Bucureşti, 9 mai /Agerpres/ - România trebuie să accelereze implementarea proiectelor din bani europeni, iar primele plăţi trebuie făcute în acest an, astfel încât Comisia Europeană să poată pleda pentru continuarea politicii de coeziune atunci când se va dezbate bugetul Uniunii Europene de după anul 2020, a declarat, marţi, Corina Creţu, comisar european pentru Politică Regională.

"Între ţările net contributoare şi beneficiare au apărut diviziuni. În ceea ce priveşte politica de coeziune, este foarte important să demonstrăm că avem nevoie de aceşti bani, pentru că, la sfârşitul acestui an, noi, ca şi Comisie Europeană trebuie să depunem în Parlamentul European bugetul de după 2020 şi nu ştiu cum am putea pleda pentru o politică de coeziune dacă nu începem să facem plăţi până atunci, să arătăm că noile state membre au cu adevărat nevoie de această politică de coeziune. Sunt foarte multe provocări: Brexit, migraţia, securitatea internă şi cea externă, lupta antiterorism, existenţa unei armate europene. Privirile se îndreaptă către bugetele cele mai mari, iar fondurile de coeziune, împreună cu agricultura, reprezintă 80% din bugetul total al Uniunii Europene", a spus Creţu.

Potrivit acesteia, implementarea proiectelor trebuie urgentată, în condiţiile în care 2016 a fost un an pierdut.

"Trebuie să grăbim implementarea proiectelor, pentru că timpul nu mai are răbdare. 2016 a fost un an pierdut. La ora actuală sunt bucuroasă că Guvernul a transmis către Curtea de Audit toate pachetele privind acreditarea instituţiilor de gestionare şi control şi a făcut apel către Curtea de Audit să vadă aceste documente şi să le analizeze cât se poate de urgent, astfel încât Comisia Europeană să fie notificată că instituţiile care vor gestiona cele 23 de miliarde de euro sunt capabile să facă acest lucru. Deci aşteptăm notificarea din partea Curţii Naţionale de Audit, apoi autorităţile române vor putea trimite facturi, astfel încât Comisia Europeană să poată plăti", a arătat oficialul european.

Ea a susţinut că aceste întârzieri sunt valabile pentru multe state membre, pentru că, pentru perioada 2014-2020 s-au introdus în legislaţia europeană mai multe condiţionalităţi ex-ante.

Întrebată cum poate creşte România rata absorbţiei, Creţu a răspuns: "În primul rând prin simplificare, prin trecere la sistemul de depunere a proiectelor în format electronic. România este singura ţară care mai foloseşte vechiul sistem. Practic, beneficiarii, în loc să se concentreze asupra implementării, asupra rezultatelor, se concentrează pe birocraţie, pe parafare, ştampilare. Unde este valoarea adăugată? Nu ştiu dacă o ştampilă în plus poate să aducă rezultate mai bune".

Potrivit comisarului, pentru trecerea la noul sistem este nevoie de mai multe modificări în legislaţia naţională.

"Pe de altă parte, trebuie să avem proiecte de calitate, pentru că este poate pentru ultima dată când avem această mare concentrare de fonduri şi eu cred că România trebuie să facă orice pentru a le folosi. Eu sunt aici pentru a sprijini, pentru a ajuta, joi va fi aici şi preşedintele Comisiei Europene, domnul Juncker, facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ajuta statele membre, inclusiv România, dar nu putem noi face treaba în locul statelor", a adăugat Creţu.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se va afla, joi, în România, acesta urmând să aibă întâlniri cu şeful statului Klaus Iohannis şi cu premierul Sorin Grindeanu.

Totodată, şeful CE se va adresa Parlamentului, în şedinţă plenară, cu privire la viitorul Europei, informează Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica)