Bucureşti, 16 aug /Agerpres/ - România este noul 'tigru al Europei', cu o creştere economică de tip chinezesc, iar dacă nu ar avea cele două limitatoare, precum resurse umane şi deficit de infrastructură, creşterea ar fi fost de două cifre, a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE).

'Suntem noul tigru al Europei cu creştere economică de tip chinezesc. 6% e deja o cifră care comandă foarte mult respect, pe un deficit de sub 3%, pe o creştere a creditării sub această creştere economică. Asta dovedeşte că resursele de creştere economică sunt stagnante, dar existente. Temporizarea nesănătoasă a investiţiilor ar trebui ajutată cu acest spaţiu fiscal pe care ţi-l dă o creştere economică. O creştere economică peste aşteptări şi de o asemenea anvergură îţi creează un spaţiu fiscal care trebuie folosit contraciclic, adică investiţional şi nu prociclic, salarial. Fără cele două limitatoare de viteză de creştere economică, resurse umane şi deficit de infrastructură, România probabil ar creşte probabil cu două cifre. Faptul că Europa occidentală, care este competitorul nostru direct pe forţă de muncă, ne aspiră în continuare tot ce avem productiv, forţa de muncă, iar noi nu avem infrastructură. Avem aceste două minusuri care ne temperează creşterea economică', a spus Mitroi.

Analistul este de părere că cinetica economică a României este acum foarte bună.

'Are întreaga lipsă de slăbiciuni pe care o cunoaştem deja, dar cinetica este favorabilă din factori interni şi externi. Cei externi sunt cei care, paradoxal, îi vorbeam de acum un an de zile: efectul favorabil al Brexit-ului, care poziţionează România într-un magnet şi un nou tigru al Europei, exact pe flancul opus, şi resetarea impusă şi autoimpusă a Uniunii Europene post-Brexit sau din presiunea de la Brexit şi asta ne poziţionează favorabil ca şi unul dintre partenerii cu atitudinea potrivită. Dacă România are ceva, acel lucru e atitudinea potrivită. Din punct de vedere al factorului intern, cinetica economică are un efect sinergic ale celor trei politici macroeconomice care sunt pro-business: fiscală, salarial-bugetară, chiar şi cea monetară care este doar un pic astringentă prin stabilitatea cursului şi prin costul încă uşor pozitiv al leului. Ai trei politici favorabile pro business aproape la limita de sustenabilitate', a mai arătat profesorul ASE.

Conform datelor INS, publicate miercuri, produsul intern brut (PIB) a crescut cu 5,8% în primul semestru din acest an pe seria brută. În acelaşi timp, pe seria ajustată sezonier, creşterea economică a fost de 5,7%.

În ceea ce priveşte trimestrul al doilea, faţă de aceeaşi perioadă din anul 2016, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 5,9%, pe seria brută.

Pe seria ajustată sezonier, în trimestrul II 2017, comparativ cu trimestrul anterior, PIB-ul a crescut cu 1,6%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 5,7%.

INS notează că, în urma revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul II 2017 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul I 2017, publicată pe data de 7 iulie 2017. Astfel, rezultatele trimestrului I 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, au fost revizuite de la 101,7% la 101,8%.

Totodată, estimările preliminare publicate, miercuri, de Eurostat arată că prin avansul de 5,7% în trimestrul al doilea al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, România a înregistrat cea mai mare creştere economică, în ritm anual, din Uniunea Europeană în perioada aprilie - iunie 2017.AGERPRES/(AS - autor: Florin Bărbuţă, editor: Daniel Badea)