COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 09:00 si 11:00 se va semnala ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Ialomiţa, Județul Prahova, Județul Călăraşi, Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Teleorman, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 09:00 si 11:00 se va semnala îndeosebi în zona preorășenească va fi ceață cu vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Mun. Bucureşti; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 07:40 si 10:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Cluj, Județul Sălaj, Județul Bistriţa-Năsăud; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 07:30 si 10:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Alba, Județul Covasna; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 06:00 si 10:00 se va semnala - ceaţă care determină vizibilitate scăzută, local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Constanta, Județul Tulcea; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 06:00 si 10:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Harghita; COD GALBEN: 16-10-2019 Intre 05:15 si 10:00 se va semnala local - ceață care reduce vizibilitatea sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Bacău, Județul Botoşani, Județul Suceava, Județul Galaţi, Județul Neamţ, Județul Vrancea, Județul Iaşi, Județul Vaslui;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Directorul Centrului Satelitar al Uniunii Europene, Sorin Ducaru, prezent vineri la cea de-a IV-a ediţie a Bucharest Security Conference, a atras atenţia asupra rolului din ce în ce mai important pe care îl are sectorul privat în dezvoltarea evoluţiilor tehnologice, arătând că acestea pot ajunge să fie folosite şi de alţi actori, dincolo de instituţiile publice sau private care le promovează.

"În ceea ce priveşte provocările, evoluţiile tehnologice, actualmente au un impact mult mai profund decât cel pe care îl sesizăm noi. În primul rând, pentru că este vorba de legătura dintre administraţie şi tehnologie. Guvernele, administraţiile s-au aflat în fruntea dezvoltării evoluţiei tehnologice, investind în tehnologii. Majoritatea guvernelor au făcut aceasta pentru a-şi consolida capacităţile de apărare. Şi acest lucru s-a extins şi asupra vieţii civile. În acest moment, totuşi, sectorul privat este cel care e în fruntea evoluţiilor tehnologice şi trebuie să fim atenţi, pentru că unele dintre aceste tehnologii pot să fie folosite şi să se extindă şi la alţi jucători, nu numai la instituţiile publice sau cele private care le promovează. Exact aici e problema", a arătat el în cadrul conferinţei organizate de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

Ducaru a subliniat şi importanţa unor dezbateri în ce priveşte implicaţiile etice ale utilizării noilor evoluţii tehnologice.

"Celălalt aspect se referă la faptul că bariera de intrare a resurselor financiare, care să permită accesul la aceste tehnologii, este din ce în ce mai slabă. (...) Mă refer şi la implicarea inteligenţei artificiale în acest tip de război hibrid. Toate acestea au luat dimensiunea unei confruntări la nivel internaţional. Toate acestea nu mai creează o distincţie clară între domeniul militar şi cel civil, între pace şi război - chestiuni pentru care se pare că lumea noastră, de astăzi, nu este atât de pregătită pe cât ar trebui. Unde se află marile dezbateri legate de implicaţiile conceptuale? Şi unde se află originile forţei de descurajare? Unde sunt măsurile de creştere şi consolidare a încrederii? Ne ocupăm de neproliferare şi controlul armamentului, dar aceste noi tehnologii nu putem să le includem în categorii şi să le calibrăm într-un fel sau altul. Şi se pune şi problema implicaţiilor etice, morale. Cât de mult este asociat omul acestor evoluţii tehnologice şi, responsabilitatea, până la urmă, pe care omul o are în legătură cu aceste evoluţii tehnologice. Ceea ce vreau să spun este că trăim vremuri în care trebuie să abordăm aceste chestiuni", a precizat el.

În acest sens, Ducaru a apreciat că viitorii ingineri ar trebui să studieze în şcoli elemente de bază ale eticii, precum şi aspecte juridice.

"Trebuie să ne asigurăm şi că în procesul de învăţământ, viitorii ingineri vor trebui să înveţe elementele de bază ale eticii, moralei, ale aspectelor juridice. Pentru că noi trebuie să elaborăm şi un cadru juridic corespunzător acestei noi realităţi", a adăugat el. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.