Bucureşti, 8 iun /Agerpres/ - Un număr de 4.170 de proiecte de mediu, în valoare de 3,4 miliarde de euro, au fost finanţate, până în prezent, prin intermediul Programului LIFE, dintre acestea 66 fiind accesate de România, potrivit datelor prezentate joi de către oficiali din Ministerul Mediului, în cadrul evenimentului 'LIFE Infoday 2017', organizat la Grădina Botanică 'Dimitrie Brândză' din Bucureşti.

Succesul Programului LIFE, iniţiativă lansată la nivel european în anul 1992, s-a concretizat prin proiecte ce au vizat două subdomenii importante, respectiv Mediu şi Acţiune pentru climă.

Pentru exerciţiul financiar 2014 - 2020, bugetul alocat LIFE este mai mare ca oricând şi ajunge la 3,46 miliarde euro, faţă de cele 2,143 miliarde de euro rezervate în perioada anterioară, 2007 - 2013.

Programul LIFE finanţează, pe lângă proiectele tradiţionale, alte patru tipuri de proiecte (proiecte integrate, proiecte de asistenţă tehnică, proiecte de construire a capacităţii şi proiecte pregătitoare) şi propune două instrumente financiare (Facilitate de Finanţare a Capitalului Natural (NCFF) şi Finanţare Privată pentru Eficienţă Energetică (PF4EE)).

Din bugetul total de 3,46 miliarde euro alocat programului LIFE, 2,59 miliarde euro sunt destinaţi subprogramului Mediu şi 0,86 miliarde euro subprogramului Acţiune pentru climă. Totodată, cel puţin 2,8 miliarde euro (81% din bugetul total) sunt alocaţi proiectelor LIFE finanţate prin granturi pentru acţiuni sau prin instrumente financiare inovatoare, iar aproximativ 700 de milioane de euro vor fi direcţionate către proiectele integrate.

În plus, cel puţin 55% din resursele bugetare alocate proiectelor finanţate prin granturi pentru acţiuni în cadrul subprogramului Mediu vor fi utilizate pentru proiecte care sprijină conservarea naturii şi a biodiversităţii, în timp ce maximum 620 milioane de euro vor fi utilizate de DG Mediu şi DG Acţiune climatică pentru dezvoltarea politicilor şi a granturilor operaţionale.

Programul multianual de lucru 2014 - 2017 stabileşte, pentru o perioadă de patru ani, sumele disponibile pentru proiecte. Alocările financiare naţionale se vor aplica în continuare, până în 2017, pentru toate tipurile de proiecte (cu excepţia proiectelor integrate) selectate în cadrul subprogramului Mediu, după care selecţia se va realiza exclusiv în funcţie de merite.

Entităţile eligibile pentru a aplica cu un proiect LIFE se încadrează în categoria oricărui organism public sau privat, stabilit în UE. Pe de altă parte, un organism cu sediul în afara Uniunii poate deveni beneficiar coordonator numai dacă statul în care se află organismul respectiv are încheiat un acord specific cu UE, conform articolului 5 din Regulamentul LIFE). De asemenea, persoanele juridice din afara Uniunii Europene pot fi beneficiari asociaţi, doar dacă beneficiarul coordonator are sediul în Uniunea, iar activităţile pentru care sunt responsabili se desfăşoară în afara UE sunt necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu şi climă ale UE şi pentru asigurarea eficacităţii intervenţiilor realizate în teritoriul UE.

Programul LIFE este coordonat de către Comisia Europeană (DG Mediu şi DG Acţiune climatică), forul european delegând implementarea unor componente ale programului Agenţiei Executive pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (EASME). Comisia şi EASME sunt asistate de echipe externe de selecţie, monitorizare şi comunicare. Cele două instrumente financiare (FFCN şi PF4EE) vor fi administrate de Banca Europeană pentru Investiţii.

Cea de-a patra fază a programului, cunoscută sub denumirea de LIFE+, a acoperit perioada 2007 - 2013 şi a dispus de un buget de 2,143 miliarde de euro, iar cel puţin jumătate din această sumă a fost alocată proiectelor privind protejarea naturii şi a biodiversităţii. Restul fondurilor au fost direcţionate către proiecte ce au vizat politica de mediu şi sensibilizarea cetăţenilor.

Proiectele privind protecţia naturii şi a biodiversităţii îşi propun să amelioreze conservarea speciilor şi a habitatelor aflate în pericol. Acestea vor contribui, astfel, la punerea în aplicare a directivelor privind păsările şi habitatele şi la consolidarea reţelei Natura 2000 de arii protejate. Proiectele se înscriu în eforturile menite să ducă la îndeplinirea unuia dintre obiectivele UE, respectiv stoparea pierderii biodiversităţii.

Conform datelor oficiale, în LIFE+, până la sfârşitul anului 2012, au fost cofinanţate peste 1.000 de proiecte privind natura şi biodiversitatea, oferind direct peste 1,5 miliarde de euro, începând cu 1992, şi mobilizând alte 2,7 miliarde de euro. În acest sens, ursul brun, foca-călugăr şi lupul se află printre speciile care au beneficiat cel mai mult de pe urma proiectelor LIFE. O treime dintre speciile ameninţate enumerate în directivele privind păsările şi habitatele (peste 400 de specii) au fost vizate de cel puţin un proiect LIFE.

De asemenea, programul LIFE a finanţat peste 1.000 de planuri de gestionare în cadrul reţelei Natura 2000, în timp ce mai bine de 100 de proiecte au primit finanţare pentru combaterea speciilor străine invazive, cum ar fi nurca americană, troscotul japonez şi diverse specii de raci neindigene, arată statistica Comisiei Europene.

România adăposteşte cele mai valoroase ecosisteme din Europa pe nu mai puţin de 1,6 milioane de hectare (rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale, parcuri naţionale, parcuri naturale, monumente ale naturii), la care se adaugă Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, cu cele 580.000 de hectare. Ariile naturale protejate înfiinţate în România, inclusiv siturile Natura 2000 - arii naturale protejate de interes European - reprezintă 23% din suprafaţa ţării, iar din acest areal pădurile reprezintă 45% din fondul forestier naţional. Parcurile naţionale şi naturale (fără Delta Dunării) reprezintă doar 5% din suprafaţa României.AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu)