Bucureşti, 30 aug /Agerpres/ - Turismul contribuie în prezent cu 1,3% la PIB-ul României, însă în patru ani această cifră s-ar putea dubla prin eficientizarea activităţii şi menţinerea unor facilităţi fiscale, susţine ministrul Turismului, Mircea Dobre, într-un interviu acordat AGERPRES.

Acesta a anunţat că va începe din 5 septembrie dezbaterile pe proiectul Legii turismului, acestea urmând să se desfăşoare în toate regiunile ţării până la sfârşitul lunii septembrie, după care va fi trimis spre dezbatere în Parlamentul României.

Dobre mai vorbeşte în interviu despre investiţiile din turism şi modul în care autorităţile pot veni în sprijinul mediului privat, despre acordarea voucherelor de vacanţă, dar şi despre brandul de ţară. În opinia ministrului, brandul de ţară nu este doar un logo, "ci tot ceea ce înseamnă România în integralitatea ei".

Oficialul de la turism susţine că fiecare judeţ din România poate să ofere ceva din punct de vedere turistic, însă lipsa unei culturi de marketing reprezintă o reală problemă şi de aceea "trebuie să lăsăm orgoliile la o parte şi să ne punem mult mai bine în valoare".

Nu în ultimul rând, ministrul Turismului susţine că deşi este important să atragem turişti străini în România, este la fel de important să îi păstrăm pe români în ţară sau să îi aducem aici pe cei care lucrează în străinătate.


AGERPRES: Proiectul Legii turismului, lansat în dezbatere publică, ridică deja controverse, mai ales din cauza Sistemului Informatic de Evidenţă a Activităţii de Turism din România (SIEATR), care va colecta şi stoca date despre turişti şi despre unităţile de cazare. Concret, ce conţine acest proiect şi ce îmbunătăţiri va aduce pe piaţa de profil din România?
Mircea Dobre: Lumea trebuie să înţeleagă că legile în România trebuie să se schimbe din punct de vedere al modului de concepere. Mai exact, trebuie să fie cât mai tehnice, definiţiile să fie cât mai bine exprimate şi tot ceea ce înseamnă partea tehnică de aplicare a unei legi trebuie să se vadă în normele metodologice care se fac prin Hotărâri de Guvern, unele prin ordin de ministru sau ordine comune de miniştrii.

Foarte multă lume este mirată, pentru că nu este o lege foarte stufoasă, are în jur de 30 de pagini, şi unii susţin că nu scrie mai nimic în ea. Scrie. Acolo avem obligaţiile administraţiilor publice centrale şi locale, dar şi drepturile şi obligaţiile turiştilor. Poate este în premieră faptul că şi turiştii au obligaţii, pentru că şi ei ar trebui să protejeze locul unde îşi desfăşoară vacanţa. Sunt şi nişte sancţiuni, iar o altă noutate este acel Sistem Informatic de Evidenţă a Activităţii de Turism din România, foarte bine pus la punct, ţinând cont de faptul că am atins inclusiv directiva europeană privind protecţia datelor cu carcater personal, care va intra în vigoare de la anul.

Avem stabilit un calendar în care vom dezbate public această lege. Voi merge în fiecare regiune istorică a României, începând cu data de 5 septembrie, iar o primă dezbatere publică va fi în judeţul Prahova, împreună cu reprezentanţii instituţiilor publice locale, dar şi cu operatorii economici din acest judeţ şi din judeţele limitrofe judeţului Prahova. Pe 6 septembrie mergem la Braşov, ulterior la Gorj, şi pe urmă în celelalte regiuni: Maramureş cu judeţele limitrofe, zona Moldovei şi Bucovina, la Neamţ, şi mai jos, în Constanţa.

AGERPRES: Consideraţi că sunt suficiente 20 de zile pentru dezbateri pe proiectul Legii Turismului?
Mircea Dobre: Proiectul stă în dezbatere 30 de zile, dar în 20 de zile, conform legii, trebuie să se aducă observaţii, propuneri sau modificări ale articolelor din lege. Asta nu înseamnă că, dacă au trecut 20 de zile şi a venit cineva cu o propunere foarte bine argumentată în a 21 zi, nu putem să realizăm o modificare. Ideea importantă este că avem un proiect asumat de Guvernul României, care va merge mai departe în Parlamentul României, prima dată în Senat la comisiile de specialitate, unde pot participa asociaţiile de profil şi patronatele, iar mai departe se va dezbate în Camera Deputaţilor, în comisiile specifice. Eu cred că este o perioadă lungă de dezbatere la nivel guvernamental, care se va finaliza cu dezbaterile din Parlamentul României.

Eu nu am scris o lege peste noapte în aceste 7 luni în cadrul Ministerului Turismului. Este o lege dezbătută în cadrul Consiliului Consultativ în Turism de patronate şi asociaţii de profil de aproximativ 10 ani şi unde sunt cam acceaşi membri. Am avut de când sunt ministru patru întâlniri în Comitetul Consultativ, unde am discutat strict despre această lege cu specialiştii care sunt şi principalii actori în domeniul acesta de activitate. Cred că este momentul să fim şi într-o dezbatere publică. Îmi doresc să merg în ţară, pentru că nu trebuie să discutăm doar cu marii jucători, ci şi cu cei mici, care nu au posibilitatea să vină la dezbaterile de la minister şi de aceea vom merge noi la dânşii, ca să obţinem tot ce este mai bun din această lege.

AGERPRES: Când estimaţi că va intra în vigoare?
Mircea Dobre: În 6-7 septembrie va fi în prima lectură în cadrul unei şedinţei de Guvern, iar dezbaterea publică va continua până la finalul lunii septembrie, după care va pleca pe circuitul de avizare către celelalte ministere şi sper că undeva pe la sfârşitul lunii octombrie să fie în Parlamentul României, iar până la finalul anului să avem promulgată această lege de către preşedintele României. Va intra în vigoare după 180 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, pentru că trebuie lăsată o perioadă pentru toţi operatorii economici din domeniu să se pună la punct cu noile cerinţele ale legii, dar vor fi şi actele subsecvente care se vor da într-un termen foarte rezonabil, pentru că lucrăm în paralel la acestea.

AGERPRES: Ce noutăţi aveţi în privinţa voucherelor de vacanţă?
Mircea Dobre: După cum e stipulat în OUG 46/2017, în perioada 1 iulie 2017- 30 noiembrie 2018, orice instituţie publică, centrală, locală sau companie unde statul este acţionar majoritar sau unic trebuie să furnizeze către angajaţi prime de vacanţe sub forma voucherelor de vacanţă, în valoare de 1.450 de lei.

AGERPRES: Sunt instituţii publice care vor putea acorda aceste tichete după rectificarea din luna septembrie? Aveţi o statistică în acest sens?
Mircea Dobre: Sunt instituţii care vor acorda vouchere de vacanţă, dar nu avem o statistică, pentru că fiecare instituţie îşi are priorităţile ei. O statistică ar putea avea Ministerul Finanţelor, deşi nu cred, sau Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru că acolo sunt subordonate instituţiile publice locale. Ideea este că cine nu va da în acest an şi nu va prinde pe rectificarea din 2017, obligatoriu va trebuie să dea în cursul anului 2018, până la data de 30 noiembrie, bineînţeles consultându-se cu sindicatele sau cu reprezentanţii angajaţilor din acea instituţie.

AGERPRES: Până la urmă, vor fi prime în bani sau vor fi tichete de vacanţă în valoare de 1.450 de lei?
Mircea Dobre: Prima în bani va intra în vigoare la 1 decembrie 2018, dar până atunci se va da o nouă Hotărâre de Guvern în care se va stipula exact cum vor fi acordate aceste prime de vacanţă.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre rezultatele verificărilor Corpului de control al premierului în ceea ce priveşte activitatea birourilor de promovare externă? În urmă cu patru luni aţi decis desfiinţarea acestor birourilor de promovare din străinătate.
Mircea Dobre: Corpul de control al premierului are în desfăşurare acest control la nivelul Ministerului Turismului, în ceea ce priveşte birourile de promovare externă, cele care au fost închise în urma unei HG. Aşteptăm şi noi concluziile şi ce măsuri dispun, dar şi ceea ce trebuie să facem mai departe. Este un control care ne va arăta greşelile din trecut, în aşa fel încât, atunci când se vor ţine concursurile pentru ocuparea posturilor de ataşaţi în turism, să nu mai avem aceleaşi greşeli.

AGERPRES: În ce ţări veţi trimite primii ataşaţi în turism?
Mircea Dobre: Nu vor exista primii ataşaţi, vor fi scoase toate posturile la concurs. Deocamdată nu am fixat un număr exact, nu am fixat nici măcar ţările şi continentele unde vor exista aceste posturi de ataşaţi în turism, pentru că vrem să avem o discuţie în Consiliul Consultativ în Turism şi să facem aceste propuneri cu reprezentanţii patronatelor şi asociaţiilor de profil, ca să nu mai iasă tot felul de discuţii. Sper să participe la şedinţe mai serios decât s-a întâmplat până acum, pentru că unii nu o fac.

AGERPRES: Totuşi, aveţi un orizont de timp?
Mircea Dobre: Vrem ca până la sfârşitul anului să închidem acest subiect, dar asta nu înseamnă că până la sfârşitul anului vor şi pleca la post. Vor pleca undeva în primăvara anului 2018. Ei vor avea dublă subordonare, aşa cum este şi ataşatul economic, în sensul în care va fi în subordinea ambasadorului, dar politica se va face de Ministerul Turismului şi vor fi plătiţi de Ministerul Turismului.

AGERPRES: România are toate atuurile unor destinaţii turistice de excepţie şi cu toate acestea nu reuşim să valorificăm decât într-o mică măsură aceste avantaje. Ce se poate face, concret, pentru o mai bună valorificare a potenţialului turistic şi nu mă refer la Litoral, ci la zona turismului de sănătate, a celui balnear sau religios?
Mircea Dobre: Turismul de sănătate a apărut ca o noutate de aproximativ doi ani. Există şi una, două asociaţii de profil şi a început şi o promovare mult mai intensă pe turismul de sănătate. Într-adevăr, avem peste 30% din resursele minerale ale Europei pe tot ce înseamnă zona de balneo: ape termale, ape curative, nămolul de la Techirghiol. Lucru pe care mulţi din Europa nu le au, ei au partea de wellness, de relaxare, dar la noi vorbim de chestiuni curative. Statul român, însă, nu mai poate să vândă pachete de servicii turistice. Tot ceea ce înseamnă investiţii în turism, în România, 99,9% sunt private. Statul român mai are acţiuni în proprietate foarte mică la anumite companii de stat care îşi desfăşoară activitatea de turism în România. Părerea mea este că trebuie să vindem mult mai bine. Trebuie să ne gândim că nu trebuie să vindem şi să ne comparăm cu alte state vecine nouă, în care se merge doar pe cazare şi masă, cred că putem să vindem pachete de servicii complete. Dumnezeu ne-a lăsat o ţară, sincer, o comoară. Cred că nu există judeţ în România care nu poate să ofere ceva din punct de vedere turistic şi mă refer inclusiv la turismul cultural, la istoria României, la scriitorii români.

AGERPRES: Cum pot sprijini autorităţile astfel de investiţii?
Mircea Dobre: Avem acest Masterplan de investiţii in turism, unde noi vrem să dezvoltăm partea de agrement turistic. Foarte multe obiective culturale sunt în subordinea Administraţiei publice locale ori ale Ministerului Culturii. Prin modificarea OUG 58 pe 1998 am adus o noutate, respectiv organizaţiile de management al destinaţiei. Sunt foarte multe localităţi reşedinţă de judeţ, mai ales unde sunt staţiuni de interes local şi naţional care au această taxă de promovare. Dacă adunăm toată aceste taxe de promovare s-ar putea să avem o surpriză, să fie o sumă de bani foarte mare, care să depăşească bugetul de promovare al Ministerului Turismului. Trebuie să existe o reglementare cât mai eficientă a acestor organizaţii de management al destinaţiilor, ţinând cont că această taxă este luată de către administraţia publică locală de la entităţi private, adică de la cei care deţin unităţi, structuri de cazare în localităţile respective. Consider că ar trebui ca şi cei din privat să fie la aceeaşi masă la care se doreşte o împărţire a bugetului de promovare. Astfel, aceste organizaţii de management al destinaţiei vor fi reprezentate de statul român 50% prin administraţiile publice locale şi de entităţile private 50%. Aceasta va fi realizată cu reprezentanţii patronatelor, iar în cazul în care nu există reprezentanţi ai patronatelor, vor fi primii trei, în funcţie de contribuţia la bugetul local.

AGERPRES: Turismul balneo şi staţiunile au decăzut foarte mult în ultimii ani. Vorbim de Băile Herculane, Govora...
Mircea Dobre: Eu am fost personal la Băile Herculane. M-am deplasat în zonele care au fost văzute ca bile negre în industria turismului din România. La Băile Herculane am cunoscut doi tineri care au avut curajul să investească foarte mulţi bani în hoteluri, unităţi de cazare, construite dinainte de 1990, şi care într-adevăr arătau într-un mod deplorabil. Una era deja finalizată şi era reintrată în circuitul turistic de aproximativ un an, un an şi jumătate. Şi arăta excepţional. Erau şi foarte mulţi turişti acolo.

AGERPRES: Dar cu o floare nu se face primăvară...
Mircea Dobre: Nu. Dar vorbim de una dintre, poate, cele mai mari unităţi de cazare din Băile Herculane. Lângă era o altă unitate de cazare, tot la fel, cred că a doua ca şi dimensiune şi era, la fel, în modernizare. A spus că undeva la sfârşitul anului vrea să deschidă. Era într-un stadiu avansat al lucrărilor, am fost şi am vizitat şantierul. Deci lucrurile nu stau chiar aşa. Acolo sunt nişte procese pe rol în ceea ce priveşte clădirile de patrimoniu naţional şi ele sunt în zona Ministerului Culturii. Până când instanţa nu decide ce se întâmplă cu respectiva companie care a intrat în insolvenţă sau, faliment, şi nu se ia o decizie clară, nu se poate face nimic. Dacă vorbim de unităţi de cazare eu pot să vă spun că situaţia nu stă chiar aşa.

AGERPRES: Nu ştiu cât ajută şi infrastructura de transport pentru dezvoltarea unor zone din punct de vedere turistic
Mircea Dobre: Nu este o glumă cinică, dar este un drum naţional în judeţul Maramureş, care până anul acesta, când a intrat în modernizare niciodată nu s-a intervenit, nici măcar să-l peticească. Şi pot să vă spun că în acea zonă turismul a crescut de aproximativ opt ori în ultimii doi ani. Ştiţi, am întâlnit turişti străini care au venit pentru prima oară în România şi au rămas încântaţi de ceea ce au văzut. Şi mi-au spus: domnule, la mine în ţară este altfel construită imaginea României, într-un sens negativ, dar când am ajuns aici am văzut că există altceva. Eu am mai spus-o şi îmi asum ceea ce spun: cred că trebuie să ştim să ne punem mai bine în valoare lucrurile pozitive din România şi mai puţin lucrurile negative.

AGERPRES: Ne puteţi spune câţi bani intră din turism în economia României? Ce contribuţie are turismul la PIB, iar pe de altă parte la cât estimaţi că se ridică evaziunea fiscală din turism?
Mircea Dobre: La ora actuală, nu putem avea o măsurare clară a evaziunii fiscale în activitatea de turism din România. Turismul aduce aproximativ 1,3% la PIB, în mod direct şi indirect se duce undeva la 5-6 % din PIB, adică cu serviciile conexe. Pe mine mă interesează ca în cei 4 ani să dublăm această cifre, adică să ajungem la un 3-3,5% din PIB, turism în Romania şi undeva la 10% valoarea indirectă adusă PIB-ului României din această activitate.

AGERPRES: Sună minunat, dar ce veţi face, concret, ca să atingeţi aceste cifre?
Mircea Dobre: Eficientizând mult mai bine partea de turism din România. De aproximativ trei ani avem o serie de facilităţi fiscale pentru cei care investesc în turism, începând cu TVA de 9% şi impozitul specific în activitatea de turism, unde ai o sumă de fixă de bani pe care trebuie să o plăteşti statului român, deci poţi să faci un plan de afaceri, serios şi eficient şi vezi cum va funcţiona afacerea respectivă. La ora actuală fiscalitatea din România este una dintre cele mai importante şi mai interesante în ceea ce priveşte turismul, poate chiar din Europa. Alte state deja au trebuit să renunţe la acele facilităţi fiscale pentru că le-au avut pe o perioadă destul de lungă. Cred ca la ora actuală România este o destinaţie în creştere. Oricum, la nivelul INS s-a observat pe primul semestru al anului o creştere destul de interesantă faţă de perioada similară 2017.

AGERPRES: Totuşi, de ce ocolesc turiştii străini România? Care este strategia ministerului pentru atragerea turiştilor străini?
Mircea Dobre: Nu aş merge în primul rând la străini, ci ar trebui să ne gândim la faptul că trebuie să ne păstrăm românii în România. Eu am trei categorii de turişti: pe primul loc sunt românii şi eu consider că ei sunt cei mai importanţi turişti pentru România, pe locul doi sunt tot românii, dar vorbesc de cei care sunt plecaţi în afara ţării şi avem aproximativ 5 milioane de români, care în proporţie foarte mare achită de două ori pe an pachete de servicii turistice, iar pe locul trei sunt străinii. Ne interesează să atragem câţi mai mulţi turişti străini, dar la ora actuală trebuie să fim serioşi şi să ne asumăm un lucru, pentru că aceste cifre care se vehiculează de ani de zile nu sunt cifre reale pentru România. Nu este vina niciunei instituţii, ci doar pentru că nu a existat un sistem informatic foarte clar, bine pus la punct şi bine definit, ca să avem o acurateţe a numărului de turişti care îşi desfăşoară vacanţele în România. Noul sistem informatic din proiectul Legii Turismului va avea o acurateţe foarte bună, de aproximativ 90%, pentru a ştii câţi turişti avem.

AGERPRES: Deşi nu putem concura nici cu grecii şi nici cu bulgarii pe partea de litoral, se pare ca anul acesta a fost un număr record de turişti pe Litoralul românesc.
Mircea Dobre: Nu este adevărat. Vă contrazic. Putem să concurăm foarte bine cu bulgarii şi pot să vă spun şi de ce. Dacă vă uitaţi la datele Institutului Naţional de Statistică, la numărul cetăţenilor români care se duc în Bulgaria şi raportat la numărul de cetăţeni pe care îi au cele două ţări o să vedeţi că este o diferenţă foarte mare. Noi avem aproximativ 90.000 de bulgari care vin în România, raportat la cetăţenii bulgari o să vedeţi că sunt mai mulţi bulgari care vin în România decât români care se duc în afară.

AGERPRES: Şi câţi români se duc la bulgari?
Mircea Dobre: Vă spun, o sută şi ceva de mii.

AGERPRES: Acestea sunt cifrele reale?
Mircea Dobre: Da, cifre reale. Nu sunt câteva milioane cum se spune, pentru că noi tratăm altfel statistic. Nu trebuie să punem cetăţenii care tranzitează o ţară. Noi dacă am pune cetăţenii care tranzitează o ţară, ar fi aproximativ 19 milioane care tranzitează România, că vorbim de toate tipurile: terestru, aerian, sau naval. Noi îi punem pe cei care înnoptează pe teritoriul României. Alţii declară exact câţi tranzitează ţara respectivă. Din cauza acestui fapt că probabil nici vecinii bulgari nu au un sistem foarte bine pus la punct, statistic, se bazează foarte mult pe ceea ce intră în ţară. Noi am mers pe ceea ce se declară. Ideea este că nu ştim dacă se declară corect şi la noi.

Cu grecii însă nu putem să ne comparam. Eu compar exact cu ceea ce avem noi: avem aceeaşi mare, Marea Neagră, avem aceeaşi climă, şi aici mergem pe comparaţie. Nu putem să ne comparăm cu o ţară care nu are de exemplu pârtii de schi, sau nu are sezon de iarnă. Este o altă discuţie. Este un alt tip de turism, este o altă climă. Nu putem să ne comparăm cu ţara respectivă pe turism. Noi nu avem insule.

AGERRPES: Dar avem Delta Dunării...
Mircea Dobre: Avem Delta Dunării, dar pe care, la fel, ar trebui să ştim să o vindem. Ştiţi, înainte de 1990, nu exista turist străin care venea la mare să nu meargă în Delta Dunării. Se făcea pachetul de servicii, se vindea Litoralul Mării Negre cu Delta Dunării. Acum nu ştiu dacă mai e aşa.

AGERPRES: Sunt şi acum foarte mulţi turişti străini care întreabă de Delta Dunării. Problema e că Delta a devenit o destinaţie destul de scumpă pentru turiştii români
Mircea Dobre: Nu cred că e chiar aşa. Faţă de alte destinaţii şi nu e cazul să dau exemple acum, în care văd foarte mulţi turişti români, nu cred că Delta Dunării este foarte scumpă. Într-adevăr, nu este acelaşi confort. Trebuie să te duci cu barca. Ca să se construiască acel confort, investiţia a fost foarte mare.

AGERPRES. Revenind la Litoralul românesc, aveţi un bilanţ al sezonului estival din acest an? În opinia dvs., a fost într-adevăr un an record?
Mircea Dobre: Chiar nu ştiu să vă spun. Cifre nu avem acum şi chiar nu îmi place să mă antepronunţ. Acestea ne vor parveni în cursul lunii septembrie sau octombrie după ce se vor termina de centralizat de cei de la Institutul Naţional de Statistică. Vă spun doar că pachetele de servicii turistice se vând în continuare. Şi în acest weekend şi în weekendul viitor vor fi foarte mulţi turişti care vor veni la mare.

AGERPRES: Pentru anul viitor, estimaţi investiţii noi pe litoral?
Mircea Dobre: La poziţiile 2 şi 3 din Masterplanul de investiţii, la priorităţi naţionale, avem Portul Diamant, care este la graniţa dintre Municipiul Constanţa şi staţiunea Mamaia, exact în zona căminelor studenţeşti. Mai este Portul turistic de la Sulina, dar aici depinde de administraţia publică locală Constanţa, respectiv Consiliul Judeţean Tulcea, ca să-şi facă treaba, în aşa fel încât să vină cu documentaţiile tehnico-economice, să le bugetăm şi să dăm drumul la investiţii.

AGERPRES: Patronatele din turism au propus la un moment dat acel program "Prima piscină" pentru a prelungi sezonul, destul de scurt de altfel. E fezabil un astfel de program?
Mircea Dobre: În programul de guvernare avem ceva şi mai complex, se numeşte "Primul centru de agrement", şi care deja este la Ministerul de Finanţe. Există o Ordonanţă de Urgenţă care, în cursul lunii septembrie, va fi aprobată de către Guvernul României. Acesta prevede că statul român vine şi garantează o investiţie cu până la 250.000 de euro, pentru realizarea unor centre de agrement care să conţină: piscină, masaj, sală de forţă, centru wellnes. Orice entitate privată poate să investească, dacă doreşte, două milioane de euro, dar statul român garantează prin Fondul Naţional de Garantare, până la 250.000 de euro. Cred că este deja un prim pas. Sper să se realizeze cât mai multe investiţii şi să aplice cât mai mulţi, mai ales cei care deţin deja terenuri.

Nu vorbim despre investiţii doar pe litoralul Mării Negre, ci despre toată ţara. Altfel, am considerat că programul "Prima piscină" nu este un program care să faciliteze extraordinar de mult creşterea numărului de turişti, ţinând cont de faptul că o piscină acoperită solicită foarte multe cheltuieli. Cred că programul "Primul centru de agrement" este mult mai facil şi îţi poate aduce mai multe venituri.

AGERPRES: Agenţiile de turism solicită TVA de 9%. A fost luată în calcul această propunere?
Mircea Dobre: Deocamdată nu se poate. Nu există niciun fel de lege europeană, de directivă europeană. Ştiu că există o discuţie la nivelul Comisiei Europene pentru introducerea în anexa Directivei respective cu TVA-ul, unde să se poată introduce TVA diferenţiat faţă de cel pe care îl are fiecare ţară la nivelul de bază.

AGERPRES: Industria turismului din România suferă în momentul de faţă de lipsa forţei de muncă ca şi multe alte industrii din România. Ce veţi face în sensul acesta?
Mircea Dobre: Avem centre de pregătire profesională, chiar şi în Programul de Guvernare, la capitolul "Turism". Primul, vrem să realizăm în compania de investiţii în turism care se află în patrimoniul Ministerului Turismului, mai exact în zona de Nord a Capitalei, acolo unde are şi sediul şi să realizăm un prim centru de pregătire profesională, iar de aici ne gândim în mod special la cei din zona medie, nu vorbim de top management, adică ne referim clar la cameriste, barmani, etc.

AGERPRES: Voiam să vă citesc câteva titluri recente de pe Eurostat: Românii, pe ultimul loc, când vine vorba de vacanţe; turiştii romani care au călătorit în afară Europei au reprezentat doar 1% din totalul celor proveniţi din UE; România, în urma Bulgariei la capitolul capacitate de cazare turistică. În general, pe toate statisticile Eurostat din acest an arată că suntem printre ultimii, dacă nu chiar ultimii pe acest segment. Credeţi că veţi putea schimba ceva?
Mircea Dobre: În primul rând de aceea am insistat cu voucherele de vacanţă, ca să crească circulaţia turiştilor din România. Bineînţeles, fiind bani de la bugetul statului, ne interesează ca acei bani să îi cheltuim în interiorul României. Acum, pe partea de locuri de cazare, sincer, statul nu are ce să facă, decât să vină cu partea de politici publice, pentru că investiţiile în turismul din România sunt private şi investiţiile în general se realizează de către privaţi, 100%. Bineînţeles, s-a schimbat şi se va schimba şi Legea parteneriatului public-privat, în aşa fel încât, dacă este cazul, să se poată intra şi printr-o participare publică privată, astfel încât să dezvoltăm şi turismul, nu numai alte activităţi. Acum, sincer, pe partea de număr de turişti în exteriorul României, nu ştiu, nu am ce să comentez foarte mult. Dacă turistul român stă mai mult în ţară, atunci pe mine, în calitate de ministru al Turismului, mă bucură foarte mult, dar, într-adevăr, nu trebuie să fim aşa de populişti. Noi zicem că vrem să aducem turişti străini, să vină în România, dar nici nu vrem să îi lăsăm pe ai noştri să plece. Trebuie să fim realişti, pentru că trebuie să existe o circulaţie, aşa cum ne dorim să vină cei din afară în România, aşa şi cei din afară îşi doresc ca românii să se ducă la ei.

AGERPRES: Ce model european de succes din ţările pe care le-aţi vizitat s-ar preta pe turismul autohton?
Mircea Dobre: Cred că România are particularitatea ei şi nu cred că putem să comparăm ţările, pentru că fiecare are istoria ei, fiecare are clima ei, fiecare are particularităţile ei şi nu cred că aş putea merge pe un model de succes. Cred că totuşi ar trebui să ne gândim şi noi odată, chiar aşa, nu suntem în stare să facem ceva de la noi, trebuie să copiem pe cineva anume?

Eu cred că putem, suntem un popor foarte inteligent, iar asta dacă ne uităm la copiii care câştigă tot felul de olimpiade sau concursuri internaţionale. Dacă ne uităm pe zona de IT, unde normal, sunt oameni foarte inteligenţi şi avem o dezvoltare foarte bună pe această zonă. Eu cred că România şi românii pot să creeze plus valoare oriunde s-ar duce, chiar şi în interiorul ţării şi nu cred că trebuie să ne axăm de fiecare dată după cineva anume. Cred că putem inventa şi noi multe lucruri. Chiar un model de succes, dar trebuie să fim mult mai serioşi şi să lăsăm orgoliile mai departe. Din păcate am început noi să ne criticăm pe noi, şi nu sunt de acord pentru că deja se spune că nu mai suntem aşa de ospitalieri. Cred că suntem foarte ospitalieri, faţă de alţii din afară României, mă refer chiar şi din afara Europei, iar partea asta de ospitalitate poate să fie chiar un brand de ţară. Cred că s-ar putea să scoatem un model de succes dacă ospitalitatea ne rămâne în continuare.

AGERPRES: Până în 2020 "frunza" rămâne brand de ţară. Consideraţi că este nevoie de o schimbare după 2020?
Mircea Dobre: Frunza nu este un brand de ţara este un logo.

AGERPRES: Atunci, un nou logo după 2020 sau un brand de ţară?
Mircea Dobre: Nu ştiu. Să decidă cine va fi la momentul respectiv. Într-adevăr, ca să poţi decide o schimbare îţi trebuie nişte studii, este un proces foarte important care trebuie făcut cu cel puţin un de zile înainte, nu se poate face într-o lună că am făcut o achiziţie şi am schimbat nu ştiu ce logo. Eu cred că ar trebui să ne folosim şi de acest logo să il ducem cât mai mult către instituţiile publice centrale şi locale şi sa fie folosit peste tot inclusiv în exteriorul României. Tot văzându-l la un moment dat devine o chestiune normală. Deocamdată nu am început nicio procedură şi nici discuţii pentru schimbarea logo-ului. Acum pentru minister este important programul de guvernare, unde nu scrie nimic de schimbarea logo-ului României. Este vorba în primul rând de armonizarea legislaţiei cu legislaţia europeană şi de a avea o legislaţie pe tot ceea ce înseamnă turism în România.

AGERPRES: Pentru Bucureşti vă puteţi implica, tot aşa, pentru un logo, sau un brand pentru Capitală?
Mircea Dobre: Pentru Bucureşti nu este rolul Ministerului Turismului să se implice pentru un logo sau pentru un brand. Dar ne implicăm într-un alt fel. Am avut o discuţie şi cu doamna primar Gabriela Firea şi vă putem spune că la Ministerul Turismului o să se realizeze un studiu de marketing. Chiar este pe procedura de avizare la Direcţia de Marketing şi Promovare din cadrul ministerului, de aproximativ două luni, un studiu de marketing în urma căruia să reiasă o zonă turistica a Bucureştiului, unde Primăria municipiului Bucureşti, prin Consiliul General, să hotărască realizarea unui plan urbanistic zonal, în care să delimiteze o zonă turistica a Bucureştiului, pe mai multe sectoare, sau depinde ce se va dori, şi ce va reieşi în urma acestui studiu de marketing. Eu cred că trebuie să existe o zonă turistică a Bucureştiului, pentru că, dacă ne uităm puţin, Bucureşti început să fie una, probabil, dintre cele mai căutate capitale din Europa în ultima perioadă, care atrage foarte mulţi turişti străini. Ultima oară când m-am plimbat prin Bucureşti am observat foarte mulţi cetăţeni din afara României.

AGERPRES: Care sunt destinaţiile dvs preferate şi pe care le-aţi recomanda turiştilor?
Mircea Dobre: Una singură şi este România, deoarece cred că fiecare destinaţie are particularităţi ei, ca vorbim de Maramureş, Bucovina, Transilvania sau de Clisura Dunării, Deltă sau Litoral, eu cred că fiecare destinaţie are particularităţile ei şi trebuie să fie văzută, dar cred că trebuie să ne vindem cât mai bine. Este o chestiune de marketing, ca şi cum ai avea o companie privată şi realizezi nişte produse pe care trebuie să le vinzi. Exact asta este România. Produsul există, dar trebuie să ştim să îl vindem. Era mai dificil dacă nu exista produsul. Părerea mea, cea de ministru al Turismului, este că în România ne lipseşte acesta cultură a marketingului şi trebuie să ne hotărâm, să dăm mâna cu toţii, că vorbim de instituţii publice centrale, locale sau de entităţi private dacă vrem să realizăm ceva. Cred că trebuie să lăsăm orgoliile la o parte şi să ne punem mult mai bine în valoare. Toată lumea consideră că brandul de ţară este un logo. Greşit: brandul de ţară este tot ceea ce înseamnă România în integralitatea ei. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi)