Bucureşti, 11 iun /Agerpres/ - Consiliul Concurenţei descoperă, în investigaţiile sale, că unele companii au comportamente similare unora deja sancţionate, deşi cazurile finalizate cu amenzi au fost mediatizate, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul unui interviu acordat AGERPRES.

Potrivit şefului autorităţii de concurenţă, din ce în ce mai multe firme anchetate îşi recunosc vina şi primesc astfel reduceri de până la 30% din cuantumul amenzilor, conform legii.

În legătură cu liberalizarea totală a pieţei energiei electrice, stabilită pentru 1 ianuarie 2018, Bogdan Chiriţoiu a susţinut că autorităţile vor monitoriza atent ce se va întâmpla după această dată şi vor interveni pentru a regla piaţa, în cazul în care preţurile vor creşte excesiv.

Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Concurenţei respinge acuzaţiile apărute recent în spaţiul public, potrivit cărora instituţia ar fi favorizat anumite companii anchetate. El spune că în cadrul instituţiei există mai multe mecanisme de control al calităţii deciziilor. În opinia sa, aceasta este o campanie de denigrare a Consiliului Concurenţei, venită din partea unor persoane care nu au fost selectate în cadrul procesului de ocupare a două posturi vacante în plenul Consiliului, proces care se află în derulare.

Chiriţoiu a mai vorbit, în interviu, şi despre cât de mult putem merge pe ideea utilizării produselor româneşti fără să încălcăm tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

AGERPRES: Care sunt sectoarele economice din România unde concurenţa este şubredă?

Bogdan Chiriţoiu: Avem sectoare reglementate, care, pe măsură ce le liberalizăm, devin concurenţiale, cum este piaţa electricităţii, gaze, telecomunicaţii. Aceasta ar fi o zonă. Alta sunt profesiile liberale, care nu au nicio problemă să fie concurenţiale, doar că sunt oameni bine pregătiţi, educaţi şi cu acces la factorii de decizie şi care reuşesc să influenţeze regulile şi să le croiască în interesul lor, reducând concurenţa între ei, ceea ce este în beneficiul lor şi în dauna mediului economic.

AGERPRES: Dar asta nu înseamnă cartel?

Bogdan Chiriţoiu: Ba da, dar atâta timp cât o fac legal, noi, cel puţin, nu avem ce să le facem. Nu putem decât să sfătuim Guvernul şi Parlamentul să nu fie de acord cu aceste cereri şi să liberalizeze aceste profesii. Dar atâta timp cât au o lege în spate, nu avem noi pârghii să acţionăm. E o luptă continuă, ei vin cu cereri să reducă concurenţa prin preţ stabilit, preţuri minime, noi ne tot opunem. Uneori reuşim, alteori nu.

De asemenea, dintre industriile nereglementate ne preocupă zona de ciment, unde avem trei operatori. Am lansat un studiu pe această piaţă să vedem cum a schimbat lucrurile fuziunea Lafarge-Holcim şi vânzarea de active impuse Lafarge. De asemenea, ne uităm cum sunt preţurile la noi faţă de ţările din jur, pentru că sperăm ca Guvernul să lanseze un program mare de investiţii în infrastructură şi trebuie să ne asigurăm că materialele nu vor fi excesiv de scumpe.

Şi distribuţia cu amănuntul a produselor farmaceutice se situează la finalul clasamentului privind concurenţa. La fel producţia de gaze naturale, unde intrarea pe piaţă este greu de realizat, fiind condiţionată de accesul la zăcăminte şi dublată de necesitatea unor investiţii considerabile în infrastructura de exploatare. Sau transportul feroviar de călători - deşi în ultimii ani au apărut şi operatori de transport feroviar de călători, aceştia activează doar pe un număr redus de rute.

AGERPRES: Care dintre pieţele care încă sunt reglementate în România funcţionează cel mai bine?

Bogdan Chiriţoiu: De departe, sectorul telecomunicaţiilor. Sancţiunile pe care le-am aplicat, intervenţiile pentru ajustarea legislaţiei specifice şi buna cooperare cu autoritatea de reglementare din domeniu au condus la o piaţă de telecomunicaţii concurenţială comparativ cu alte state europene: avem servicii de calitate la preţuri rezonabile pentru consumatori, ceea ce a condus la un grad mare de utilizare în rândul populaţiei.

AGERPRES: Pe pieţele reglementate, concurenţa este şubredă pentru că preţurile sunt reglementate sau invers, ele sunt reglementate pentru că este concurenţa şubredă?

Bogdan Chiriţoiu: Amândouă. Unele, prin natura lor, sunt monopoluri natural. În acest caz este normal să existe o reglementare. Uneori, noi, statul, exagerăm, iar această reglementare merge mai departe decât ceea ce este strict necesar, adică merge şi în zone conexe care, în principiu, pot fi liberalizate. De exemplu, distribuţia de electricitate este reglementată, însă serviciile conexe, precum branşamentul consumatorilor la reţea, trebuie liberalizate.

AGERPRES: Ce feed-back primiţi din partea mediului de afaceri?

Bogdan Chiriţoiu: Nimeni nu poate iubi o instituţie care dă amenzi mari. N-o să ne spună asta în faţă, dar este logic. Pe de altă parte, suntem o instituţie cu o reputaţie bună, predictibilă, ştii la ce să te aştepţi şi, până la urmă, companiile ne apreciază şi ne văd ca pe un arbitru serios şi independent în piaţă. Acestea sunt lucrurile pozitive pe care le percep eu din interacţiunea cu ei.

Acum aceasta înseamnă că toată lumea înţelege regulile de concurenţă şi le aplică? Nu. Pentru că uneori rămân surprins, că deşi avem multe cazuri, dăm multe sancţiuni, le mediatizăm, batem toba cât de mult se poate şi totuşi descoperim comportamente similare unora care au fost sancţionate. Te gândeşti că oamenii ar trebui să ştie. Ori ştiau dar nu le-a păsat şi au zis că e mai important câştigul, indiferent dacă mă prind sau nu, ori poate că şi noi trebuie să explicăm mai bine regulile.

Avem un program de întâlniri cu mediul de afaceri din afara Bucureştiului. În acest an vom merge în şapte capitale de judeţ să ne întâlnim cu companiile de acolo. Lucru similar am făcut şi anii trecuţi. De asemenea, participăm la conferinţe pe care le organizează diferite asociaţii de afaceri. Poate ar trebui să facem mai mult, poate ar trebui să particularizăm pe o anumită industrie, să identificăm industriile unde există un risc mai mare de încălcare a legii concurenţei şi să organizăm întâlniri cu cei din industria respectivă să le explicăm unde sunt riscurile.

AGERPRES: Îşi recunosc vina cei care încalcă legea?

Bogdan Chiriţoiu: Procedura de recunoaştere a mers foarte bine în ultima vreme, din ce în ce mai multe companii care îşi recunosc vinovăţia, analizându-şi comportamentul şi văzând ce dovezi avem noi în cadrul investigaţiilor. Preferabil este să-şi recunoască vina înainte de întocmirea raportului. Pentru asta noi putem acorda o reducere şi scăpăm şi noi, şi ei, de cheltuieli în instanţă. Avantajează pe toată lumea.

AGERPRES: Care e ponderea celor care-şi recunosc vina şi cât de mult se reduce amenda?

Bogdan Chiriţoiu: În aproape jumătate din numărul investigaţiilor finalizate anul trecut. 93 de companii au recunoscut că au încălcat legea, din 120 de companii sancţionate. Amenda poate fi redusă cu până la 30% din nivelul de bază, dacă ei recunosc înainte de finalizarea investigaţiei sau 20% dacă recunosc parţial. Dar, dacă vin după ce noi am muncit şi am făcut raportul şi suntem în faza finală a audierii, atunci le acordăm numai 15% dacă recunosc total şi 10% dacă recunosc parţial.

AGERPRES: Să vorbim puţin despre piaţa energiei electrice, care se pregăteşte de liberalizare totală de la 1 ianuarie, inclusiv pentru consumatorii casnici. Credeţi că piaţa este pregătită?

Bogdan Chiriţoiu: Liberalizarea pieţei de energie este unul dintre succesele din România, la fel şi funcţionarea OPCOM (bursa de energie - n.r.), faptul că am separat producţia de transport, distribuţie şi furnizare. Ne vom uita dacă lucrurile merg bine şi în continuare şi, dacă este nevoie de corecţii, le vom face.

Preţurile de producători au rămas relativ reduse, în comparaţie cu preţurile din jur. Au fost creşteri pe partea de monopol, de transport, distribuţie, dar acolo reglementatorul a început să pună presiune pe operatori şi a obţinut reduceri de tarife. Sigur, la începutul acestui an, pe fondul condiţiilor climaterice şi al unor declaraţii mai puţin inspirate, a fost o creştere a preţului pe bursa de energie. Acum vedem că lucrurile au revenit spre situaţia anterioară, dar rămânem atenţi, monitorizăm foarte atent această piaţă.

Evident, nu ne putem aştepta ca, din prima secundă, consumatorii să fie maeştri ai negocierii contractelor pentru electricitate, deci aici statul trebuie să facă un efort de a informa şi de a monitoriza ce se întâmplă, să ne asigurăm că nu se produc excese.

AGERPRES: În Marea Britanie, care este un exemplu de pionierat în liberalizare, s-a revenit recent la plafonarea preţurilor.

Bogdan Chiriţoiu: Ei au constatat că mulţi consumatori nu alegeau varianta cea mai bună pentru ei şi nici companiile nu le ofereau cel mai bun contract, aşa că nu mă aştept ca utilizatorii români să fie mai sofisticaţi decât cei britanici, deci dacă a fost nevoie la ei să vină Guvernul să pună o anumită presiune pe companii ca ele să ofere cele mai bune condiţii pentru clienţi, probabil că şi în România va trebui să facem ceva de genul acesta, dacă preţurile vor creşte excesiv.

Liberalizarea este un lucru bun, dar trebuie să păstrăm o monitorizare şi să avem capacitatea de a interveni dacă vedem anumite derapaje. Orice lucru nou nu o să iasă perfect la început. O să trebuiască făcute anumite corecţii, companiile trebuie să ştie că totuşi cineva urmăreşte ceea ce se întâmplă acolo, trebuie să fim atenţi să îi protejăm pe oameni cu sfaturi şi să păstrăm şi pârghii legale de a interveni, dacă vedem derapaje.

AGERPRES: În sectorul producţiei de energie, poate concura un producător pe cărbune cu unul hidro? Putem face ceva aici?

Bogdan Chiriţoiu: Nu putem face nimic. Electricitatea produsă de cărbune nu diferă de cea hidro.

AGERPRES: Dar diferă costurile.

Bogdan Chiriţoiu: Aşa o să ne întrebăm dacă producătorul de banane din Suedia poate să concureze cu producătorul de banane din Costa Rica. Probabil că e greu şi atunci n-o să facă banane în Suedia.

AGERPRES: Atunci o să dea faliment.

Bogdan Chiriţoiu: Până la urmă nu ne interesează producătorii, ci ne interesează consumatorii, deci consumatorii trebuie să aibă acces la cea mai ieftină sursă de electricitate. Evident că una este să produci în bandă şi alta este să acoperi vârfurile. Dacă în cazul unor producători costă mai mult, ei sunt mai potriviţi pentru vârfurile de sarcină şi trebuie răsplătiţi corespunzător costurilor pe care le au.

Suntem în discuţii cu Comisia Europeană, dacă, în cazul cărbunelui, să folosim Hunedoara pentru servicii de sistem, care vor fi evident mai scumpe şi reflectă structura lor de costuri. Deci este loc pentru toată lumea în piaţă.

În acelaşi timp, din punct de vedere al securităţii energetice, trebuie să asigurăm diversitatea surselor de combustibili, chiar dacă unele sunt mai scumpe. Vom realiza acest lucru prin politica de ajutor de stat. Binenţeles că îmbunătăţirea interconectării va contribui şi ea la asigurarea securităţii energetice la costuri mai mici.

AGERPRES: Deci producătorii pe cărbune şi-ar putea face afacerile în aşa fel încât să poată concura pe piaţă?

Bogdan Chiriţoiu: Ei concurează, că vor, că nu vor, pentru că vând acelaşi lucru, electricitate. Orice companie trebuie să-şi controleze costurile, să nu aibă costuri excesive. Acestea fiind spuse, acoperirea vârfurilor de sarcină este mai scumpă decât energia în bandă şi pot fi operatori care să se specializeze pe acest gen de servicii, dacă nu pot concura cu Nuclearelectrica sau cu Hidroelectrica pentru electricitate în bandă.

AGERPRES: Cum vedeţi piaţa gazelor, unde există doar doi producători interni şi o singură sursă de import?

Bogdan Chiriţoiu: Piaţa gazelor este în dezvoltare. Ne aşteptăm să crească nivelul de conectare în următorii ani, prin BRUA. Sunt o serie de producători care caută şi au găsit surse de gaze atât pe uscat cât şi în largul coastelor, deci în perioada următoare o să vedem mai mulţi producători şi o mai bună conectare cu piaţa europeană. Deci, ne apropiem de o piaţă în adevăratul sens al cuvântului în următorii ani. Acum într-adevăr arată mai mult a duopol şi cu o sursă de import când nu ne putem satisface necesarul din producţie internă.

AGERPRES: Este în regulă ca producătorii să fie obligaţi să vândă întreaga cantitate de gaze pe bursă?

Bogdan Chiriţoiu: Companiile mari de utilităţi sunt destul de conservatoare şi nu e uşor să-i obişnuieşti să facă altceva decât ce făceau ei de ani de zile. Aşa că mi se pare că are un sens să le dai un brânci. Tendinţa lor este de a face contracte pe termen foarte lung, opace, care blochează dezvoltarea unei pieţe. Faptul că producătorii de electricitate au fost nevoiţi, începând de acum câţiva ani, să vândă pe bursă eu zic că a fost un exerciţiu de succes, chiar dacă acolo au fost şi alte motivaţii.

Aceeaşi logică cred că o putem aplica şi la gaze. Dacă este vorba de toată producţia sau nu, aici se poate discuta. În orice caz trebuie să fie mai mult decât a fost, să spunem, anul trecut, când se pare că efortul lor a fost mai mult să eludeze sensul, dacă nu litera legii şi a reglementării. Aşa că ar fi normal ca autorităţile statului să devină mai exigente şi să pună o presiune mai mare asupra lor.

Nu ştiu care sunt ultimele discuţii din Parlament, dar am rămas cu senzaţia că nu este bătut în cuie faptul că trebuie să fie absolut 100% pe bursă. Se discuta despre unele excepţii pe partea de noi investiţii. Sunt anumite companii care spun că, pentru a face noi investiţii trebuie contracte pe termen lung. Deci nu m-aş opune ideii că pentru investiţii noi, care necesită mult capital, să facem o excepţie, să permitem contracte pe termen lung. Dar o parte importantă a producţiei trebuie să se regăsească pe bursă ca să am mai multă concurenţă şi să am un semnal de preţ.

AGERPRES: În legătură cu promovarea produselor româneşti, intră acest lucru în contradicţie cu ideea de piaţă unică europeană? Adică încălcăm tratatul de aderare dacă preferăm produsele româneşti?

Bogdan Chiriţoiu: Nu neapărat, depinde cum o facem. O interdicţie de a importa anumite produse, asta da, ar încălca tratatul, pentru că încălcăm libera circulaţie a bunurilor în interiorul pieţei interne a Uniunii. Dar nu văd o problemă de a promova produsele româneşti, de a le marca în mod special, de a le pune într-un raion special. Foarte multe lucruri se pot face în cadrul legal european, ceea ce ar fi foarte benefic pentru economia românească, pentru că este mai avantajos să consumăm lucruri produse de o forţă de muncă românească, care au mai multe taxe plătite în România, deci pe ansamblu avem un câştig economic.

AGERPRES: În cazul licitaţiilor publice, de exemplu, pot fi preferate produsele româneşti, chiar dacă sunt mai scumpe?

Bogdan Chiriţoiu: Nu în mod direct. Uneori, a alege calea cea mai directă, cea mai brutală, nu e modul cel mai inteligent de a face ceva.

AGERPRES: Adică nu se poate folosi argumentul, spre exemplu, să folosim produse româneşti pentru a asigura competivitate industriei din România?

Bogdan Chiriţoiu: Am încălca piaţa internă dacă fiecare ţară ar începe să-şi avantajeze producătorul ei. Sigur, putem prefera anumite produse, pe criterii de mediu, pe alte criterii de politică publică, care sunt acceptabile, dar nu strict originea.

AGERPRES: Anul acesta Consiliul Concurenţei a împlinit 20 de ani de activitate. Aţi anunţat beneficii de un miliard de euro pentru consumatori. Ce înseamnă asta, practic, pentru omul de rând?

Bogdan Chiriţoiu: Pentru omul de rând înseamnă că a putut să cumpere mai ieftin anumite produse şi servicii, fie că vorbim de servicii de telefonie mobilă, cartelele pre-platite, fie că vorbim de carburanţi, că a putut să aibă comisioane mai mici la bănci şi aşa mai departe. E un studiu pe care l-a făcut ASE-ul şi nu s-a uitat la toată activitatea noastră, ci au selectat 19 intervenţii din 10 industrii importante. De aceea, părerea lor, dar şi a noastră, este că, probabil, beneficiile sunt mai mari decât acest miliard, dar uitându-se la impactul lor asupra preţurilor, au spus că per ansamblu oamenii au plătit cu un miliard de euro mai puţin pentru acele produse.

AGERPRES: Care credeţi că a fost cel mai greu caz din istoria Consiliului?

Bogdan Chiriţoiu: Greu poate fi din două puncte de vedere. Că este vorba de o miză mare şi de amenzi potenţiale foarte mari, iar aici probabil că ar fi investigaţia de pe piaţa carburanţilor, cu o amendă de 200 de milioane de euro. În unele cazuri nu avem amenzi atât de mari, nu sunt companii atât de mari, dar pot să pună probleme destul de complicate, intelectual, tehnic sau să creeze un precedent. Pot fi cazuri relativ mici, amenzi de milioane de euro, nu de sute de milioane de euro, dar care totul să fie destul de complicat de investigat şi de probat.

AGERPRES: Deci nu aplicaţi un şablon pentru toate cazurile.

Bogdan Chiriţoiu: Anul trecut am analizat suspiciuni la licitaţiile pentru cornul şi laptele şi ne-am uitat la mai multe judeţe şi am făcut o analiză probabilistică şi am zis că nu putea fi o coincidenţă, unele câştigau un lot, dând un ban mai puţin decât celelalte companii participante, iar la următorul lot, alte companii făceau acest lucru. Analizând situaţia din mai multe judeţe, am ajuns la concluzia că e imposibil să fie o coincidenţă şi am dedus în felul acesta că e un fel de înţelegere. Şi am fost convingători, încât două dintre companii au şi recunoscut. Au fost amenzi de câteva milioane de euro, dar din punctul de vedere al metodologiei de investigaţie, a fost ceva nou, ceva ce nu mai făcuserăm şi ceva ce nu e uzual nici în alte ţări.

AGERPRES: Se merge mult pe deducţie în investigaţii?

Bogdan Chiriţoiu: Nu. De obicei mergem pe dovezile fizice, în general ce găsim în computere, schimburi de e-mailuri, contracte, dacă e cazul, probatoriu în general dur, dar au fost şi cazuri când a trebuit să-l completăm cu partea asta de analiză economică, statistică.

AGERPRES: Găsiţi multe dovezi în actele lor? În computere?

Bogdan Chiriţoiu: De cele mai multe ori găsim.

AGERPRES: Deci păstrează dovezile incriminatoare, fără să-şi dea seama că îi incriminează?

Bogdan Chiriţoiu: Probabil că nu îşi dau seama.

AGERPRES: Spuneaţi că vreţi să achiziţionaţi un soft nou pentru citit hard-uri.

Bogdan Chiriţoiu: Am crescut de la două la patru numărul computerelor pe care facem analiza asta, a datelor pe care le culegem din computerele companiilor. Avem un soft nou pentru telefoane mobile, deoarece oamenii stochează multe e-mailuri pe telefoane şi trebuie să le putem accesa şi pe acelea. Şi desigur, dacă mai apar instrumente noi de analiză, da, o să încercăm şi noi să ne ţinem la nivel, măcar cum au celelalte instituţii similare din Europa. De asemenea, vrem să derulăm un proiect prin care să accesăm şi să prelucrăm multe date din baze de date deschise, adică bazele de achiziţii publice. Sperăm că în noul format, care este în lucru, datele vor fi mai uşor de prelucrat. Dar, desigur, şi alte baze de date.

AGERPRES: Cum primesc companiile inspecţiile inopinate? Cooperează în general? Sunt şi reticenţe?

Bogdan Chiriţoiu: Nu cred că am întâlnit probleme în ultimul an. Companiile cooperează. Teoretic, noi putem cere ajutorul Poliţiei, dacă este necesar, dar nu am solicitat niciodată. Putem să le dăm amenzi de până la 1% din cifra de afaceri şi amenzi pe fiecare zi de întârziere, dacă se opun.

AGERPRES: Cum este concurenţa în România faţă de alte ţări europene?

Bogdan Chiriţoiu: Stăm destul de bine. La noi concurenţa pare să fie în creştere în multe pieţe, iar în ţări europene, mai mature economic, am auzit plângeri legate de un proces de concentrare, dar în România, dacă ne uităm pe ultimii 10-15 ani, sunt multe pieţe în care gradul de concentrare a scăzut, adică sunt mai multe companii prezente pe piaţă, ceea ce ar fi un semn de intensificare a concurenţei. Nivelul preţurilor din România e undeva la 70% faţă de media UE. De curând, Eurostat a anunţat că România şi Polonia au cele mai ieftine alimente din UE. Nu pe toate pieţele, evident, dar pe multe pieţe avem o concurenţă mai puternică decât în unele din ţările vestice. E treaba noastră să ne asigurăm că lucrurile se menţin.

AGERPRES: Au existat acuzaţii în presă, în ultima perioadă, că aţi fi favorizat anumite companii în cadrul investigaţiilor. Cum răspundeţi acestor acuzaţii?

Bogdan Chiriţoiu: Cred că este mult spus acuzat. Consiliul, dincolo de o reputaţie bună, are multe mijloace de control intern, deci pe orice investigaţie se uită mulţi ochi, aşa că posibilităţile de a face abuzuri sunt extrem de reduse.

Nu trebuie să ne culcăm pe o ureche, trebuie să fim atenţi, dar în esenţă, riscurile de a face greşeli sunt reduse şi asta datorită legislaţiei şi procedurilor, faptului că lucrăm foarte strâns cu Comisia Europeană - mai mult de jumătate din cazurile noastre trebuie să treacă şi pe la Bruxelles şi sunt supervizate de Comisia Europeană, avem multe mecanisme interne de asigurare a calităţii, avem nevoie de mandate judecătoreşti pentru a face inspecţii, iar de doi ani nu a existat nicio decizie a Înaltei Curţi care să anuleze o amendă dată de noi ceea ce arată că există o calitate bună a activităţii noastre.

Repet, nu vreau să ne culcăm pe o ureche şi să ne lăudăm singuri ce minunaţi suntem, dar cred că avem destule proceduri puse la punct în Consiliu ca să ne asigurăm că nu se produc abuzuri. Şi în general nu au existat plângeri, iar imaginea noastră a fost, dacă nu perfectă, a fost bună. Au fost destul de puţine criticile prezente în presă.

Acum în ultimele săptămâni au apărut ceva mai multe critici, dar asta nu se leagă de vreo schimbare în activitatea noastră, ci e legat de faptul că avem în derulare o procedură de completare a plenului Consiliului Concurenţei, avem două locuri vacante. S-au înscris 12 candidaţi şi au fost momentan selectaţi doi dintre ei.

Dintre cei care nu au fost selectaţi există nemulţumiri, ceea ce e firesc, e omenesc, deci până la un punct e de înţeles.

Ce e mai puţin de înţeles, după mine, este logica după care, dacă vrei să fii în conducerea unei instituţii, începi prin a denigra activitatea celor pe care ai vrea să îi conduci. Să trunchiezi informaţii şi să arunci lucruri false despre colegii tăi. Nu mi se pare un mod foarte inteligent de a-ţi manifesta dorinţa de a face parte din conducerea acelei organizaţii. Dar probabil că atunci când oamenii sunt prinşi în vâltoarea evenimentului nu mai gândesc lucid şi se comportă mai puţin inteligent decât te-ai aştepta de la o persoană care vrea să aibă o funcţie de conducere publică.

AGERPRES: Cine sunt acei oameni? Spuneţi cu nume şi prenume.

Bogdan Chiriţoiu: Haideţi să spunem că este o deducţie că este vorba de oameni nemulţumiţi de acest concurs. Nu vreau să dau vreun nume. Dar în acelaşi timp, dacă citiţi textele, frustrarea legată de procedurile de selecţie este evidentă. Un om inteligent ştie să gestioneze situaţiile astea. Ai în viaţă şi succese, ai şi lucruri care nu-ţi ies aşa bine, iar un om inteligent ştie să le gestioneze şi pe unele, şi pe altele.

AGERPRES: Au fost publicate nişte mailuri interne între cei de la conducerea Consiliului. Sunt reale?

Bogdan Chiriţoiu: Sunt parţiale, trunchiate, iar unele lucruri sunt scoase din context. Răspunsul meu nici nu apare acolo. Dar sunt mailuri de acum 5 ani de zile, care nu au vreo mare relevanţă. Au selectat nişte bucăţi dintr-o corespondenţă de acum cinci ani, nu e vorba de nicio investigaţie sau o amendă.

AGERPRES: Ce aţi scris în scrisoarea trimisă companiei GSK contravenea deciziei din plen?

Bogdan Chiriţoiu: Nu. Evident că scrisoarea a reflectat ceea ce s-a votat în plen. Sigur, unora le-a plăcut ce s-a votat, altora nu le-a plăcut ce s-a votat. Între timp, noi am finalizat un studiu pe piaţa farma, în care am stabilit poziţia noastră privind sistemele de distibuţie directă a medicamentelor.

AGERPRES: O altă acuzaţie care vi se aduce este faptul că amenzile date unor companii nu au fost la nivelul la care ar fi trebuit să fie. Era vorba de un prejudiciu de 200 de milioane de euro.

Bogdan Chiriţoiu: Să nu uităm că am aplicat amenzi de 578 milioane euro.
Ei au calculat care ar fi fost valoarea maximă de 10% pe care putem să o aplicăm în fiecare caz. Însă amenzile se aplică după o anumită procedură, există o grilă conform căreia se aplică amenzile. În funcţie de gravitatea faptelor se dau anumite sancţiuni.Ce vreau să spun este că nu se dă pedeapsa maximă de fiecare dată. În plus, 99% din deciziile noastre sunt luate în unanimitate, deci foarte rar se întâmplă ca vreo decizie de sancţionare să nu fie luată în unanimitate. Dacă a greşit cineva, am greşit cu toţii. De asemenea, de cele mai multe ori, instanţele ne confirmă deciziile, deci nu avem situaţii în care ne anulează amenzile, dar în acelaşi timp mai reduc cuantumul. Dacă nivelul dat de noi ar fi fost atât de scăzut, probabil că instanţele nu ar fi fost puse în situaţia de a reduce şi mai mult cuantumul.

AGERPRES: Cine sunt cele două persoane care au fost selectate să facă parte din plen?

Bogdan Chiriţoiu: Lăsaţi să anunţe Guvernul.

AGERPRES: Deci propunerile au plecat la Guvern?

Bogdan Chiriţoiu: Da, au plecat de la noi, sunt în discuţii la Guvern. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu)