Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 2 iun /Agerpres/ - Legea privind diminuarea risipei alimentare în actuala formă este inaplicabilă pentru că "nu este clară, precisă şi previzibilă", ceea ce determină prorogarea normelor de aplicare până la sfârşitul anului, informează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

"Analizând în ansamblu Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare s-a constatat că mecanismele propuse nu pot fi puse în practică şi nu poate fi completat dispozitivul legislativ. (...) legea nu este clară, precisă şi previzibilă, aşa cum ar trebui să fie un act normativ pentru a putea fi aplicat şi care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere. În consecinţă singura decizie normală şi rezonabilă, asumată fără rezerve de Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost prorogarea normelor de aplicarea până la sfârşitul anului, perioadă în care un grup de lucru instituţional, deja desemnat, are misiunea să identifice modalităţile prin care scopul legii să fie îndeplinit şi să redacteze un proiect de act normativ care să fie realmente aplicabil, atât juridic cât ş tehnic", se arată într-un punct de vedere al MADR referitor la Legea risipei alimentare, nr. 217 din 17 noiembrie 2016.

De asemenea, reprezentanţii MADR susţin că legea în actuala formă este inaplicabilă şi "face mai mult rău decât bine".

"Această concluzie s-a desprins în urma dezbaterilor cu reprezentanţii sectorului agroalimentar şi întâlnirilor de lucru cu specialiştii din domeniu, în procesul de elaborare a normelor metodologice la LEGEA nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare", se spune în comunicat.

MADR oferă câteva exemple în acest sens, respectiv în articolul 1 din Legea nr. 217/2016, aşa cum este formulat, face doar referire generală la toţi operatorii din sectorul agroalimentar, prin urmare, nu asigură precizie şi claritate, în condiţiile în care în domeniu există operatori diverşi care nu au un specific comun şi se caracterizează prin diferenţe consistente privind nivelul de producere a risipei.

"În Articolul 2 din Legea nr. 217/2016, prin exprimarea folosită la litera c, 'aflate aproape de expirarea datei-limită de consum' , se creează o situaţie dificil de gestionat, deoarece produsele agroalimentare sunt foarte variate ca termen de valabilitate. Există produse cu termen de valabilitate extrem de scurt şi, în acest caz, aplicarea legii făcea imposibilă comercializarea respectivelor produse. Consecinţa ar fi fost eliminarea din piaţă a produsului proaspăt, cu efecte negative majore, preponderent asupra producătorilor români", arată MADR.

De asemenea, în cazul articolului 3, aliniatele 3 şi 4 prevăd posibilitatea cumpărării produselor agroalimentare de către asociaţii şi fundaţii, respectiv întreprinderi sociale, la 3% din preţ şi revânzarea acestora la un preţ de opt mai mare. "Această transformare a ONG-urilor în agenţi comerciali pune bazele unui flux de comercializare paralel, greu de gestionat din punct de vedere sanitar veterinar şi fiscal şi care poate pune în pericol sănătatea consumatorilor, aceştia fiind expuşi datorită atracţiei preţurilor mai reduse. Prin prevederile acestui articol şi aplicarea lui se poate produce dezordine în tot lanţul alimentar, fiind afectaţi toţi: producători, comercianţi şi consumatori", afirmă reprezentanţii MADR.

Nu în ultimul rând, articolul 4 al legii nu conţine prevederi exprese a unei instituţii de control şi de sancţionare a celor care nu respectă legea.

În data de 23 mai, Ministrul Agriculturii, Petre Daea, susţinea că aplicarea Legii privind diminuarea risipei alimentare trebuie amânată pentru a nu crea reţele de comerţ paralele, care ar putea să ia produse cu 3% din valoare şi apoi să le vândă la o anumită dată cu 25%, lucruri greu de stăpânit şi de ţinut sub control în România.

"Legea risipei alimentare am amânat-o pentru că am considerat că trebuie să facem un act normativ care să răspundă unui asemenea scop. Din nefericire sunt câteva reglementări care trebuie perfectate pentru că, dacă le-am lăsa pur simplu aşa cum sunt prevăzute la articolul 3 alineatul 3 şi 4, ar însemna să realizăm un comerţ paralel, greu de stăpânit şi de ţinut sub control în România, care, în loc să aducă mai mult bine aduce mai mult rău, motiv pentru care am considerat ca ar fi bine să amânam aplicarea legii. Am făcut propuneri în acest sens, să vedem ce hotărâre ia Guvernul, pentru că ducem acest proiect de act normativ în Guvern. Este o responsabilitate formidabilă pe care eu o am şi pe care trebuie să mi-o duc la îndeplinire, şi anume aceea de a realiza acte normative care să aducă binele ţării. Am văzut o serie întreagă de interpretări şi întrebări, de ce acum, de ce în acest moment? Dar noi am căutat în ultima perioadă de timp să găsim soluţii juridice, din respect pentru actul normativ, pentru Parlamentul României şi parlamentari, nu am găsit soluţii tehnice pe care să le introducem în normele Metodologice. Astfel, am ajuns la această concluzie de amânare, pentru că noi considerăm că putem facem un act normativ aplicabil. Repet, din nefericire, dacă s-ar aplica aşa cum este am crea comerţ paralel, reţele paralele care ar putea să ia cu 3% din valoare şi apoi să vândă cu 25% la o anumită dată. Sunt lucruri care pot să scape de sub control", a explicat ministrul Agriculturii.

Conform unui studiu furnizat AGERPRES de către Ministerul Agriculturii, românii aruncă peste 10% din alimentele pe care le cumpără, mare parte reprezentând produse de panificaţie. Cei care risipesc mai mult de 10% din alimente se aprovizionează preponderent din lanţurile de supermarket-uri sau de la hipermarket-uri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum micile magazine, piaţa agroalimentară, surse proprii sau de la ţară. Cei care se aprovizionează din supermarketuri aruncă însă cea mai multă mâncare, procentul fiind, în medie, de 11,9%.

"Pe grupe de vârstă, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. Mărimea familiilor conduce la creşterea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei. Raportat la venitul familial, se confirmă corelaţia nivelului mediu naţional cu resursele financiare existente, acesta variind de la simplu la dublu, respectiv un nivel de risipă de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 lei, aproximativ 330 euro, iar un nivel de risipă de 14,4% este corelat cu venituri de peste 3.500 lei (770 euro n.r.)", informează Ministerul.

Documentul mai arată că absolvenţii de studii universitare aruncă cea mai multă mâncare, respectiv 13,2%. Astfel, dacă s-ar face un portret al persoanei care face cea mai mare risipă alimentară, ar reieşi că are sub 35 de ani, locuieşte la oraş, are studii superioare, îşi face cumpărăturile la supermarket şi are un salariu peste medie.

Din punct de vedere al cantităţii aruncate, din document rezultă că, săptămânal, o gospodărie de circa 3 membri, din mediul urban, aruncă, în medie, 0,83 de kilograme, dar sunt cazuri în care unele gospodării aruncă şi 2 kilograme.

Conform Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor, realizat de Ministerul Mediului, gospodăriile generează mai multe deşeuri alimentare decât industria prelucrătoare, comercianţii şi hotelurile la un loc. Cele mai recente date arată că gospodăriile fac circa 1,7 milioane de tone deşeuri alimentare, iar sectoarele menţionate puţin peste 1 milion de tone. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.