau nu au nicio calificare, 5,6% - nu sunt mulţumiţi de condiţiile în care trăiesc, 4,3% - sunt nevoiţi să cumpere mai puţină mâncare, 2,8% - nu pot cumpăra medicamente sau plăti consultaţiile medicale, din cauza lipsei banilor, şi 76,5% au afirmat că nu au niciuna dintre problemele enumerate.

Întrebaţi dacă pe durata suspendării cursurilor şcolare au participat la lecţii online, 72,8% dintre copii au răspuns că au participat la toate materiile, 21,5% - doar la unele materii, 4,1% - foarte rar, iar 1,6% - deloc.

Potrivit studiului, 72% dintre cei chestionaţi au folosit telefonul mobil pentru educaţia online, 42,3% - computer (laptop sau desktop), 5,1% - tabletă, 1,4% - nu au participat, iar 4,2% nu au dorit sau nu au ştiut că se răspundă.

La întrebarea "Pentru tine, cum au fost temele primite pe durata şcolii online?", 40,8% au spus că acestea au rămas la fel, 36,6% - au fost mai grele/mi-au luat mai mult timp, 16,9% - au fost mai simple/mi-au luat mai puţin timp, pentru 2,2% au fost foarte grele şi nu au putut să le facă, 1% au spus că nu au primit teme, iar 2,5% nu au răspuns.

Conform cercetării, 19,1% dintre copii au afirmat că în această perioadă şi-ar fi dorit să primească mai mult ajutor din partea profesorilor, 5,1% - mai mult ajutor din partea părinţilor, 13,4% - mai mult ajutor pentru a găsi şi folosi lecţiile şi temele de pe alte website-uri, 23,7% - mai multă înţelegere şi mai mult sprijin pentru a trece cu bine peste această perioadă, iar 5,5% ar fi avut nevoie de alt ajutor. 33,3% nu au răspuns sau nu au ştiut că răspuns să ofere la această întrebare.

Chestionaţi cum s-au implicat profesorii în educaţia online/la distanţă, 68,2% au răspuns că acest lucru s-a întâmplat încă de la închiderea şcolilor în luna martie, 14,1% - mai târziu, după vacanţa de primăvară, 1,2% - foarte puţin, 12,2% - doar unii dintre ei s-au implicat, 0,4% - deloc, iar 2,7% nu au răspuns, în timp ce 1,2% au spus că au fost alte situaţii.

Trei din zece copii au susţinut că au fost foarte mulţumiţi de calitatea interacţiunii online cu profesorii (30,6%), iar 13,1% că şi-ar fi dorit să vorbească mai mult cu aceştia şi să primească mai multe sfaturi pentru a trece cu bine peste starea de urgenţă. 11,6% au arătat că nu au vorbit direct cu profesorii, 36,8% - sunt destul de mulţumiţi că au putut vorbi cu ei şi au primit ajutor, în timp ce 6,5% nu au răspuns, iar 1,4% au avut alt răspuns.

Studiul a indicat că 68,9% dintre elevi au spus că au parcurs toată materia fără probleme, 22,9% - au rămas în urmă, iar 8,25% nu au dorit să răspundă.

40,5% dintre elevi spun că vor avea nevoie de ajutor direct pentru recuperarea materiei după ce revin la şcoală, în timp ce 42,8% afirmă că nu, 3,9% că vor avea nevoie de ajutor prin lecţii online, 7,2% - ajutor direct pe timpul verii. 5,6% nu au ştiut că să răspundă.

Plictiseala a fost principala stare resimţită negativ de copii (22,3%), urmată de oboseală (31,7%), tristeţe (38,3%) şi furie (38,6%). Sub 40% dintre copii afirmă că s-au simţit liniştiţi (37,5%) sau veseli (35,5%).

Potrivit studiului, copiii cu vârste mici, în special cei din ciclul primar, par a fi resimţit mai puternic impactul negativ al izolării, în timp ce adolescenţii spun într-o măsură semnificativ mai ridicată că s-au simţit singuri, trişti sau furioşi.

La întrebarea dacă au avut probleme medicale în această perioadă la cine au apelat, 18% au răspuns că la medicul de familie, 2,2% - medicul specialist, 0,4% - asistentul medical, 0,8% - au întâmpinat dificultăţi în accesarea serviciilor medicale şi 77,5% că nu a fost cazul.

Întrebaţi cu apreciază mesele zilnice din perioada în care au fost nevoiţi să stea acasă, 29,3% au precizat că au mâncat mai mult decât de obicei, 20,3% că au avut mese regulate, 4,2% că le-au lipsit alimentele pe care le mănâncă în mod normal, în timp ce 51,7% că nu au fost schimbări.

Principalele trei activităţi în timpul liber după suspendarea cursurilor în şcolii au fost pentru 57,4% dintre copii jocul pe telefon/tabletă/calculator, 44,9% - uitatul la televizor, 40% - diverse activităţi recreative împreună cu familia, 40,8% - reţelele sociale, 39,8% - au vorbit la telefon sau altfel cu prietenii şi rudele, iar 37,2% au citit. 1,7% nu au răspuns, iar 1,9% au spus că au avut alte activităţi.

36,3% dintre copii au spus că, în această perioadă, au petrecut, în total zilnic, 3-4 ore pe internet pe diferite dispozitive, 20,7% - peste 6 ore, 24,2% - 1-2 ore, şi 7,4% - mai puţin de oră, iar 11,4% îşi verifică tot timpul dispozitivul.

Conform Salvaţi Copiii, studiul, de tip "anchetă sociologică/sondaj de opinie", a fost realizat pe un eşantion de 4.792 de copii în perioada iunie - iulie. Datele au fost culese online. Grupurile ţintă au fost elevi din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, eşantionul fiind neprobabilistic. Analiza datelor a fost făcută prin procedee specifice statisticii descriptive sau inferenţiale. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.