Ministerul Muncii: Ordonanța 60 urmărește dinamizarea procesului de integrare în muncă a persoanelor cu dizabilități; Unitățile Protejate Autorizate nu se desființează

 •  Economie
2566 afişări

Ordonanța de urgență nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap urmărește dinamizarea procesului de integrare în muncă a persoanelor cu dizabilități și o creștere a responsabilității angajatorilor publici și privați, precizează reprezentanții Ministerului Muncii, subliniind că Unitățile Protejate Autorizate nu se desființează.

471d904f-5ac1-4b13-94e5-108b2134e65b

"Actul normativ adoptat de Guvern urmărește dinamizarea procesului de integrare în muncă a persoanelor cu dizabilități prin eliminarea opțiunii angajatorilor de a achiziționa produse și servicii de la unitățile protejate în detrimentul angajării persoanelor cu dizabilități, dar și o creștere a responsabilității angajatorilor publici și privați prin mărirea obligației de plată pentru neangajarea persoanei cu dizabilități la nivelul salariului minim brut pe țară", se menționează într-un comunicat remis, marți, AGERPRES.

Conform datelor Ministerului Muncii, la 31 decembrie 2016 numărul persoanelor cu dizabilități era de 786.546, din care 706401 persoane adulte. Numărul persoanelor adulte cu dizabilități angajate în muncă este de 33.449, iar rata de ocupare este de 17,97% din numărul persoanelor care pot fi angajate. Dintre acestea, la nivelul celor 732 entități organizate ca Unități Protejate Autorizate, erau angajate 1.897 de persoane cu handicap și 124 persoane cu invaliditate gradul III, adică 0,26% din total.

"Ministerul apreciază că niciuna dintre aceste persoane nu își va pierde locul de muncă, în condițiile în care, potrivit legislației în vigoare, angajarea de lucrători cu dizabilități este subvenționată de către stat, iar Unitățile Protejate Autorizate nu se desființează, ba, dimpotrivă, beneficiază în continuare de posibilitatea de a încheia contracte rezervate cu instituțiile de stat, pe o procedură simplificată de achiziții publice, tocmai pentru faptul că au angajate persoane cu dizabilități", se precizează în comunicat.

Conform sursei citate, menirea actului normativ este aceea de a stimula angajarea a cât mai multe persoane cu handicap, atât în sectorul public, cât și în cel privat, prin creșterea obligației de plată în cazul în care nu angajează cel puțin 4% persoane cu dizabilități din numărul total de lucrători. Suma astfel colectată va fi redistribuită direct persoanelor cu dizabilități, prin mărirea considerabilă a valorii prestației sociale pe care acestea o primesc. Astfel, de acești bani vor beneficia direct peste 700.000 de persoane cu handicap, și nu doar, parțial, aproximativ 2.000, cât sunt angajate în Unitățile Protejate Autorizate, adică doar 0,26% din numărul total.

Actul normativ are în vedere majorarea obligației de plată de la 50% la 100% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap în procent de 4% prevăzut de lege, tocmai pentru a stimula angajarea persoanelor cu dizabilități.

"Reiterăm că angajatorii care aduc în câmpul muncii beneficiază de subvenții din partea statului, potrivit Legii Nr. 76/2002 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare care prevede, la ART. 85:(1) Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, șomeri de lungă durată sau tineri NEET primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 900 lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni; (2) De facilitățile prevăzute la alin. (1) beneficiază și angajatorii care, în raport cu numărul de angajați, și-au îndeplinit obligația, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum și angajatorii care nu au această obligație legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap și le mențin raporturile de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni", se mai spune în comunicat.

Reprezentanții Ministerului Muncii mai semnalează că în România există 732 de unități protejate, dintre care 181 au un singur angajat cu dizabilități, 172 au mai puțin de 3. Mai mult, majoritatea persoanelor cu dizabilități au o normă de lucru de 5 ore pe săptămână (din 40 posibile), adică o oră pe zi. Implicit, salariul este aferent numărului de ore lucrate, de unde rezultă că societățile i-au angajat doar pentru a deveni UPA și a avea un regim preferențial.

De asemenea, unitățile protejate ca formă de muncă pentru angajarea persoanelor cu dizabilități beneficiau de acces la o nișă de piață prin contracte rezervate cu statul și mediul privat, această nișă fiind constituită din obligația angajatorilor cu peste 50 de salariați de a angaja persoane cu dizabilități, ceea ce a condus la dezvoltarea unui număr semnificativ de unități protejate, însă un număr relativ mic de persoane cu dizabilități angajate în muncă.

"Astfel, dacă la nivelul anului 2008 figurau 1.027 persoane cu dizabilități angajate în 280 de unități protejate, în 2016 erau autorizate 759 de unități protejate cu un număr de 2006 persoane cu dizabilități angajate. În timp ce numărul unităților protejate s-a triplat în perioada 2008-2016, numărul persoanelor cu dizabilități angajate în această formă de muncă protejată a crescut cu mai puțin de 1.000 de salariați. De asemenea, mai mult de jumătate din cele 206 de organizații nonguvernamentale autorizate ca unități protejate realizau activități de intermediere utilizând această nișă de piață rezervată persoanelor cu dizabilități în scopul de a vinde produse, la un preț semnificativ crescut față de prețul inițial, fără o minimă valorificare a aptitudinilor și competențelor persoanelor cu dizabilități la locul de muncă.(...)Situația nu stă mai bine nici atunci când vorbim de societățile comerciale. Astfel, din cele 320 de societăți comerciale autorizate ca unități protejate, 181 au doar câte UN angajat persoană cu dizabilități, și peste 200 din totalul unităților protejate societăți comerciale au o normă medie de lucru de până la 20 de ore pe săptămână (din 40)", se mai menționează în comunicat.

Totodată, conform acestuia, multe ONG-uri s-au autorizat ca unități protejate, principala lor activitate constând în intermedierea de bunuri. Practic, se achiziționează bunuri realizate de alte entități economice și sunt vândute cu un adaos semnificativ către alte entități publice sau private care nu angajau persoane cu dizabilități în procent de 4% (obligație care revine tuturor angajatorilor cu peste 50 de salariați).

"În realitate, avem de-a  face cu o activitate de intermediere și vânzare a unor bunuri la suprapreț, de multe ori aceste prețuri triplându-se în prețul inițial de la producător. Acest lucru rezultă în profituri uriașe pentru firmele autorizate ca unități protejate, dar și pentru organizații nonguvernamentale. Se întorc acești bani în buzunarul persoanelor cu dizabilități angajate? Contractele individuale de muncă ale persoanelor cu dizabilități angajate în unitățile protejate nu reflectă această bunăstare. În prezent, peste 67% din cele 206 de organizații nonguvernamentale care sunt autorizate ca unități protejate realizează activități de intermediere (și nu de producție), iar în cele 83 de secții înființate în cadrul societăților comerciale sunt angajate doar 196 persoane cu handicap, în timp ce aceste firme au acces la contracte de ordinul zecilor de milioane. Dacă inițial unitățile protejate pentru persoanele cu dizabilități trebuiau să fie un mijloc de valorizare a muncii  persoanei cu dizabilități și integrare profesională, în prezent multe din aceste entități economice au dobândit această acreditare pentru a avea acces la contracte preferențiale cu toate entitățile publice și private, care au peste 50 de salariați (și care sunt obligate de lege fie să angajeze persoane cu dizabilități, fie să plătească în contul unor UPA sumele de bani aferente)", susțin reprezentanții MMJS.

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale a solicitat marți Ministerului Muncii să revină asupra Ordonanței 60, despre care susține că "suprataxează" angajatorul și că "are efecte dezastruoase pentru mediul economic, fără nici o minimă predictibilitate".

"Deși am cerut cu insistență Guvernului României respectarea dreptului la muncă al celor 2000 de persoane cu dizabilități greu angajabile, din unități protejate autorizate, Ordonanța nr. 60, votată vineri 4 august 2017 și publicată ieri, este categorică. Angajatorii cu peste 50 de salariați, care nu au 4% dintre aceștia persoane cu dizabilități vor plăti o taxă dublă la buget, față de cea de până acum (salariul minim brut pe economie X numărul de persoane cu dizabilități neangajate/lună), fără a mai avea și alte opțiuni că până acum", se arată într-un comunicat de presă al federației remis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, până acum legea permitea și cumpărarea de produse și servicii de la unitățile protejate autorizate, operatori economici în cadrul cărora mai bine de 30% dintre angajați sunt persoane cu dizabilități.

"Practic, prin această modificare a art. 78 al Legii 448/2006, Guvernul spune clar: cine nu angajează persoane cu dizabilități, plătește taxa lunară și dublă, evident colectată 'pentru promovarea și protecția persoanei cu dizabilități', în fapt fără a se putea demonstra că acești bani se cheltuie pentru scopul enunțat", mai arată aceeași sursă.

În opinia reprezentaților Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, ordonanța a "tăiat" singura facilitate pe care o aveau aceste unități protejate autorizate.

Potrivit sursei citate, reprezentanții unităților protejate susțin că nu va crește semnificativ angajabilitatea persoanelor cu dizabilități, deoarece există un număr important de persoane cu dizabilități grave care nu pot fi angajate pe piața liberă a muncii, iar angajatorii nu au condiții și specialiști care să lucreze cu aceștia și să îi poată integra la locul de muncă.

"În schimb, unitățile protejate se apropie de faliment, deoarece nu vor face față concurenței pe piață, iar angajații lor persoane cu dizabilități vor intra în șomaj și automat vor fi excluse din societate. Pe de altă parte, nici privații și nici instituțiile publice nu pot angaja peste noapte, pentru că nu au posturi create, organigrame și bugete aprobate, mai ales că ordonanța intra în vigoare de la 1 septembrie anul acesta", afirmă aceeași sursă.

AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Economie

Cele mai citite din Economie

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe