Bucureşti, 27 iun /Agerpres/ - Numărul accidentelor mortale pe străzile din România a ajuns la 1.913, în 2016, mai mult decât dublul mediei accidentelor mortale din UE-28, şi anume 925, arată Radoslaw Czapski, senior Infrastructure and Transport Specialist în cadrul Băncii Mondiale, într-un articol publicat pe blogul instituţiei.

"Întrebaţi orice rezident al României dacă drumurile ţării sunt sigure şi răspunsul va fi probabil unul negativ. În anul 2016, numărul accidentelor mortale pe străzile din România a ajuns la 1.913 - mai mult decât dublul numărului de accidente mortale faţă de media ţărilor din UE-28, şi anume 925. Numărul mediu de accidente rutiere soldate cu morţi în România în ultimii şase ani s-a situat constant la un nivel de două ori mai mare decât media statelor UE-28, înregistrându-se în jur de 91 accidente mortale la un milion de locuitori, faţă de 51 în restul UE", potrivit lui Radoslaw Czapski.

Potrivit acestuia, un aspect îngrijorător este acela că numărul accidentelor mortale din România este în continuă creştere - ajungând la 95 de morţi la un milion de locuitori în anul 2016. Iar la tragedia umană, se adaugă prejudiciul economic enorm. În conformitate cu Master Planul General de Transport, costurile accidentelor rutiere fatale din România sunt îngrijorător de mari - fiind estimate la cel puţin 1,2 miliarde de euro (5,4 miliarde lei) pe an.

Radoslaw Czapski susţine că numărul accidentelor mortale din ţară este foarte ridicat, în primul rând ca urmare a creşterii numărului autovehiculelor din trafic - ca rezultat al creşterii economice, a nerespectării limitelor de viteză de către conducătorii auto, a incapacităţii aparente de adaptare a vitezei la condiţiile de trafic şi sistemului infrastructurii rutiere care nu iartă eroarea umană.

"Unele dintre cele mai uzuale practici în reducerea numărului de accidente rutiere includ instalarea unor bariere pe mijlocul sau pe marginea străzilor, introducerea de linii de marcaje tactile pe mijlocul şi pe marginea străzilor pentru alertarea conducătorilor auto somnoroşi şi îmbunătăţirea delimitării curbei pentru reducerea accidentelor cu ieşire de pe carosabil. În ceea ce priveşte drumurile unde nu există bariere pe mijlocul sau pe marginea străzilor, viteza nu ar trebui să depăşească valoarea de 80 km/h. În intersecţiile din zonele cu viteze mari, se va instala un sens giratoriu pentru controlarea vitezei vehiculelor şi a forţei de impact frontal sau instalarea unor semne de circulaţie bine proiectate, pentru reducerea victimelor din accidente rutiere. Limita de viteză în intersecţiile nesemaforizate nu va depăşi valoarea de 50 km/h", spune Radoslaw Czapski.

Conform acestuia, în vederea reducerii numărului victimelor din rândul pietonilor, bunele practici includ reducerea limitelor de viteză până la 40 km/h sau mai puţin în zonele cu pietoni, instalarea unor corpuri de iluminat public sau semne pentru trecerile de pietoni corespunzătoare, îngrădiri pentru pietoni, cu direcţionarea acestora către un punct de traversare cu vizibilitate mare sau pentru a împiedica pietonii să traverseze un drum periculos, precum şi instalarea mai multor avertismente vizuale pentru conducătorii auto.

"Din păcate, mare parte dintre aceste contramăsuri recomandate pentru drumuri, intersecţii şi zone pietonale sunt rareori observate pe drumurile din România. În plus, această situaţie este exacerbată printr-o legislaţie complicată, netransparentă, depăşită şi inflexibilă, dublată de o punere necorespunzătoare în aplicare a legislaţiei rutiere şi de absenţa unor programe de instruire structurate pentru conducătorii profesionişti. Toate acestea se adaugă la probleme semnificative cu care se confruntă cetăţenii români în trafic în fiecare zi", precizează Radoslaw Czapski.

Acesta spune că urmare a recunoaşterii nevoii urgente de soluţionare a problemelor de siguranţă rutieră în România, Guvernul Român a adoptat anul trecut o nouă Strategie Naţională pentru Siguranţa Rutieră. Strategia stabileşte o ţintă ambiţioasă de reducere la jumătate a numărului accidentelor mortale înregistrate în România la nivelul anului 2010 până în anul 2020.

Pentru a-şi aduce contribuţia la acest obiectiv, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a solicitat Băncii Mondiale să acorde asistenţă tehnică şi să realizeze o analiză extinsă a proceselor şi activităţilor sale de management a infrastructurii pentru siguranţa rutieră, pentru îmbunătăţirea siguranţei rutiere.

Scopul asistenţei tehnice a fost de creştere a siguranţei infrastructurii rutiere, pornind de la principii moderne de Sistem Sigur şi abordări practice bazate pe practici internaţionale dovedite. Principiul de bază recomandat, de asemenea, a fi adoptat în România este acela de a recunoaşte faptul că oamenii fac greşeli şi, drept consecinţă, sistemul rutier ar trebui proiectat în aşa fel încât să compenseze - sau să elimine - eroarea umană şi să minimizeze impactul accidentelor rutiere asupra organismului uman.

În situaţia în care un accident este inevitabil, sistemul ar trebui să reducă gravitatea accidentelor până la limite de supravieţuire. Ceea ce înseamnă că proiectanţii şi administratorii sistemului rutier ar trebui să introducă garanţii adecvate în cadrul sistemului de siguranţă rutieră, pentru a împiedica producerea de accidente din care ar putea rezulta victime.

Radoslaw Czapski menţionează că în urma evaluării aprofundate a sistemului de management pentru siguranţa infrastructurii rutiere în România, Banca Mondială a propus o listă de recomandări esenţiale axate pe reducerea numărului de victime rutiere, prin perfecţionarea sistemului de management pentru siguranţa infrastructurii rutiere şi concentrarea pe îmbunătăţiri aduse secţiunilor rutiere cele mai periculoase.

"Acestea includ: înfiinţarea şi punerea în funcţiune a unei baze de date a Punctelor Negre pentru identificarea sectoarelor rutiere periculoase şi implementarea unui Program de Management al Punctelor Negre, cu un buget clar de finanţare multianuală; compilarea şi publicarea unui catalog accesibil public de proiecte pentru 'drumuri mai sigure', bazate pe principiile de Sistem Sigur pentru drumuri urbane şi interurbane, care ar trebui să includă contramăsuri eficiente la accidente, împreună cu un audit corespunzător de siguranţă rutieră şi instrumente de verificare, precum şi reglementări şi standarde tehnice actualizate de siguranţă rutieră; creşterea accesibilităţii la baza de date a Poliţiei privind accidentele pentru factorii interesaţi în siguranţa rutieră şi ameliorarea feedback-ului de informaţii către CNAIR în ceea ce priveşte accidentele cauzate de infrastructură; înfiinţarea unui training de instruire pentru toţi profesioniştii şi factorii interesaţi în siguranţa rutieră, pentru un proiect de 'drumuri mai sigure', bazat pe principiile unui Sistem Sigur", arată Radoslaw Czapski.

Acesta mai spus că o importanţă deosebită trebuie acordată înţelegerii că drumurile mai sigure reprezintă o responsabilitate colectivă a administratorilor şi proiectanţilor de drumuri deopotrivă, a instituţiilor de punere în aplicare a legii, a conducătorilor auto şi a tuturor celorlalţi participanţi la trafic. La nivel individual, adoptarea unui comportament prudent şi respectarea normelor de trafic rutier şi a marcajelor sunt esenţiale pentru siguranţa noastră şi pentru siguranţa celorlalţi colegi de trafic. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi)