Bucureşti, 23 nov /Agerpres/ - Sectorul companiilor din România este slab dezvoltat raportat la dimensiunile pieţei autohtone şi comparativ cu celelalte ţări europene foste socialiste, reiese dintr-o prezentare a prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Florin Georgescu.

Potrivit acestuia, în România sunt 2,2 IMM-uri la suta de locuitori, iar media Uniunii Europene este de 4,5 firme. În Cehia sunt 9,4, în Slovacia - 7,5, Slovenia - 6,4, Lituania - 5,4, Ungaria - 5,3, Letonia - 5,2, Estonia - 4,9, Bulgaria - 4,4 şi Polonia - 4,1.

Conform sursei citate, numărul de salariaţi la nivelul economiei s-a redus semnificativ faţă de anul 1990. Astfel, în 1990 erau 8,2 milioane (inclusiv şomajul "mascat" prin angajări artificiale în întreprinderile socialiste), faţă de 3,4 milioane pensionari (raport 2,4 salariaţi la un pensionar). În iunie 2017, erau 4,9 milioane salariaţi comparativ cu 5,2 milioane pensionari, în condiţiile în care, după 1989, şomajul a fost "mascat" prin pensionări anticipate şi fenomenul de emigrare (raport 0,92 salariaţi la un pensionar)

'Productivitatea muncii din România se situează la un nivel mai înalt faţă de costul orar al muncii raportat la media europeană. În anul 2016, productivitatea muncii din România reprezenta 31% din media UE, în creştere cu 4 puncte procentuale faţă de anul 2008 şi cu 5 pp, comparativ cu 2012, după ajustarea economică. Tot în 2016, costul orar cu forţa de muncă reprezenta 22% din media UE (-9 pp faţă de productivitatea muncii), în creştere cu 2 pp faţă de 2008 şi cu 5 pp faţă de 2012', informează prim-viceguvernatorul.

Acesta mai arată că, în intervalul 2014 - 2017, salariul minim a crescut atât în România (+81%, cu o bază de referinţă redusă), cât şi în celelalte ţări din regiune (cu baze de pornire mai ridicate), respectiv în Cehia (+29%), Ungaria (+26%), Slovacia (+24%) şi Polonia (+19%).

'Deşi costurile cu forţa de muncă au crescut în perioada 2012 - 2017, au fost create 700.000 de noi locuri de muncă, îndeosebi în economia reală. Procesul de
creştere a masei salariale este firesc şi nu a afectat competitivitatea economiei în ansamblu. Se realizează redistribuiri de angajaţi între sectoarele economiei, pe fondul schimbării structurii producţiei', menţionează sursa citată. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bărbuţă, editor: Oana Tilică)