COD GALBEN: 17-11-2019 ora 12 Intre 12:00 si 18:00 se va semnala intensificări ale vântului, temporar cu viteze la rafală de 90...100 km/h in Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 17-11-2019 ora 12 Intre 12:00 si 18:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului, cu viteze la rafală care vor atinge local 55...75 km/h, iar la peste 1800 m în județele Caraș-Severin și Hunedoara, vor fi rafale de 90...100 km/h in Județul Caraş-Severin, Județul Timiş, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 17-11-2019 ora 12 Intre 12:00 si 18:00 se va semnala intensificări ale vântului, temporar cu rafale de 90...100 km/h. in Județul Braşov, Județul Sibiu; COD GALBEN: 17-11-2019 ora 12 Intre 12:00 si 18:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului ce vor atinge la rafală 90-100 km/h in Județul Gorj, Județul Vâlcea;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 28 mai /Agerpres/ - România a transmis 1.859 de răspunsuri în cadrul consultării publice privind modernizarea şi simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC) lansate de Comisia Europeană (CE), ceea ce reprezintă doar 0,58% din totalul răspunsurilor primite din partea statelor membre, potrivit datelor publicate pe site-ul Executivului european.

În cele trei luni în care s-a desfăşurat consultarea publică, respectiv 2 februarie - 2 mai 2017, Comisia Europeană a primit 322.912 de contribuţii online din toate statele membre ale Uniunii Europene, iar dintre acestea, au fost depuse 1.417 de documente de poziţie.

În topul ţărilor care şi-au exprimat poziţia faţă de reformarea PAC, de departe Germania ocupă prima poziţie cu 147.142 de contribuţii, respectiv 45,57% din totalul răspunsurilor primite de Comisie, fiind urmată de Franţa, la o distanţă semnificativă, cu 40.390 de contribuţii, adică 12,51% din total. Următoarea clasată este Italia cu 38.425 de răspunsuri (11,90%). Printre ţările care au mai avut contribuţii semnificative la chestionarul lansat de CE privind viitorul PAC se mai află Spania cu 24.776 (7,67%), Olanda cu 7.202 (2,23%), Belgia cu 20.806 răspunsuri (6,44%), Austria - 7.129 (2,21%), Polonia - 5.872 (1,82%), Ungaria - 3.698 (1,15%) şi Cehia - 3.356 (1,04%). Contribuţia adusă de restul ţărilor UE la chestionarul lansat de CE a fost pentru fiecare în parte de sub 1%.

Din statistica CE reiese că marea majoritate a răspunsurilor, respectiv 97% (312.880), au fost depuse de către persoane fizice, un mare număr de răspunsuri fiind transmise în mod colectiv, prin acţiuni coordonate în cadrul societăţii civile, iar în numele unei organizaţii profesionale au fost doar 10.032 răspunsuri, respectiv 3%.

Organizaţiile care au participat la consultare (ONG-uri, asociaţii profesionale, autorităţi naţionale şi regionale, organizaţii de cercetare), o mare parte din acestea sunt întreprinderi private (61%) şi activează în sectorul agricol (77%).

În săptămânile următoare, Comisia Europeană va analiza toate contribuţiile primite, iar rezultatul consultării va fi comunicat într-o conferinţă în data de 7 iulie 2017. Un rezumat al rezultatelor consultării va fi publicat online. Rezultatul consultării, împreună cu alte activităţi de consultare, va contribui la procesul de evaluare a impactului şi vor fi luate în considerare în viitoarea comunicare privind modernizarea şi simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC), precizează documentul CE.

România s-a alăturat demersului de simplificare şi modernizare a Politicii Agricole Comune pentru a defini priorităţile de viitor după 2020 prin constituirea unui grup tehnic de lucru, la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), din care fac parte şi reprezentanţi ai Ministerului Mediului, ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, precum şi cei ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, ai Academiei Române, ai Institutului de Economie Agrară şi ai universităţilor şi institutelor de cercetare din domeniu.

Potrivit MADR, obiectivul specific al grupului tehnic de lucru îl reprezintă elaborarea de contribuţii ale sectorului agricol românesc în contextul provocărilor menţionate anterior care vor fi formulate pe parcursul procesului de consultare publică lansat de Comisia Europeană, pentru a defini priorităţile de viitor ale Politicii Agricole Comune, privind modernizarea şi simplificarea politicii agricole comune după anul 2020.

"România susţine, printre priorităţile Comisiei, importanţa continuării promovării unor măsuri pentru gestionarea riscurilor în agricultură, creşterea competitivităţii în paralel cu asigurarea reînnoirii generaţiilor prin asigurarea accesului la finanţare, precum şi găsirea unui echilibru corect între deschiderea de noi pieţe şi protejarea sectoarelor sensibile. România consideră că prin intermediul unor acţiuni politice de dezvoltare rurală se poate contribui la creşterea economică durabilă la nivelul zonelor rurale din UE", spun oficialii MADR.

În ceea ce priveşte primul pilon, România susţine convergenţa plăţilor pentru eliminarea decalajelor între statele membre privind cuantumul la hectar, precum şi menţinerea după 2020 a schemelor de plăţi directe actuale, inclusiv cea pentru sprijinul cuplat.

Referitor la consolidarea guvernării locale în mediul rural, România susţine creşterea capacităţii administrative şi eficacitatea structurilor care guvernează la nivel regional, local şi a grupurilor bazate pe comunitate.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a încurajat toate formele asociative din sectorul agricol să se implice şi să contribuie alături de reprezentanţii grupului tehnic de lucru la conturarea unei concepţii unitare a sectoarelor prioritare pentru România în Politica Agricolă Comună (PAC) după 2020.

Politica agricolă comună a UE (PAC) a fost elaborată la începutul anilor '60, transpunând obiectivele definite de Tratatul de la Roma (1957) şi preluate apoi în Tratatul privind Uniunea Europeană. Obiectivele PAC sunt: creşterea productivităţii agriculturii prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltării raţionale a producţiei agricole, precum şi prin utilizarea optimă a factorilor de producţie şi, în special, a forţei de muncă; asigurarea în acest fel a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolă, în special prin majorarea venitului individual al lucrătorilor din agricultură; stabilizarea pieţelor; garantarea siguranţei aprovizionării; asigurarea unor preţuri rezonabile pentru produsele livrate consumatorilor.

Politica agricolă comună a UE a fost reformată de mai multe ori, ultima reformă fiind aprobată în 2013 şi aplicată din 2015. Însă de atunci, contextul s-a schimbat semnificativ, deoarece preţurile la produsele agricole au scăzut mult, în timp ce incertitudinea de pe piaţă a crescut (în principal din cauza unor factori macroeconomici şi a unor tensiuni geopolitice), motiv pentru care o planificare clară şi pe termen lung a sectorului este mai greu de realizat.

"În cadrul negocierilor comerciale, se pune mai vizibil accentul pe acorduri bilaterale, mai degrabă decât pe cele multilaterale. Prin urmare, interesele ofensive şi defensive trebuie cântărite atent, iar sectoarelor sensibile trebuie să li se acorde atenţia cuvenită. UE şi-a asumat noi angajamente internaţionale. Pentru agricultură, sunt relevante în special cele privind schimbările climatice (semnate la cea de a 21-a Conferinţă a părţilor, COP21) şi cele privind dezvoltarea durabilă (luate prin adoptarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă). Nu în ultimul rând, se înregistrează fenomene geopolitice ample, precum migraţia pe scară largă", se arată în documentul CE.

Potrivit sursei citate, toate aceste aspecte alimentează o dezbatere publică amplă, se analizează dacă reforma din 2013 a mers îndeajuns de departe pentru a putea răspunde provocărilor legate de echilibrarea sprijinului, de viitorul economic al agriculturii şi al zonelor rurale, de grija pentru mediu (ex. ecologizare), de combaterea schimbărilor climatice şi de asigurarea unei producţii sustenabile de alimente sigure. În plus, PAC ar trebui să integreze şi mai bine evoluţiile pozitive din domenii precum sănătatea, comerţul, bioeconomia, economia circulară şi economia digitală.

Toate aceste reforme ale PAC nu vor afecta cadrul financiar multianual. La ora actuală, 38% din bugetul comunitar este cheltuit de PAC.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Florin Bărbuţă)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.