Bucureşti, 19 sep /Agerpres/ - Federaţia Naţională Feroviară Mişcare Comercial Vagoane (FNFMCV) mizează pe strângerea a peste două milioane de semnături pentru obţinerea de investiţii consistente şi multianuale în calea ferată, care să fie incluse în proiectul de ţară, ce va fi finalizat cu ocazia centenarului "România 2018".

În acest sens, federaţia, împreună cu CFR Călători, a iniţiat campania naţională #SEPOATE, care se va desfăşura în perioada 18 septembrie - 15 noiembrie 2017, semnăturile urmând să se strângă pe portalul petitieonline.com.

În acest context, potrivit unui comunicat de presă al FNFMCV, în perioada următoare, un vagon model, dotat cu echipamente şi tehnologii moderne, va circula ataşat la garnituri de tren aparţinând CFR Călători pe linii cu trafic intens, şi care va urma să ajungă în cele mai mari gări terminus din România, precum Timişoara, Arad, Craiova, Sibiu, Cluj, Baia Mare, Galaţi, Constanţa, Tulcea, Iaşi, Suceava etc. Acest vagon va răspunde tuturor exigenţelor moderne, respectiv: confort maxim, aer condiţionat, căldură, curăţenie exemplară, iluminat, internet gratuit, sistem audio-video etc., având ca mesaj faptul că şi în România se poate circula pe calea ferată în condiţii similare cu cele din Uniunea Europeană, iar decizia investiţiilor strategice în calea ferată ţine de asumarea şi voinţa celor cu putere politică.

"Pentru a ameliora unele aspecte privind creşterea accesibilităţii regionale şi regenerare economică locală/regională prin eficientizarea sistemului feroviar, dintr-o perspectivă larg economică şi cu impact pozitiv asupra produsului intern brut, dar şi asupra creşterii calităţii vieţii generaţiilor actuale şi viitoare, Federaţia Naţională Feroviară Mişcare Comercial Vagoane propune creşterea calităţii serviciilor de transport feroviar (inclusiv prin achiziţie de material rulant de cale ferată nou) şi relaţionarea mai strânsă urban-rural prin dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de transport de mare capacitate, cale ferată uşoară, în suburbiile marilor aglomerări urbane, prin investiţii în infrastructură şi în mijloace de transport moderne. Acestea sunt considerentele care au condus la nevoia de a derula o campanie de conştientizare şi informare a opiniei publice privind rolul şi obiectivele majore ale sistemului naţional de transport feroviar prin asigurarea finanţării adecvate şi plasarea României în interiorul marilor proiecte europene de dezvoltare durabilă a transporturilor feroviare", susţin reprezentanţii federaţiei.

Înfiinţată în anul 1880, Administraţia Căilor Ferate Române a reprezentat pentru România unul dintre cei mai importanţi vectori de dezvoltare regională şi naţională, contribuind decisiv la naşterea statului român modern. După anul 1949, căile ferate s-au bucurat de investiţii semnificative, fiind considerate simbol al industrializării rapide a ţării. Pe lângă creşterea traficului feroviar şi a construcţiei de noi linii, în special în zonele rurale, electrificarea şi dublarea liniilor au ocupat un loc important, potrivit materialului trimis de FNFMCV.

După Revoluţia din 1989, România a rămas cu una dintre cele mai mari, dense şi utilizate reţele de căi ferate din Europa, dar, în acelaşi timp, a rămas în urmă cu întreţinerea acestei infrastructuri. Acest lucru, combinat cu decăderea economică din anii 1990, cauzată de trecerea ţării la economia de piaţă, a condus la intrarea companiei CFR într-o relativă perioadă de declin. Câteva rute mai puţin circulate, mai ales în zonele rurale, au fost desfiinţate, iar materialul rulant, achiziţionat în mare parte în anii 1970, a intrat într-o perioadă lungă, care nu a presupus reparaţii. Imaginea CFR-ului, atât în ţară, cât şi în străinătate, a avut mult de suferit din cauza serviciilor feroviare de proastă calitate.

Conform Federaţiei, situaţia a continuat până în anul 1998, când Societatea Naţională a Căilor Ferate Române a fost reorganizată în cinci instituţii finanţate independent pentru a mari eficienţa, iar compania a fost redenumită Compania Naţională de Căi Ferate. După acest eveniment, situaţia căilor ferate româneşti s-a îmbunătăţit, în mare parte pe fondul ameliorării situaţiei economice a ţării după anul 2000, ce a permis demararea unor proiecte de investiţii importante. Ulterior aderării la Uniunea Europeană, România nu a ţinut pasul cu marile proiecte europene în domeniul transporturilor feroviare, rămânând mult în urmă, în principal din cauza lipsei acute de investiţii în infrastructura feroviară şi în materialul rulant.

Cererea pentru transportul feroviar din România, măsurată în kilometri parcurşi/pasager, este de două sau chiar trei ori mai mică în comparaţie cu alte ţări. Media UE-27 este de 650 km/pasager/an, în timp ce indicatorul echivalent pentru România este cu 66% mai mic.AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Daniel Badea)