COD GALBEN: 13-12-2017 ora 12 Intre 12:15 si 14:00 se va semnala ceață care reduce vizibilitatea sub 200 m și ocazional sub 50 m in Județul Caraș-Severin; COD GALBEN: 13-12-2017 ora 12 Intre 12:00 si 14:00 se va semnala Ceață care reduce vizibilitatea local sub 200 m și izolat sub 50 m. in Județul Brașov, Județul Harghita, Județul Covasna;

CURS BNR

EUR
4.6327Down
USD
3.9431Up
GBP
5.2626Up
CHF
3.9757Up
MDL
0.2277Up
BGN
2.3687Down
Sursa: Banca Naţională a României
Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Frankfurt, 18 iul /Agerpres/ - Factorii de decizie de la Stockholm şi până la Bucureşti aşteaptă ca oficialii Băncii Centrale Europene să reducă stimulentele introduse după criza financiară globală, iar joi vor urmări cu atenţie orice noi semnale de la preşedintele BCE, Mario Draghi, care luna trecută a avertizat că se apropie momentul unei înăspriri a politicii monetare europene, informează Bloomberg.

Începând din 2015, BCE a redus dobânda de politică monetară la cel mai mic nivel din istorie şi a început să inunde piaţa cu lichidităţi, achiziţionând în fiecare lună obligaţiuni publice şi private în valoare de mai multe zeci de miliarde de euro. Aceasta a susţinut creşterea economică în zona euro şi a evitat spectrul deflaţiei. În prezent, însă, BCE pregăteşte momentul în care va schimba direcţia politicii sale monetare.

"Băncile centrale aşteaptă să vadă cum Draghi îşi va schimba politica. Vor lăsa Frankfurtul să ia decizii după care vor răspunde", a declarat Janwillem Acket, economist şef la Julius Baer în Zurich.

Pentru băncile centrale mai mici această abordare expectativă înseamnă două lucruri: când dobânzile ating un nivel foarte scăzut, monedele devin principalul instrument pentru controlul inflaţiei şi intră în atenţie aşa-numitul diferenţial de dobândă, iar pe de altă parte integrarea economică a Europei se adânceşte.

Oficialii din Scandinavia şi Europa de Est se luptă cu o inflaţie scăzută chiar dacă economiile lor sunt foarte diferite. În România, creşterea economică este de peste 5% iar inflaţia este mai mică de un procent în timp ce Suedia nu a mai atins ţinta de inflaţie de 2% în ultimii cinci ani.

Guvernatorul Băncii centrale a Suediei, Stefan Ingves a declarat luna trecută că nu va înăspri politica monetară înainte de BCE, prognozând că va aştepta până la mijlocul anului următor. "Nu este un scenariu pe care îl preconizăm", a declarat Ingves la întrebarea dacă ar lua în considerare a înăsprire a politicii monetare înaintea BCE.

Suedia nu poate lăsa moneda sa să fluctueze prea mult în raport cu moneda unică ceea ce obligă Banca Centrală a Suediei, Riksbank, să urmeze îndeaproape politica BCE. La fel cum în 2015 Riksbank a adoptat o politică de relaxare cantitativă similară cu cea demarată de BCE la fel şi luna trecută a urmat exemplul BCE semnalând că perioada reducerilor de dobândă s-a încheiat.

În schimb, când vine vorba de economiile în curs de dezvoltare din Europa de Est există unele diferenţe. Cehia are cea mai mică dobândă de politică monetară, cuprinsă între zero şi 0,05%, şi ar putea chiar să o ia înaintea BCE cu înăsprirea politicii monetare în condiţiile în care inflaţia a trecut de ţinta de 2% avută în vedere de Banca Centrală.

"Ne aşteptăm ca Banca Naţională a Cehiei să fie prima care majorează dobânda de bază în luna septembrie, imediat după ce BCE va anunţa o reducere a achiziţiilor de active în 2018", a declarat economistul UniCredit, Dan Bucsa.

În schimb, România se teme să majoreze dobânda de politică monetară, fixată în prezent la 1,75%, pe fondul îngrijorărilor privind intrările de fonduri speculative de peste hotare. La rândul său, guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei, Adam Glapinski a declarat că dobânda de bază ar putea rămâne la 1,5% până la finele lui 2018 şi chiar mai mult în condiţiile în care inflaţia este cu un punct procentual sub ţintă.

BCE încearcă să îşi normalizeze politica monetară fără a brusca însă pieţele financiare, ceea ce impune "un act de echilibristică care va solicita toate calităţile de acrobat verbal ale lui Draghi", a concluzionat economistul ING, Carsten Brzeski. AGERPRES/(AS-autor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica)
Sursa: Administrația Națională de Meteorologie
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.