INTERVIU Petre Tulin (FGDB): În 2017 am redus la 52 de milioane de lei contribuțiile băncilor la Fondul de Garantare a Depozitelor

 •  Economie
1118 afişări

Fondul de Garantare a Depozitelor a redus pentru acest an contribuția pe care băncile o au de plată pentru schema de garantare a depozitelor la 52 de milioane de lei, de la 348 de milioane de lei în anul anterior, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al Fondului, Petre Tulin.

4427ff37-49f7-4adf-a760-9020c60f08e7

Potrivit acestuia, Fondul garantează integral depozitele a 99,8% dintre deponenții persoane fizice și 97,7% dintre cele ale deponenților persoane juridice, iar diferența dintre depozitele eligibile și depozitele acoperite este de 15,7 miliarde de lei în cazul persoanelor fizice și de aproximativ 66 de miliarde de lei în cazul persoanelor juridice.

De asemenea, Petre Tulin a vorbit în interviul despre plasamentele realizate de instituție, subliniind că acestea sunt "foarte lichide și foarte sigure", precum și despre randamentele obținute în primul trimestru al acestui an.

AGERPRES: Câți deponenți au integral depozitele garantate și la cât se ridică valoarea totală a lor?
Petre Tulin: Sunt doi indicatori care sunt relevanți pentru deponenți: depozitele eligibile pentru garantare și depozitele acoperite, respectiv depozitele care sunt garantate efectiv de Fondul de Garantare a Depozitelor ca schemă unică de garantare a depozitelor bancare în România.

La data de 31 decembrie 2016, valoarea totală a depozitelor eligibile era de 241 de miliarde de lei, iar numărul deponenților garantați de aproximativ 15 milioane. Trebuie făcută o precizare: pentru scopul garantării depozitelor, cei 15 milioane sunt deponenții garantați raportați de către fiecare bancă. Deci nu este un număr unic de deponenți la nivelul sistemului bancar, în sensul că un deponent poate să aibă depozite la mai multe bănci și să fie raportat de către fiecare dintre acestea. În structură, aproximativ 14 milioane sunt deponenți persoane fizice și aproximativ un milion sunt deponenți persoane juridice. Depozitele eligibile constituite de deponenții persoane fizice au însumat 148 de miliarde lei, iar cele constituite de deponenții persoane juridice au fost în sumă de 93 miliarde lei. În cadrul depozitelor eligibile, depozitele acoperite, respectiv depozitele deponenților care se încadrează în plafonul de garantare, au însumat 158 de miliarde la data de 31 decembrie 2016, din care 132 de miliarde de lei depozite ale persoanelor fizice și 26 miliarde de lei depozite ale persoanelor juridice.

AGERPRES: Câți deponenți nu au integral depozitele garantate și care este valoarea cumulată care nu este acoperită de către Fond?
Petre Tulin: Trebuie făcută precizarea că în România, la persoane fizice, 99,8% dintre deponenți au depozitele sub plafon și deci sunt acoperite integral de către Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. Referitor la categoria persoanelor juridice, ponderea deponenților ale căror depozite sunt acoperite integral este de 97,7%. Ca urmare, putem aprecia că diferența între deponenții negarantați și cei garantați, exprimată ca număr de deponenți, care nu este acoperită de Fondul de garantare a depozitelor bancare, este marginală.

AGERPRES: La cât de ridică valoarea depozitelor neacoperite în cazul persoanelor fizice?
Petre Tulin: Diferența dintre depozitele eligibile și depozitele acoperite era de 15,7 miliarde de lei în cazul persoanelor fizice și de aproximativ 66 de miliarde de lei în cazul persoanelor juridice. Vreau să fac precizarea că avem unul dintre cele mai ridicate niveluri de acoperire din Europa.

AGERPRES: Care este valoarea contribuțiilor băncilor la Fond în ultimii ani?
Petre Tulin: Aproximativ 60% din resursele Fondului s-au constituit prin contribuțiile anuale pe care băncile le-au făcut an de an. La acest lucru a contribuit și faptul că din 2002 nu au mai fost falimente bancare care să genereze plăți de compensații către deponenți. A fost o perioadă relativ lungă de timp în care Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a acumulat resurse din contribuțiile anuale ale băncilor. Până în 2016 băncile au plătit contribuții determinate ca o cotă unică din depozitele garantate. O perioadă lungă de timp această cotă a fost 0,3%. Începând cu 2016, potrivit prevederilor Directivei 49/2014/UE, prevederi care au fost preluate în Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor și Fondul de garantare a depozitelor bancare, contribuțiile băncilor sunt calculate în funcție în funcție de profilul de risc al acestora. Având în vedere faptul că în 2016 am constatat că resursele Fondului erau de aproximativ 4 ori mai mari decât nivelul minim impus de directivă, respectiv 0,8% din depozite acoperite, în 2017 am redus semnificativ valoarea totală a contribuțiilor pe care băncile le plătesc către Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, de la 348 de milioane de lei la 52 de milioane de lei. Ca să revin la întrebare, diferența de 40% reprezintă profitul reinvestit de către Fondul de Garantare. Potrivit legii, 99% din profitul Fondului este folosit pentru creșterea resurselor FGDB. În momentul de față, valoarea resurselor Fondului este de aproximativ 5,4 miliarde de lei pentru schema de garantare a depozitelor.

AGERPRES: Pentru anul următor când stabiliți valoarea contribuției? Ar putea să mai scadă?
Petre Tulin: Este dificil de precizat în acest moment care va fi evoluția contribuțiilor băncilor. Anul trecut depozitele au crescut cu peste 9%, dar noi am scăzut contribuția. Dacă vom avea în continuare o creștere semnificativă a depozitelor eligibile, așa cum a fost cea de anul trecut, este posibil ca în termeni nominali contribuția să crească. Spre deosebire de trecut, acest nivel țintă se determină potrivit noilor dispoziții legale pe baza unei proiecții multianuale. Nivelul țintă nu mai vizează un an, ci o perioadă mai lungă care poate să însemne doi sau trei ani. Un alt element pe care îl avem în vedere este ca nivelul contribuției să fie predictibil pentru bănci și să fie comunicat pieței înainte de aprobarea bugetelor acestora. Am avut discuții cu reprezentanții ARB ca în fiecare an, undeva spre sfârșitul anului, să comunicăm care sunt intențiile noastre privind evoluția acestui indicator astfel încât ei să folosească această informație când își construiesc bugetele pentru exercițiul următor.

AGERPRES: Care este valoarea randamentelor obținute de Fond în ultimul timp?
Petre Tulin: Dacă ne referim la 2017, este de aproximativ 0,78%. Acesta este randamentul mediu obținut în primul trimestru din 2017.

AGERPRES: Cât de sigure sunt plasamentele Fondului?
Petre Tulin: Prin lege, și aici mă refer generic la cadrul legal aplicabil de la înființarea sa, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare este obligat să facă plasamente foarte lichide și foarte sigure. Profilul de risc cât mai scăzut și lichiditatea ridicată sunt principalele coordonate pe care noi le avem în vedere în politica de investire a resurselor Fondului. Ca atare, noi considerăm că plasamentele Fondului sunt foarte sigure. În fiecare an strategia privind investițiile Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare este revizuită și aprobată de către Banca Națională a României potrivit legii. Există o listă cu instituțiile de credit unde Fondul de Garantare poate să facă plasamente și o serie de indicatori și limite de risc care sunt avuți în vedere. Plasamentele sunt, de regulă, în depozite la termen sau în obligațiuni corporative emise de către instituții de credit, precum și în titluri de stat. De asemenea, pentru considerente legate de lichiditate, ne dorim implementarea unui cadrul operațional și/sau legal care să ne permită realizarea de operațiuni repo. Am deschis acest subiect în discuțiile pe care le-am avut cu Banca Națională a României.

AGERPRES: Care este structura portofoliului?
Petre Tulin: Aproximativ 68-69% din resursele Fondului de Garantare sunt plasate în titluri de stat pe diverse scadențe până la 5 ani și aproximativ 30% în depozite și obligațiuni emise de bănci.

AGERPRES: Cine garantează depozitele Fondului?
Petre Tulin: Nicăieri în lume resursele schemelor de garantare a depozitelor nu sunt garantate explicit. În Uniunea Europeană vă pot spune cu certitudine că nu există așa ceva, o garanție explicită. În schimb există reguli foarte foarte stricte pe baza cărora se fac aceste plasamente.

AGERPRES: Mă gândeam la situația în care în cazul unui faliment banii Fondului să fie recuperați cu prioritate?
Petre Tulin: Nu există o asemenea garanție explicită din partea statului, în schimb, există un alt mecanism. În situația în care banca dă faliment și sunt necesare plăți de compensații sunt utilizate resursele Fondului potrivit legii. Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare are posibilitatea să solicite contribuții extraordinare din partea instituțiilor de credit. De asemenea, are posibilitatea să recurgă la mecanismele alternative de finanțare care sunt prevăzute de lege. În acest sens, noi ne putem împrumuta la instituții de credit. O altă posibilitate este să ne împrumutăm de la alte scheme de garantare a depozitelor bancare din state ale Uniunii Europene. Pe lângă aceste surse alternative, dacă resursele Fondului nu sunt suficiente, Ministerul Finanțelor Publice are obligația ca în termen de cinci zile lucrătoare de la data solicitării, să pună la dispoziția Fondului de Garantare resursele necesare astfel încât să fie acoperit deficitul de resurse. Nu se pune problema în niciun moment ca plățile de compensații să fie stopate sau deponenții care sunt garantați să nu-și obțină banii.

AGERPRES: În cazul în care o bancă dă faliment ce statut are Fondul la masa credală?
Petre Tulin: Avem un statut privilegiat. Noi avem un rang superior în procesul de lichidare. Creanțele Fondului rezultate din subrogarea în drepturile deponenților ca rezultat al plăților de compensații sunt prioritare în procedura de lichidare judiciară a unei bănci față de alte categorii de creanțe cum sunt creanțele fiscale și cele ale creditorilor chirografari. Pentru noi este foarte important indicatorul active negrevate de sarcini/depozite acoperite. Cu cât este mai mare valoarea acestui indicator cu atât crește probabilitatea ca resursele pe care noi le utilizăm pentru plata compensațiilor să fie recuperate mai repede în procedura falimentului.

AGERPRES: Fondurile de pensii nu au depozitele garantate și au plasate în depozite peste 6% din active, 2,1 miliarde de lei? Ce ar putea fi făcut în acest caz? Schimbată legislația sau evitate depozitele?
Petre Tulin: Fondurile de pensii ca și celelalte categorii de instituții financiare sunt supravegheate. Ele sunt supravegheate prudențial în mod similar cu supraveghere exercitată în cazul băncilor. Nici depozitele băncilor efectuate în nume și cont propriu nu sunt acoperite de către schema de garantare a depozitelor bancare. Avem această distincție: toate instituțiile financiare care sunt supravegheate pe baze prudențiale sunt considerate ca fiind instituții de un anumit tip care nu beneficiază de garantarea depozitelor acestora. Aici funcționează alte reguli, și anume, potrivit reglementărilor aplicabile la nivelul Uniunii Europene pentru limitarea riscurilor specifice și preîntâmpinarea unor crize sistemice, autoritățile de supraveghere trebuie să colaboreze la nivel național și/sau transfrontalier. În acest sens există acorduri de cooperare între diversele autorități de supraveghere.

AGERPRES: Câți bani mai are de recuperat Fondul de la băncile care au dat faliment și care sunt șansele să obțină aceste sume?
Petre Tulin: Noi am făcut plăți de compensații de aproximativ 512 milioane de lei pentru șapte bănci care au intrat în faliment.

AGERPRES: În ce perioadă?
Petre Tulin: În perioada 1996 și până în 2002. Din 2002 nu am mai avut plăți de compensații. În această perioadă am făcut plăți de compensații de 512 milioane de lei pentru șapte bănci care au intrat în faliment și am recuperat în total aproximativ 176 milioane lei. Am devenit în felul acesta creditor principal la aceste bănci. În momentul de față Fondul este creditor majoritar la Bankoop, cu 83,4% din masa credală, la Banca Internațională a Religiilor cu 78,9%, iar la Banca Columna avem o cotă nesemnificativă de 0,04%. În anul 2004 am recuperat integral creanțele de la Banca Română de Scont, în 2007 de la Nova Bank și în anul 2011 de la Banca Turco-Română. De la Banca Română de Scont și de la Banca-Turco Română am recuperat integral creanțele pentru că aceste bănci au intrat în faliment după ce în prealabil s-a modificat legislația și am avut un rang superior față de ceilalți creditori în procedura de lichidare a patrimoniului.

AGERPRES: La celelalte bănci care este situația creanțelor de recuperat?
Petre Tulin: La Bankcoop este foarte probabil ca în acest an să se închidă procedura falimentului pentru că nu mai sunt active de valorificat și creanțe de recuperat. Probabil că la această bancă, din păcate, o mare parte a creanței, pentru că noi avem 83,4%, o să fie creanță nerecuperată de către Fond.

AGERPRES: Care este valoarea acesteia?
Petre Tulin: La Bankcoop mai avem 202 milioane de lei de recuperat. La BIR mai sunt active de recuperat și probabil că procedura va dura ceva mai mult. Procedura de lichidare ar putea să mai dureze unul sau doi ani.

AGERPRES/(AS — autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Economie

Cele mai citite din Economie

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe