Bucureşti, 12 sep /Agerpres/ - Calitatea apei s-a îmbunătăţit în Bulgaria, Ungaria şi România în ultimii ani, însă există încă zone unde apa potabilă nu este conformă cu directivele europene, arată un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, remis, marţi, AGERPRES.
Calitatea apei potabile disponibile pentru consumatorii din Bulgaria, Ungaria şi România s-a îmbunătăţit în ultimii ani datorită finanţării din partea UE, dar este nevoie în continuare de investiţii considerabile, spun autorii raportului.
Curtea a examinat acţiunile UE legate de calitatea apei potabile în aceste trei state membre. Auditul a acoperit perioada cuprinsă între data aderării la UE acelor trei state membre şi sfârşitul anului 2016. Per ansamblu, s-a constatat că alimentarea cu apa potabilă de calitate şi accesul cetăţenilor la aceasta au cunoscut o îmbunătăţire, în mare măsură datorită investiţiilor importante care au fost realizate cu fonduri UE în ultimii ani.
Suma alocata prin Fondul european de dezvoltare regionala şi prin Fondul de coeziune între 2007 şi 2020 pentru gestionarea şi furnizarea apei potabile în Bulgaria, Ungaria şi România se va ridica în total la 3,7 miliarde de euro.
Curtea a subliniat însă că există în continuare zone în care apa din reţeaua publică de distribuţie nu este pe deplin conformă cu Directiva din 1998 a UE privind apa potabilă. În plus, pentru a se asigura accesul la apa de calitate pentru toţi cetăţenii din aceste state membre şi pentru a se garanta întreţinerea corespunzătoare a investiţiilor finanţate de UE, vor fi necesare fonduri suplimentare importante din surse publice naţionale şi din surse private, se mai arată în comunicat.
'Sprijinul financiar acordat de la bugetul UE pentru aceste reţele de apa a fost substanţial, dar el nu trebuie să înlocuiască cheltuielile statelor membre', a declarat George Pufan, membru al Curţii de Conturi Europene şi responsabil de raport.
În total, aceste trei ţări vor trebui să investească peste 6 miliarde de euro până la sfârşitul lui 2020 pentru a-şi acoperi nevoile, a adăugat el.
Curtea recomandă Comisiei Europene următoarele: să urmărească problemele existente în legătura cu monitorizarea efectuata de statele membre şi să asigure respectarea cerinţelor din Directiva privind apa potabilă; să modifice directiva pentru a se asigura că statele membre informează Comisia cu privire la derogările pentru zonele mici de aprovizionare cu apă; să solicite statelor membre raportări periodice şi transmise în timp util şi să extindă această cerinţă şi la zonele mici de alimentare cu apă; să îmbunătăţească cerinţele legate de garantarea faptului ca se pun la dispoziţia consumatorilor informaţii adecvate şi actualizate referitoare la calitatea apei; să sprijine statele membre în promovarea de acţiuni vizând reducerea pierderilor de apa.
Statele membre ar trebui să solicite includerea de planuri pentru reducerea pierderilor de apă ca parte a criteriilor de selecţie pentru proiectele de infrastructură de apă care contribuie la îndeplinirea obiectivelor naţionale; să se asigure că tarifele percepute pot asigura sustenabilitatea infrastructurii; să acorde, dacă este necesar, sprijin financiar sau alte forme de sprijin gospodăriilor pentru care costul serviciilor de apa se situează peste rata de suportabilitate, se mai arată în comunicatul Curţii de Conturi Europene. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica)
Calitatea apei potabile disponibile pentru consumatorii din Bulgaria, Ungaria şi România s-a îmbunătăţit în ultimii ani datorită finanţării din partea UE, dar este nevoie în continuare de investiţii considerabile, spun autorii raportului.
Curtea a examinat acţiunile UE legate de calitatea apei potabile în aceste trei state membre. Auditul a acoperit perioada cuprinsă între data aderării la UE acelor trei state membre şi sfârşitul anului 2016. Per ansamblu, s-a constatat că alimentarea cu apa potabilă de calitate şi accesul cetăţenilor la aceasta au cunoscut o îmbunătăţire, în mare măsură datorită investiţiilor importante care au fost realizate cu fonduri UE în ultimii ani.
Suma alocata prin Fondul european de dezvoltare regionala şi prin Fondul de coeziune între 2007 şi 2020 pentru gestionarea şi furnizarea apei potabile în Bulgaria, Ungaria şi România se va ridica în total la 3,7 miliarde de euro.
Curtea a subliniat însă că există în continuare zone în care apa din reţeaua publică de distribuţie nu este pe deplin conformă cu Directiva din 1998 a UE privind apa potabilă. În plus, pentru a se asigura accesul la apa de calitate pentru toţi cetăţenii din aceste state membre şi pentru a se garanta întreţinerea corespunzătoare a investiţiilor finanţate de UE, vor fi necesare fonduri suplimentare importante din surse publice naţionale şi din surse private, se mai arată în comunicat.
'Sprijinul financiar acordat de la bugetul UE pentru aceste reţele de apa a fost substanţial, dar el nu trebuie să înlocuiască cheltuielile statelor membre', a declarat George Pufan, membru al Curţii de Conturi Europene şi responsabil de raport.
În total, aceste trei ţări vor trebui să investească peste 6 miliarde de euro până la sfârşitul lui 2020 pentru a-şi acoperi nevoile, a adăugat el.
Curtea recomandă Comisiei Europene următoarele: să urmărească problemele existente în legătura cu monitorizarea efectuata de statele membre şi să asigure respectarea cerinţelor din Directiva privind apa potabilă; să modifice directiva pentru a se asigura că statele membre informează Comisia cu privire la derogările pentru zonele mici de aprovizionare cu apă; să solicite statelor membre raportări periodice şi transmise în timp util şi să extindă această cerinţă şi la zonele mici de alimentare cu apă; să îmbunătăţească cerinţele legate de garantarea faptului ca se pun la dispoziţia consumatorilor informaţii adecvate şi actualizate referitoare la calitatea apei; să sprijine statele membre în promovarea de acţiuni vizând reducerea pierderilor de apa.
Statele membre ar trebui să solicite includerea de planuri pentru reducerea pierderilor de apă ca parte a criteriilor de selecţie pentru proiectele de infrastructură de apă care contribuie la îndeplinirea obiectivelor naţionale; să se asigure că tarifele percepute pot asigura sustenabilitatea infrastructurii; să acorde, dacă este necesar, sprijin financiar sau alte forme de sprijin gospodăriilor pentru care costul serviciilor de apa se situează peste rata de suportabilitate, se mai arată în comunicatul Curţii de Conturi Europene. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.