Bucureşti, 9 oct /Agerpres/ - Datoriile staţiunilor de cercetare ar putea fi şterse până la finele anului, prin hotărâri de Guvern, astfel încât activitatea de cercetare din sectorul agricol să se poate dezvolta, a declarat, luni, ministrul de resort, Petre Daea, prezent la un eveniment pe tema problemelor în horticultură.

El a fost întrebat de jurnalişti care sunt planurile ministerului privind ştergerea datoriilor institutelor de cercetare din acest sector.

"În acest an ne-am propus să rezolvăm toate problemele pe care le avem la staţiunile de cercetare, în aşa fel încât, prin hotărâre de Guvern, să le curăţim (de datorii - n.r.) şi să le dăm o şansă meritată şi obligatorie, astfel încât activitatea de cercetare în România să se îmbunătăţească. Din fericire, am reuşit să dăm drumul la 17 hotărâri de Guvern care au văzut lumina tiparului la Monitorul Oficial. Sunt în lucru, în avizare, 13 şi alte 19 care au avut mici observaţii şi sperăm ca, până la sfârşitul anului - eu îmi propusesem până la 1 noiembrie să fac acest lucru, din nefericire nu am reuşit - dar până la sfârşitul anului să scoatem toate hotărârile de Guvern, astfel încât să dăm un cadru juridic clar, limpede, pentru staţiuni, pentru a intra în direcţie dreaptă pe culoarul acesta al cercetării", a afirmat ministrul.

Daea a susţinut că dezvoltarea sectorului de cercetare este esenţială, în contextul schimbărilor climatice.

El a adăugat că, anul viitor, programul de irigaţii va fi obiectivul principal de investiţii al Ministerului Agriculturii.

"Anul viitor vom continua proiectele pe care le-am început. Avem un program de guvernare bine stabilit, cu obiective foarte clare, cu termene, cu responsabilităţi, cu sume pe care le-am prins în schiţa de buget pentru 2018. Vom continua cu programul de irigaţii, care este primul obiectiv de investiţii al ţării în atenţia noastră, cu combaterea grindinei, cu programul de tomate, cu programul la suine, cu programul în avicultură, cu programul lânii, că tot este de actualitate şi mereu mă cronometraţi pe culoarul ăsta, parcă n-ar mai fi şi alte culoare pe care să alergăm împreună", a spus Daea.

Ministrul a mai anunţat că urmăreşte acordarea de sume importante pentru zona montană, în aşa fel încât să fie valorificate resursele de la munte.

În luna mai, Şerban Valeca, ministrul Cercetării şi Inovării, declara că toate structurile de cercetare agricolă au datorii foarte mari şi numărul cercetătorilor s-a diminuat foarte mult, revitalizarea acestui domeniu fiind o prioritate pentru actuale guvernare.

"Problema de fond este că tot domeniul cercetării a fost în mare suferinţă, dar un domeniu este în cea mai mare suferinţă, şi anume cercetarea agricolă. Practic, toate institutele şi (...) staţiunile de cercetare (...) le-am găsit cu datorii foarte mari la bugetul de stat şi la terţi. Totodată, un raport al Curţii de Conturi, pe care l-am primit în urmă cu două săptămâni, conţine şi analiza personalului din cercetarea agricolă. Din nefericire, au rămas, nu ca angajaţi, ci ca cercetători, cei care pot derula programe, sub 600 în toată România, situaţia este groaznică", a declarat Valeca.

Ministrul a adăugat că, potrivit unor estimări, la nivel naţional mai sunt în total aproximativ 9.000 de cercetători în toate domeniile, fiind avute în vedere măsuri pentru încurajarea atragerii de personal către cercetare.

"Prin politicile pe care le vom dezvolta, un vector important va fi un sistem de bonificaţii pentru cei care execută programe şi angajează personal în cercetare. Vor primi la competiţiile de programe puncte suplimentare cei care vor angaja cercetători pe o perioadă de minimum cinci ani, astfel încât, dacă doi sau trei ani durează programul finanţat de minister, cel care rămâne în domeniu să mai stea cel puţin doi ani în plus", a precizat Şerban Valeca.

El a susţinut că cercetarea agricolă va beneficia de cea mai importantă susţinere financiară, alături de marile proiecte internaţionale în care este implicată România.

"Am obţinut de la bugetul de stat o suplimentare cu aproape 30% a bugetului, deci o finanţare suplimentară, iar eforturile se vor distribui cu preponderenţă către (...) cercetarea agricolă şi pe cei trei mari piloni (...), adică laserul de la Măgurele, Danubius-RI, un proiect pe care îl gestionează România şi sunt alte cinci ţări implicate, şi proiectul Alfred de la Mioveni (...). Deci, vor fi trei piloni aflaţi în diverse stadii, în jurul cărora se vor dezvolta clustere, adică parcuri ştiinţifice şi tehnologice", a mai spus ministrul Cercetării şi Inovării. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu)