Bucureşti, 3 oct /Agerpres/ - Colectarea mai bună a impozitelor a dus la scăderea lichidităţilor din sistemul bancar, a declarat marţi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, răspunzând la o întrebare cu privire la evoluţia ROBOR.

"Sunt factori autonomi de evoluţie ai lichidităţii în piaţă. Un exemplu este maniera în care sunt plătite taxele, impozitele şi sunt apoi plătite de către populaţie şi agenţi economici, iar pe de altă parte sunt plătite salariile pensiile. Taxele, impozitele sunt plătite între 20 şi 30 ale lunii. Atunci banii firmelor şi populaţiei care există în bănci sunt absorbiţi şi merg în contul Trezoreriei statului, care se află la Banca Naţională a României. Deci nu se plimbă dintr-o bancă în altă bancă comercială, vin la Banca Naţională a României. Acest lucru echivalează cu o absorbţie de lichiditate. După 5-6 ale lunii următoare lichiditatea este injectată în piaţă....Ce a intervenit în luna acesta o să vă surprindă: o performanţă mai bună în colectarea impozitelor. S-a colectat mai mult decât ne-am fi aşteptat. Nu ştiu dacă dânşii s-au aşteptat la acest lucru şi atunci din bănci a fost absorbită mai multă lichiditate", a spus Isărescu.

De asemenea, acesta a afirmat că au existat presiuni pe cursul de schimb, menţionând că acestea au venit din partea mişcărilor nerezidenţilor.

În ceea ce priveşte declaraţia politicienilor legată de majorarea ROBOR, dar şi cea a premierului, conform căruia cei de la BNR "au fost plecaţi de acasă", Isărescu a afirmat că există o sensibilitate legată de reacţia populaţiei.

"Acasă am fost, nu am fost la bancă....Există, şi noi înţelegem acest lucru, o sensibilitate legată de reacţia populaţiei care are credite, mai ales după evenimentele prin care am trecut, creditul în franci elveţieni şi aşa mai departe. Şi este de înţeles acest lucru şi în acest diapazon am înţeles şi, să spunem, reacţia liderilor politici", a spus guvernatorul.

Întrebat despre întrevederea cu ministrul Finanţelor, Isărescu a precizat că s-a văzut cu conducerea executivă şi a discutat "mai degrabă probleme tehnice".

Guvernatorul a spus i se pare mai mult sau mai puţin normală o mişcare a dobânzilor în jurul ratei de politică monetară, în prezent de 1,75%, plus/minus un punct procentual.

Banca Naţională a efectuat marţi o operaţiune repo prin care a injectat în piaţă lichiditate 9,355 de miliarde de lei, pe şapte zile. Operaţiunea anterioară de acest tip efectuată de BNR a avut loc pe 31 august 2015. Atunci banca centrală a injectat în piaţă 1,927 miliarde de lei pe şapte zile.

Guvernatorul BNR a declarat că decizia de a injecta lichiditate în piaţă a fost luată luni, iar efectele vor fi văzute începând de miercuri.

De altfel, şi ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat marţi, după întâlnirea de la BNR, că majorarea ROBOR este legată de lichiditate, iar specialiştii din Banca Naţională vor decide şi vor găsi soluţia care trebuie adoptată pentru a tempera această creştere.

"Elementul central al întâlnirii (de la Banca Naţională a României, n.r.) a fost acela de a vedea ce situaţie este în piaţă, care sunt soluţiile legate de lichiditate şi de o împletire mai bună a politicilor fiscale cu politica monetară pe care o realizează BNR, astfel încât să preîntâmpinăm în viitor diverse situaţii care pot fi interpretate, deşi, având în vedere că există o piaţă în continuă evoluţie, se pot întâmpla şi astfel de evoluţii. Soluţia este legată în special de lichiditate. Este atributul BNR şi specialiştii din BNR vor decide şi vor găsi soluţia care trebuie adoptată pentru a tempera această creştere a ROBOR, pentru că îngrijorarea a fost legată de ROBOR, şi probabil că ulterior domnul Guvernator vă va da mai multe relaţii despre deciziile luate la nivelul Consiliului de Administraţie", a spus Mişa.

Potrivit ministrului Finanţelor, în zona politicii fiscale trebuie să se ţină seama de două elemente, respectiv veniturile şi infuzia de capital.

"Participarea mea (la întâlnirea de la BNR, n.r.) a constat în a discuta strict tehnic despre situaţia existentă astăzi, despre ce se întâmplă azi, despre evoluţia ROBOR-ului şi de a vedea care este pentru viitor cea mai bună abordare de a împleti politica fiscală cu politica monetară, pentru a crea în piaţă o stabilitate cât mai bună şi a face ca lucrurile să fie mai stabile pentru cetăţeni, pentru cei care iau credite de la bănci, pentru cei care au de plătit rate. Pe partea de politică fiscală sunt două elemente: elementul legat de venituri, care înseamnă o absorbţie de lichiditate din piaţă, şi totodată un element de infuzie de capital în piaţă prin cheltuirea banilor publici la nivelul tuturor ordonatorilor de credite. Noi vom încerca să colaborăm din acest punct de vedere şi mai mult decât am făcut-o până acum, pentru că a fost o colaborare şi există mai multe comisii în care activează atât reprezentanţi ai BNR, cât şi reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe. Cu siguranţă există soluţii şi, dacă urmăriţi, veţi vedea că deja dobânda overnight a scăzut. Numai pe baza unor discuţii şi a unei comunicări s-au produs nişte efecte. Sunt convins că deciziile care vor fi luate la nivelul Consiliul de Administraţie (al BNR, n.r.) vor fi influenţe pozitive la nivelul pieţei", a subliniat Ionuţ Mişa.AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi)