INTERVIU VIDEO Ilan Laufer: Îi sfătuiesc pe tineri să aibă curaj să-și deschidă o afacere, pentru că merită riscul

 •  Economie
8436 afişări

Tinerii români ar trebui să-și ia inima-n dinți și să-și asume deschiderea unei afaceri, întrucât, dacă au o idee bună și sunt dispuși să muncească, visurile lor pot deveni realitate, susține Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, într-un interviu acordat AGERPRES.

95fabdb4-8410-402d-ac75-23cea9fea409

El a oferit propriul exemplu, arătând că și-a deschis o firmă în timp ce era angajat într-o multinațională și, după mai multe luni în care a testat afacerea, s-a dedicat cu totul propriului business. Iată cum multinaționalele pot deveni un fel de școală de unde tinerii pot "fura" cunoștințe pe care să le aplice apoi în afacerile lor, spune ministrul. Cu toate acestea, avertizează Laufer, tinerii antreprenori trebuie să aibă foarte mare grijă la partea administrativă a unui business, pentru că, altfel, riscă să iasă din legalitate.

Printre problemele cele mai mari cu care se confruntă IMM-urile, ministrul a identificat subfinanțarea, dar și lipsa forței de muncă. În acest sens, Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri ar trebui să se axeze mai puțin pe programul Prima Casă, așa cum se întâmplă acum, și să se orienteze mai mult spre sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii pentru a accesa credite bancare. În ceea ce privește forța de muncă, Laufer a arătat că a propus în Guvern un program de repatriere a românilor care au plecat să lucreze peste hotare.

Ministrul a vorbit, în interviu, și despre modul în care vrea să construiască un ecosistem antreprenorial în România, dar și despre faptul că foarte multe mari companii internaționale, precum Mitsubishi, analizează posibilitatea unor investiții considerabile în România.

AGERPRES: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă IMM-urile din România?

Ilan Laufer: Sunt mai multe probleme, dar noi suntem orientați spre a găsi soluții, iar în programul de guvernare cred că avem destul de multe soluții care vin pentru a remedia pentru problemele care există. O problemă serioasă este cea legată de finanțare și deja lucrăm în acest sens, nu doar prin programe guvernamentale care oferă sprijin pentru IMM-uri, cum ar fi Start-Up Nation, cel de internaționalizare, de microindustrializare și comerț și servicii, care sunt programe care însumează fonduri de la buget și fonduri europene de două miliarde de lei pentru anul 2017. Încercăm să avem o discuție permanentă și cu reprezentanții băncilor, care ar trebui să dea drumul la o finanțare mai responsabilă și mai bine structurată pentru mediul de afaceri, dar și pentru start-up-uri și am operat deja niște modificări de când sunt în funcție și am dorit să existe o coerență în ceea ce înseamnă programele de susținere care vin din partea ministerului și a Guvernului.

Prin urmare, pentru programele pentru servicii-comerț și microindustrializare, care sunt programe care susțin companiile existente, am scăzut durata obligatorie de activitate de la doi ani la un an pentru a se putea înscrie. Așa că avem, în clipa asta, Start-Up Nation, care se adresează companiilor care au până într-un an vechime, după care avem programul de internaționalizare care se adresează tuturor companiilor, indiferent de vechime, și avem două programe specializate pentru întărirea capacităților și extinderea businessului companiilor existente: programul de servicii și comerț, care are un grant maxim de 250.000 de lei, cu o contribuție minimă proprie de 10%, în comparație cu Start-Up Nation, unde nu există o contribuție proprie. La microindustrializare, grantul este de 450.000 de lei pentru fabrici și făbricuțe care doresc să-și extindă activitatea.

Start-Up Nation s-a bucurat și se bucură de un mare succes, au fost peste 19.000 de societăți comerciale care s-au înscris în program, iar numărul societăților înființate în acest an a crescut cu aproape 50% în comparație cu aceeași perioadă a anului 2016. Cred că acest lucru se datorează și programului Start-Up Nation și măsurilor din programul de guvernare.

AGERPRES: Cum ați informat antreprenorii sau tinerii care vor să devină antreprenori despre aceste programe?
Ilan Laufer: La aceste programe se adaugă cele care se ocupă direct cu educația antreprenorială, cum ar fi EMPETREC, am avut caravana Start-Up Nation, care a fost în peste 35 de județe de la începutul anului și cred că acest lucru a încurajat foarte mulți tineri și avem o cotă neașteptat de ridicată atunci când discutăm de noi locuri de muncă create prin Start-Up Nation, în total 45.000 de locuri de muncă create anul acesta dacă am putea să-i finanțăm pe toți. Pentru cele 8.700 de firme pe care le vom finanța prin acest program vor fi create peste 21.000 de noi locuri de muncă, ceea ce, din punctul meu de vedere, este un succes foarte mare.

Aici avem un procent semnificativ de tineri absolvenți, șomeri și persoane cu dizabilități care se află printre cei ce urmează să fie angajați și, mai mult decât atât, avem 45% femei antreprenor în programul Start-Up Nation, ceea ce este ceva care pe mine mă bucură foarte mult și îmi arată că această campanie de educare și informare în zona aceasta a avut un efect mult așteptat.

AGERPRES: Care sunt prioritățile pentru perioada următoare?

Ilan Laufer: Lucrăm în acest moment la un pachet legislativ care include trei legi: Legea prevenției, care și-a schimbat denumirea în Legea prevenirii, Legea parteneriatului public-privat și Legea lobby-ului.

Dacă vorbim de Legea prevenirii, inspectorii vor fi obligați pentru mai mult de 500 de contravenții să aplice prevenție și informare și doar după o perioadă de 90 de zile de la control pot reveni și amenda societatea respectivă. Ne dorim foarte mult ca această lege să fie aplicată în spiritul și în litera ei. Noi, ca minister, vom înființa într-un an și un portal unde cei care vin în control, indiferent de instituție, și cei care sunt controlați să aibă un acces foarte clar la bunele practici, la obligațiile și drepturile pe care le au în timpul controlului și nu ne mai dorim să existe situații în care pentru aceeași contravenție să se aplice sancțiuni diferite. Totodată, pe acest portal se vor găsi și care sunt sancțiunile pentru diverse contravenții pe care o societate le poate comite, câteodată fără să-și dea seama.

Avem în acest moment în dezbatere publică noua lege a parteneriatului public-privat, simplificată, inclusiv cu normele metodologice de aplicare, ceea ce pentru noi a fost o prioritate absolut zero. Avem în această perioadă întâlniri cu reprezentanții instituțiilor statului, dar și cu mediul privat și cu cei care doresc să se implice pentru a perfecționa acest text de lege înainte să fie asumat.

Avem și Legea lobby-ului, pe care, din motive obiective, eu o duc mai mult înspre direcția unei legi a transparenței intereselor și a transparenței deciziilor în administrația publică și în acest sens ne inspirăm din modelul european, acela de a avea un registru de interese și de transparență. Încă lucrăm la forma finală a legii și dorința noastră este să permitem întregului mediu de afaceri să aibă o deschidere mai mare și o bază legală pentru a discuta problemele la zi de investiții, de legislație, cu guvernanții și cu aleșii locali. În ultimii ani s-a creat un fel de reticență, oamenii de afaceri sunt destul de reticenți să colaboreze cu statul, își doresc acest lucru, dar vor să aibă un cadru legal care definește ce este corect și ce este ilegal.

AGERPRES: Ați spus de mai multe ori că vreți să existe un ecosistem antreprenorial în România. Cum veți face asta?

Ilan Laufer: O prioritate pentru mine ca ministru este să pun bazele unui ecosistem antreprenorial în România. Asta înseamnă implicarea universităților, a incubatoarelor de afaceri, cu o legislație coerentă pentru a putea avea în România surse de finanțare alternativă, cum ar fi crowd funding, angel investors, venture capital, fintech și așa mai departe. Probabil zonele de IT și software sunt zonele maxime de explorat și de exploatat în acest sens.

Pe de altă parte, vrem să avem o politică unitară, care să se axeze pe potențialul țării noastre și în acest sens urmează să avem mai multe summit-uri în țară, care vor avea o componentă de educație, de informație, de resurse alternative de finanțare, de mentorat, de companii mari care doresc să se implice în dezvoltarea companiilor start-up și vom încerca ca prin aceste evenimente să identificăm care sunt companiile actuale care au potențial să intre în incubatoarele pe care le avem în România.

Sunt nemulțumit de modul în care aceste incubatoare funcționează și voi face o propunere de ajustare legislativă în acest sens. Pentru că, în clipa aceasta, din păcate foarte multe dintre incubatoare nu-și ating scopul de a incuba companiile, de a le fi un real sprijin la început, nu există o colaborare cu universitățile și cu sursele de finanțare.

AGERPRES: Ați menționat problema lipsei finanțării pentru IMM-uri și ați spus că ați vorbit cu băncile despre acest lucru. Ce spun băncile?

Ilan Laufer: În primul rând, în acest moment, băncile cred că își doresc să se concentreze și cred că și statul român își dorește să se concentreze atunci când vine vorba de garantarea unui credit sau de creditare în general și pe performanță. Ca idee, am înțeles de la actualul director al Fondului de Garantare pentru IMM-uri, Alexandru Petrescu, care este fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, că peste 70% din fonduri erau alocate pentru programul Prima Casă. Prima Casă este un program foarte bun, esențial, dar totuși cred că Fondul de Garantare ar trebui să schimbe puțin această politică, iar Alexandru Petrescu exact cu această idee a venit, că dorește să fie mult mai activ pentru a susține companiile mici și mijlocii.

Acum noi discutăm să vedem dacă putem veni cu o variantă și pentru cei care nu au primit finanțare în cadrul Programului Star-Up Nation. Am spus că până la începutul lunii septembrie vom veni și vom spune concret dacă partenerii de implementare sunt dispuși, că singuri nu putem să o facem, să găsim o soluție alternativă de finanțare pentru cei care nu au luat finanțare prin acest program. Mă simt responsabil să fac tot ce-mi stă în putere pentru acele 11.000 de companii care totuși au depus un efort. Este clar că avem acolo un potențial uriaș de antreprenori care, în cazul în care le vom oferi un acces la o finanțare garantată cu condiții speciale, totuși, o bună parte dintre ei vor continua acest start.

Avem nevoie de foarte multe sesiuni de informare, iar acest summit-uri pe care le vom face în țară vor fi esențiale. Acolo vom prezenta produse de finanțare alternative, vom explica ce înseamnă să-și asumi un risc, de ce este important să-ți asumi un risc, indiferent dacă vei reuși sau nu, vom explica care sunt primii pași pe care un antreprenor trebuie să îi facă atunci când se gândește la un business, cum se construiește un plan de afaceri și un cash-flow. Vom aduce acolo companii mari care vor analiza diverse companii mai mici și poate le vor oferi sprijin inclusiv financiar. Vom aduce mentori. Vrem să fie în cel puțin 8 regiuni din țară, în lunile octombrie-noiembrie. Asta este parte din procesul de creare a ecosistemului.

Bineînțeles că acolo unde există deschidere și există idei, și băncile, în funcție de politicile pe care Guvernul le propune, pot fi mai active în această zonă. Și băncile spun același lucru, că una dintre cele mai mari probleme a IMM-urilor în România este subfinanțarea, subfinanțarea, subfinanțarea.

Evident că există și o problemă cu forța de muncă în România. Din păcate, când discuți de integrare europeană, reversul medaliei este că oamenii au dreptul să plece să muncească unde doresc. Pe de o parte, trimit mulți bani în România, ceea ce este bine, ajută familiile de aici, dar pe de altă parte, dispare forța de muncă din țară. Aici trebuie să ne gândim foarte bine la anumite soluții. Eu am propus să discutăm acest lucru în detaliu în Guvern și să vedem ce am putea face ca România să devină atractivă pentru o masă foarte mare de români plecați. Sunt în jur de 4 milioane, nu spun că se vor întoarce toți, dar și 10% dacă reușești să-i aduci printr-un program de repatriere înapoi în țară, înseamnă 400.000, ceea ce este esențial pentru noi. Evident că sunt și alte soluții, dar eu cred că aceste două chestiuni reprezintă principalele două probleme.

AGERPRES: Cum ajutați antreprenorii să depășească hățișul birocratic cu care se luptă zi de zi?

Ilan Laufer: În primul rând, o altă măsură care a fost implementată și livrată în decembrie anul trecut a fost eliminarea celor 102 taxe nefiscale, printre care și taxa de mediu, dacă nu greșesc, taxele pentru permis, ceea ce a însemnat o tăiere masivă a birocrației în prima etapă. Din câte știu, în programul de guvernare este prevăzut ca, în anul 2018, acest număr al taxelor și impozitelor să mai scadă o dată și să se ajungă undeva la 50 de taxe fiscale și para-fiscale, care să rămână în total.

O prioritate a Guvernului este digitalizarea serviciilor publice. În clipa în care totul va putea fi online, lucrurile vor fi mult, mult mai simple și cred că avem și anumite țări vecine care ar putea să ne inspire, poate chiar să avem un proiect mai eficient. Până în anul 2019, ne dorim, cel puțin în zona aceasta de taxe și impozite, ca toți cetățenii să aibă varianta de a-și achita taxele și impozitele online. Din 2019, ne dorim deja să se simtă în viața de zi cu zi că România merge cu pași foarte repezi să digitalizeze partea de administrație publică.

AGERPRES: Cum stă România la capitolul IMM-uri față de alte țări?

Ilan Laufer: Nu pot să vă spun că stă nici foarte rău, dar eu cred că potențialul companiilor mici și mijlocii din România este mult mai mare dacă o luăm ca și reprezentare din PIB. Dacă ne luăm după câți oameni lucrează în IMM-uri cu mari firme, nu stăm foarte rău. Știu că putem fi cu mult mai eficienți. IMM-urile din România pot fi mult mai eficiente, dar pentru asta avem nevoie de mai multe elemente. Avem nevoie de legi la care deja lucrăm, avem nevoie de un cadru foarte bine gândit, avem nevoie de sesiuni de participare, informare și educație antreprenorială. În acest moment, se fac niște pași mari în această direcție.

Cred că România câștigă de la an la an și prin prisma prezenței companiilor multinaționale. Am spus-o și o repet: inclusiv eu am lucrat la companii multinaționale și vreau să vă spun că know-how-ul pe care îl am astăzi este furat, între ghilimele, de la locul de muncă. Amprenta acestor companii și a modului lor de organizare și structurare, într-adevăr cred că a dus la înființarea a foarte multe companii românești. Acesta a fost și cazul meu și am activat apoi timp de 13 ani cu propria firmă. Sunt convins că nu sunt singurul caz. Cred pe timp ce trece, România devenind o țară din ce în ce mai atractivă, și în țara noastră sosește mult know-how, și lucrul acesta se răspândește natural în piață. Nu se mai poate compara mediul de afaceri care funcționa în 2006 — 2007 și felul în care se desfășoară astăzi. Eu cred că sunt deja diferențe majore.

AGERPRES: Ce sfaturi le dați tinerilor care vor să devină antreprenori?
Ilan Laufer: Să aibă curaj, asta în primul rând. Pot să aibă o idee foarte bună și, din lipsă de curaj, să rămână la nivel de idee. Nu se întâmplă nimic, merită să riște. Pentru asta fost introdus inclusiv programul Start-Up Nation. Pentru a aduce cât mai mulți tineri în zona antreprenoriatului. Lucrul acesta îl transmit tuturor: să aibă curaj, să aibă o mentalitate corectă.

O mare, mare problemă în România este lipsa asumării. Am o idee foarte bună, dar mă gândesc la ea în timpul meu liber și mă simt bine. După aia mă duc tot la job. Este și acesta un mod de abordare, dar nu uitați că vă puteți face o firmă fiind angajat în altă parte. Eu așa am procedat. Înainte să fiu sigur că firma mea pornește, am fost și angajat, și aveam și firmă. Încercam să mă ocup o oră, două, trei pe zi de firmă să văd dacă mă descurc, și eram și angajat. Așa am simțit eu felul acesta în care am spus că e risc major, mi-l asum, simt că este o oportunitate. Am testat în paralel două-trei luni, după care am zis "Ok, plec în firma mea, este momentul". Toți au zis că sunt nebun, că las o poziție într-o multinațională și mă duc eu să încerc să-mi fac o firmă, mai ales că eram foarte tânăr. Dar am spus că asta este ceea ce simt. Și asta le spun tuturor: curaj, foarte mult curaj și să-și asume.

Și dacă nu au reușit anul acesta cu Start-Up Nation, se pot înscrie anul viitor. Totuși, este un program fără precedent în care finanțăm aproape 8.800 de companii pe an și per total se creează în economie 21.000 de locuri de muncă.

AGERPRES: Ce greșeli credeți că fac cel mai mult antreprenorii?
Ilan Laufer: Cred că neglijează partea administrativă a unui business și cred că neglijează puțin principii esențiale ca lucrurile să funcționeze. De asta spun că informațiile și educația în antreprenoriat sunt baza, pentru că poți să comiți anumite greșeli banale care să pună capăt firmei tale. Și nu cred că este cazul, pentru că de foarte multe ori n-avem putere să ne concentrăm pe lucruri care sunt birocrație, sunt hârțogăraie, nu le înțelegem, mai puțin sau mai mult, vrem să ne concentrăm pe partea de a crea un produs, de a vinde un serviciu și uităm că exista și lucrurile astea și ne trezim că vin așa, din spate, peste noi: am uitat să fac asta, am uitat să depun asta, asta n-am știut să o fac bine...

Și, într-adevăr, dacă vine un control s-ar putea ca firma să-ți fie închisă. Evident, nu ai avut niciun fel de rea intenție, ai încercat să te concentrezi pe ce ai crezut tu că e bine, dar în orice business, ca și în viață, ca să te bucuri de momente frumoase trebuie să construiești și să lucrezi mult în spate. Și lucrul acesta se întâmplă în orice IMM. Trebuie să ai actele la punct. Trebuie să ai o structură în care ai un control pe ceea ce faci. Inclusiv dacă ai doi angajați nu este ceva simplu. Ai furnizori, ai clienți. Deci este foarte bine să se organizeze și să se structureze dacă vor să aibă șanse de reușită. Și să cheltuiască din acele încasări pe care le au fix cât știu ei că sunt de fapt banii lor, fiindcă de foarte multe ori încasezi o factură mai mare și e sărbătoare. Uiți că ai și furnizori, și TVA, și impozit și salarii și nu știu ce. Deci, să se bucure mai puțin pe partea asta și să gândească mai pragmatic.

AGERPRES: Este mai solicitant postul de ministru decât cel de antreprenor?

Ilan Laufer: Este cel mai solicitant post pe care l-am ocupat până acum în carieră. Și cel de secretar de stat a fost unul foarte încărcat. Am fost în peste 35 de județe promovând Start-Up Nation, dar a fost mai ușor. A fost mai ușor din punctul de vedere în care nu aveam atâta responsabilitate pe umerii mei. Era ministrul peste mine și atunci mă simțeam mai liber. Dar acum, într-adevăr este o încărcătură, o responsabilitate uriașă. Mă bucur pe de o parte că din programul de guvernare îmi revin anumite măsuri esențiale pentru mediul de afaceri: parteneriatul public-privat, Legea prevenirii, Legea lobby-ului, pe de o parte, și programele de susținere, Start-Up Nation fiind cel mai mare de acest fel de până în acest moment, și un buget de două miliarde de lei pentru ajutorarea companiilor românești, în principal, că acolo se duc banii. Este susținerea capitalului autohton care pentru noi este o prioritate.

Și anul viitor gândim un program de susținere a capitalului autohton, dar să ne axăm pe acele sectoare unde într-adevăr avem o reprezentare solidă din partea companiilor românești. Cred că este foarte important acolo unde avem o piață în care companiile românești dețin în continuare peste 50% din acea piață să o dezvoltăm, pentru că avem, din păcate, și zone unde companiile românești au rămas 10-15%. Și cred ca interesul oricărui guvern este să susțină cât poate de mult capitalul autohton. Și lucrul acesta pentru mine este o prioritate.

AGERPRES: Despre internaționalizare ce ne puteți spune?
Ilan Laufer: Internaționalizarea este un program care oferă companiilor din România posibilitatea să acceseze granturi nerambursabile de până în 50.000 de lei, cu un aport propriu de 10%, dar le oferă posibilitatea să participe în mod individual la misiuni economice, târguri, să-și construiască un stand, să-și pregătească personalul în străinătate sau în România, prin cursuri de perfecționare, să-și creeze imaginea pentru brand, să-și construiască un site sau o aplicație pe telefon pentru produsul sau brandul lor. Am inclus o gamă foarte, foarte largă.

Există o singură condiție: să fie produs în România acel produs, acel serviciu. Și anul viitor avem chiar un buget de patru ori mai mare pentru programul de internaționalizare. Este un program care le va permite companiilor din România să facă un pas înainte și să fie cel puțin la nivelul firmelor din străinătate care au susținere în acest sens.

AGERPRES: Și câte firme s-au înscris?
Ilan Laufer: Noi, în conformitate cu sumele alocate, puteam să finanțăm anul acesta undeva la 100 de firme. Și s-au înscris 383, mult mai multe, de 3-4 ori mai multe, din care au optat 39% dintre cheltuieli pentru târguri și expoziții internaționale, 15% pentru site-uri și aplicații de mobil, 10% misiuni economice în străinătate, 10% crearea identității vizuale și tot așa... Deci sumele s-au împărțit în acest fel.

AGERPRES: De ce credeți că până acum firmele românești nu au fost prea interesate să iasă în afara țării?
Ilan Laufer: Au fost interesate mereu, dar nu au avut întotdeauna condițiile și informația. Și noi încercăm să modificăm acest lucru. Există și Departamentul de târguri din minister, care organizează zeci de târguri. Pot să vă spun că sunt vreo 26 de târguri mari în lume în care România are stand propriu, plus alte târguri, în funcție de necesitățile pieței. Încercăm să încurajăm și acest lucru, pentru că parte din proiectul nostru de a crea ecosistemul România face referire și la acele start-up-uri care ar trebui să vină cu produse sau servicii care ar putea să fie implementate la nivel global.

Și asta le transmit în primul rând celor care încep astăzi o afacere: indiferent de ce tip de afacere au să se gândească cum ar trebui să se comporte într-o piață globală. Noi nu înțelegem lucrul ăsta, dar deja facem parte dintr-o piață globală. Deja internetul și felul în care se mișcă lucrurile în acest sens reduc distanțele, reduc timpul. Poți să lucrezi pentru o companie din India sau din Statele Unite. Poți să lucrezi pentru o companie care se află oriunde pe pământ. Și poți să le vinzi și servicii și produse. Și lucrul acesta ar trebui să fie un lucru la care antreprenorii români ar trebui să se gândească.

AGERPRES: Există mari companii internaționale care își doresc să vină în România?

Ilan Laufer: Există foarte multe companii internaționale care vor să vină în România. Și România reprezintă în primul rând o intrare în piața unică europeană, o piață cu peste 500 de milioane de locuitori. România are cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. România are scheme de ajutor de stat pentru companii mari care investesc peste 10 milioane în România și inclusiv Pirelli, Daimler și alte companii internaționale foarte mari au beneficiat în trecut de aceste ajutoare, care s-au demonstrat a fi foarte benefice pentru statul român, pentru că ele produc într-adevăr o nouă industrie și plus valoare pentru piață. Suntem în discuții cu foarte multe companii.

Vreau să vă spun că sunt și companii mari care se află în România și își relochează punte de producție din Europa spre România. Știți foarte bine, Ford urmează să lanseze un nou model în România, la fabrica de la Craiova și o investiție de aproximativ 200 milioane de dolari suplimentar pentru tehnologizare și așa mai departe. Avem într-adevăr o piață foarte atractivă. Trebuie să ne gândim la două direcții: o dată infrastructura, și se lucrează evident intens în zona aceasta, și să reușim să livrăm forță de muncă bine calificata, în funcție de cererea care există în piață. Și lucrul acesta nu este uitat de ecosistem. Fiindcă dorința noastră de ecosistem antreprenorial este și să avem o analiză pe sectoare.

Vă pot da un exemplu: avem absolvenți, să spunem de facultăți care au legătură cu partea de IT, tehnologizare, automatică, undeva la 7.000 de absolvenți care vin în piață anual și cererea astăzi este undeva la 12.000. Deci genul acesta de situații concrete ar trebui să încercăm să le rezolvăm, să reușim să livrăm specialiști atât cât are nevoie piața, sau, oricum, cât mai apropiat de aceste valori, reconversie profesională acolo unde este cazul, și se lucrează la acest lucru. Vă garantez.

AGERPRES: Dați-mi un exemplu de companie mare care nu este în România și vrea să intre pe piața de aici.
Ilan Laufer: Avem inclusiv compania Mitsubishi, care a fost în România și a verificat. Și există o dorință din partea lor să vină în România. Acum rămâne să vedem. Nu este ceva concret. Există o analiză pe mai multe țări atunci când discutăm de o firmă atât de mare. Dar acesta este un exemplu care deja a fost dat public și atunci pot să îl reamintesc. Dar sunt multe companii astăzi, din Japonia, inclusiv din Asia Centrală și de Est care vor să vină în România. Chiar foarte multe. Și o mare parte dintre ei verifică deja posibilitatea intrării lor în România. În acest sens chiar, acolo unde este cazul, o să mă deplasez pentru a avea discuții finale cu reprezentanții companiilor acestea pentru a le oferi sprijinul Guvernului pentru a veni în România.

AGERPRES: Se vorbește de faptul că, după ce va înființat Fondul Suveran de Investiții, numele dumneavoastră ar fi pe lista cu potențiali șefi pentru acest fond. Puteți comenta informația?
Ilan Laufer: Nu am o astfel de informație. O aud de la dumneavoastră în primă fază, deci nu știu, nu am auzit așa ceva. Nu știu ce discută presa. Eu până una-alta trebuie să-mi duc la capăt tot ce am de făcut. Mă bucur că s-a recuperat foarte mult din programul de guvernare. Suntem la zi, vă pot spune, chiar cu toate măsurile și acesta este un lucru care mă încântă, dar mai avem foarte multe de implementat.

În ceea ce privește Start-Up Nation, din nou, din punctul meu de vedere nu este suficient să le semnez acordurile de finanțare, să le creez variante de finanțare prin credit punte și fondul de garantare. Pentru mine este important ca acele firme să reușească. Este un proiect la care țin mai mult decât puteți să credeți și succesul acestor companii va fi succesul României. Și atunci este un proiect care îmi ocupă o foarte mare parte din timp.

AGERPRES: Și la anul vor fi noi ediții ale acestor programe?
Ilan Laufer: Evident, și atunci nu ne plictisim. Pentru mine va fi un rezultat foarte mare dacă acești 400 de milioane de dolari care se duc anul acesta către companii românești, cu susținere de la stat și fonduri europene, se vor întoarce înapoi în următorii doi ani la buget. Asta înseamnă că am reușit să producem o serie de 9.000-10.000 de companii anual și nu doar că recuperăm banii, avem și companii care plătesc taxe și impozite la stat și creează noi locuri de muncă.

Acesta este, cred eu, principalul obiectiv pe care aș putea să îl am: toți banii pe care îi investim în aceste companii să se întoarcă la buget sub formă de taxe, impozite, salarii și contribuții. Și lucrul acesta să ofere un apetit și oricine ar veni, orice guvern care ar fi, să înțeleagă că finanțarea start-up-urilor și a companiilor românești, dar și a companiilor mici și mijlocii, indiferent dacă sunt sau nu românești, este motorul principal pentru dezvoltarea economiei, așa o privesc, sau unul dintre principalele motoare.

AGERPRES/(AS — autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Economie

Cele mai citite din Economie

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe