Bucureşti, 28 mai /Agerpres/ - ArcelorMittal poate produce la Galaţi întreaga cantitate de oţel necesară pentru realizarea conductei de gaze BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), a declarat, pentru AGERPRES, Bruno Ribo, CEO al ArcelorMittal Galaţi.

"Suntem foarte interesaţi de acest proiect, care este important pentru noi şi este vital pentru unitatea noastră de ţevi şi tuburi de la Galaţi. Circa 80% din valoarea ţevii vine de la partea de oţel", a spus Ribo.

El a avertizat că din ţările din afara UE poate veni oţel mai ieftin, însă acest preţ scăzut este datorat faptului că producătorii din spaţiul comunitar plătesc anumite taxe de mediu.

"Oţelul produs în China nu este încărcat cu taxele pentru energii, cu subvenţiile pentru gazele cu efect de seră, cu taxa de cogenerare pe care noi o plătim. Este foarte dificil să te baţi în aceste condiţii. Problema este că se creează o distorsiune între noi şi competiţia care vine din afara UE. Nu este niciun fel de distorsiune dacă ne-am bate cu competitori din Uniunea Europeană, unde sunt aceleaşi reguli, dar există o mare diferenţă faţă de concurenţii care vin din afara UE", a precizat oficialul ArcelorMittal.

Potrivit acestuia, decidenţii pot prefera utilizarea oţelului de origine europeană, conform legislaţiei în vigoare.

"De aceea, am insistat şi este absolut legal, noi nu cerem ceva ilegal, doar sugerăm ca decidenţii politici să folosească din plin arsenalul măsurilor care pot fi luate din punctul de vedere al Uniunii Europene. Există o lege care a fost transferată în legislaţia românească în 2016 care spune că pentru licitaţii pentru proiecte de infrastructură, transport, servicii poştale, şi alte unul sau două sectoare există posibilitatea de a indica în structura alegerii care se face că poate exista preferinţa ca 51% să fie de origine europeană sau din ţări care au un tratament reciproc cu Uniunea Europeană. Deci acest cadru există şi permite cumva ca banii publici, fie ei bani publici româneşti sau europeni, cum este cazul BRUA, aceşti bani care vin din impozitele plătite în România şi în Uniunea Europeană nu trebuie să subvenţioneze slujbe din alte zone, din Asia îndepărtată", a apreciat Ribo.

Întrebat dacă există semnale că autorităţile ar putea folosi oţel din afara UE pentru BRUA, pentru a reduce costurile proiectului, Ribo a răspuns: "Sunt semnale că decidenţii politici la nivel european şi sper şi la nivel românesc înţeleg din ce în ce mai mult că o asemenea decizie poate crea un impact pe termen lung. Noi suntem încrezători că se va înţelege acest lucru, dar vrem să se poată înţelege acest lucru cât se poate de repede".

Potrivit acestuia, pentru conducta BRUA va fi nevoie de 110.000 de tone de oţel, cantitatea care poate fi produsă fără probleme la Galaţi.

Tot pe platforma din Galaţi, ArcelorMittal are şi o fabrică de ţevi, cu o capacitate de circa 50.000 de tone pe an, care vinde cam 25.000 de tone în prezent.

"Proiectul BRUA se va derula pe doi-trei ani, deci nu va fi o problemă pentru noi. Avem un parteneriat şi cu o altă unitate de producere de ţevi din Grecia, care ar putea procesa o parte din oţelul produs la Galaţi pentru BRUA", consideră şeful combinatului siderurgic.

Ribo a mai spus că problema preţurilor de dumping la care vindea China anul trecut a fost atât de mare, încât combinatele europene erau nevoite să vândă sub costurile de producţie. Între timp, piaţa s-a stabilizat oarecum, după mai multe măsuri antidumping impuse de UE. Problemele nu au încetat, însă, pentru că acum vin mărfuri la fel de ieftine şi din alte ţări care de asemenea nu au taxe de mediu, precum Brazilia, Ucraina, Rusia, Iran sau India.

Anul trecut, producţia de oţel la Galaţi a fost de 2 milioane de tone, la fel ca în 2015, când s-a înregistrat o creştere de 20% faţă de anul 2014. Pentru acest an, Ribo estimează o producţie similară, de 2 milioane de tone.

Potrivit Transgaz, lucrările pentru realizarea conductei BRUA vor începe în luna noiembrie a acestui an şi se vor finaliza în 2020. Lucrările se vor desfăşura pe teritoriul a 11 judeţe din ţară. Noul gazoduct va avea o lungime totală de 550 de kilometri şi o capacitate maximă de 1,5 miliarde de metri cubi pe an spre Bulgaria şi 4,4 miliarde de metri cubi pe an spre Ungaria. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Florin Bărbuţă)