Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 25 apr /Agerpres/ - Fondul de Garantare a Depozitelor a redus pentru acest an contribuţia pe care băncile o au de plată pentru schema de garantare a depozitelor la 52 de milioane de lei, de la 348 de milioane de lei în anul anterior, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al Fondului, Petre Tulin.

Potrivit acestuia, Fondul garantează integral depozitele a 99,8% dintre deponenţii persoane fizice şi 97,7% dintre cele ale deponenţilor persoane juridice, iar diferenţa dintre depozitele eligibile şi depozitele acoperite este de 15,7 miliarde de lei în cazul persoanelor fizice şi de aproximativ 66 de miliarde de lei în cazul persoanelor juridice.

De asemenea, Petre Tulin a vorbit în interviul despre plasamentele realizate de instituţie, subliniind că acestea sunt "foarte lichide şi foarte sigure", precum şi despre randamentele obţinute în primul trimestru al acestui an.

AGERPRES: Câţi deponenţi au integral depozitele garantate şi la cât se ridică valoarea totală a lor?
Petre Tulin: Sunt doi indicatori care sunt relevanţi pentru deponenţi: depozitele eligibile pentru garantare şi depozitele acoperite, respectiv depozitele care sunt garantate efectiv de Fondul de Garantare a Depozitelor ca schemă unică de garantare a depozitelor bancare în România.

La data de 31 decembrie 2016, valoarea totală a depozitelor eligibile era de 241 de miliarde de lei, iar numărul deponenţilor garantaţi de aproximativ 15 milioane. Trebuie făcută o precizare: pentru scopul garantării depozitelor, cei 15 milioane sunt deponenţii garantaţi raportaţi de către fiecare bancă. Deci nu este un număr unic de deponenţi la nivelul sistemului bancar, în sensul că un deponent poate să aibă depozite la mai multe bănci şi să fie raportat de către fiecare dintre acestea. În structură, aproximativ 14 milioane sunt deponenţi persoane fizice şi aproximativ un milion sunt deponenţi persoane juridice. Depozitele eligibile constituite de deponenţii persoane fizice au însumat 148 de miliarde lei, iar cele constituite de deponenţii persoane juridice au fost în sumă de 93 miliarde lei. În cadrul depozitelor eligibile, depozitele acoperite, respectiv depozitele deponenţilor care se încadrează în plafonul de garantare, au însumat 158 de miliarde la data de 31 decembrie 2016, din care 132 de miliarde de lei depozite ale persoanelor fizice şi 26 miliarde de lei depozite ale persoanelor juridice.

AGERPRES: Câţi deponenţi nu au integral depozitele garantate şi care este valoarea cumulată care nu este acoperită de către Fond?
Petre Tulin: Trebuie făcută precizarea că în România, la persoane fizice, 99,8% dintre deponenţi au depozitele sub plafon şi deci sunt acoperite integral de către Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. Referitor la categoria persoanelor juridice, ponderea deponenţilor ale căror depozite sunt acoperite integral este de 97,7%. Ca urmare, putem aprecia că diferenţa între deponenţii negarantaţi şi cei garantaţi, exprimată ca număr de deponenţi, care nu este acoperită de Fondul de garantare a depozitelor bancare, este marginală.

AGERPRES: La cât de ridică valoarea depozitelor neacoperite în cazul persoanelor fizice?
Petre Tulin: Diferenţa dintre depozitele eligibile şi depozitele acoperite era de 15,7 miliarde de lei în cazul persoanelor fizice şi de aproximativ 66 de miliarde de lei în cazul persoanelor juridice. Vreau să fac precizarea că avem unul dintre cele mai ridicate niveluri de acoperire din Europa.

AGERPRES: Care este valoarea contribuţiilor băncilor la Fond în ultimii ani?
Petre Tulin: Aproximativ 60% din resursele Fondului s-au constituit prin contribuţiile anuale pe care băncile le-au făcut an de an. La acest lucru a contribuit şi faptul că din 2002 nu au mai fost falimente bancare care să genereze plăţi de compensaţii către deponenţi. A fost o perioadă relativ lungă de timp în care Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a acumulat resurse din contribuţiile anuale ale băncilor. Până în 2016 băncile au plătit contribuţii determinate ca o cotă unică din depozitele garantate. O perioadă lungă de timp această cotă a fost 0,3%. Începând cu 2016, potrivit prevederilor Directivei 49/2014/UE, prevederi care au fost preluate în Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare, contribuţiile băncilor sunt calculate în funcţie în funcţie de profilul de risc al acestora. Având în vedere faptul că în 2016 am constatat că resursele Fondului erau de aproximativ 4 ori mai mari decât nivelul minim impus de directivă, respectiv 0,8% din depozite acoperite, în 2017 am redus semnificativ valoarea totală a contribuţiilor pe care băncile le plătesc către Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, de la 348 de milioane de lei la 52 de milioane de lei. Ca să revin la întrebare, diferenţa de 40% reprezintă profitul reinvestit de către Fondul de Garantare. Potrivit legii, 99% din profitul Fondului este folosit pentru creşterea resurselor FGDB. În momentul de faţă, valoarea resurselor Fondului este de aproximativ 5,4 miliarde de lei pentru schema de garantare a depozitelor.

AGERPRES: Pentru anul următor când stabiliţi valoarea contribuţiei? Ar putea să mai scadă?
Petre Tulin: Este dificil de precizat în acest moment care va fi evoluţia contribuţiilor băncilor. Anul trecut depozitele au crescut cu peste 9%, dar noi am scăzut contribuţia. Dacă vom avea în continuare o creştere semnificativă a depozitelor eligibile, aşa cum a fost cea de anul trecut, este posibil ca în termeni nominali contribuţia să crească. Spre deosebire de trecut, acest nivel ţintă se determină potrivit noilor dispoziţii legale pe baza unei proiecţii multianuale. Nivelul ţintă nu mai vizează un an, ci o perioadă mai lungă care poate să însemne doi sau trei ani. Un alt element pe care îl avem în vedere este ca nivelul contribuţiei să fie predictibil pentru bănci şi să fie comunicat pieţei înainte de aprobarea bugetelor acestora. Am avut discuţii cu reprezentanţii ARB ca în fiecare an, undeva spre sfârşitul anului, să comunicăm care sunt intenţiile noastre privind evoluţia acestui indicator astfel încât ei să folosească această informaţie când îşi construiesc bugetele pentru exerciţiul următor.

AGERPRES: Care este valoarea randamentelor obţinute de Fond în ultimul timp?
Petre Tulin: Dacă ne referim la 2017, este de aproximativ 0,78%. Acesta este randamentul mediu obţinut în primul trimestru din 2017.

AGERPRES: Cât de sigure sunt plasamentele Fondului?
Petre Tulin: Prin lege, şi aici mă refer generic la cadrul legal aplicabil de la înfiinţarea sa, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare este obligat să facă plasamente foarte lichide şi foarte sigure. Profilul de risc cât mai scăzut şi lichiditatea ridicată sunt principalele coordonate pe care noi le avem în vedere în politica de investire a resurselor Fondului. Ca atare, noi considerăm că plasamentele Fondului sunt foarte sigure. În fiecare an strategia privind investiţiile Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare este revizuită şi aprobată de către Banca Naţională a României potrivit legii. Există o listă cu instituţiile de credit unde Fondul de Garantare poate să facă plasamente şi o serie de indicatori şi limite de risc care sunt avuţi în vedere. Plasamentele sunt, de regulă, în depozite la termen sau în obligaţiuni corporative emise de către instituţii de credit, precum şi în titluri de stat. De asemenea, pentru considerente legate de lichiditate, ne dorim implementarea unui cadrul operaţional şi/sau legal care să ne permită realizarea de operaţiuni repo. Am deschis acest subiect în discuţiile pe care le-am avut cu Banca Naţională a României.

AGERPRES: Care este structura portofoliului?
Petre Tulin: Aproximativ 68-69% din resursele Fondului de Garantare sunt plasate în titluri de stat pe diverse scadenţe până la 5 ani şi aproximativ 30% în depozite şi obligaţiuni emise de bănci.

AGERPRES: Cine garantează depozitele Fondului?
Petre Tulin: Nicăieri în lume resursele schemelor de garantare a depozitelor nu sunt garantate explicit. În Uniunea Europeană vă pot spune cu certitudine că nu există aşa ceva, o garanţie explicită. În schimb există reguli foarte foarte stricte pe baza cărora se fac aceste plasamente.

AGERPRES: Mă gândeam la situaţia în care în cazul unui faliment banii Fondului să fie recuperaţi cu prioritate?
Petre Tulin: Nu există o asemenea garanţie explicită din partea statului, în schimb, există un alt mecanism. În situaţia în care banca dă faliment şi sunt necesare plăţi de compensaţii sunt utilizate resursele Fondului potrivit legii. Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare are posibilitatea să solicite contribuţii extraordinare din partea instituţiilor de credit. De asemenea, are posibilitatea să recurgă la mecanismele alternative de finanţare care sunt prevăzute de lege. În acest sens, noi ne putem împrumuta la instituţii de credit. O altă posibilitate este să ne împrumutăm de la alte scheme de garantare a depozitelor bancare din state ale Uniunii Europene. Pe lângă aceste surse alternative, dacă resursele Fondului nu sunt suficiente, Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia ca în termen de cinci zile lucrătoare de la data solicitării, să pună la dispoziţia Fondului de Garantare resursele necesare astfel încât să fie acoperit deficitul de resurse. Nu se pune problema în niciun moment ca plăţile de compensaţii să fie stopate sau deponenţii care sunt garantaţi să nu-şi obţină banii.

AGERPRES: În cazul în care o bancă dă faliment ce statut are Fondul la masa credală?
Petre Tulin: Avem un statut privilegiat. Noi avem un rang superior în procesul de lichidare. Creanţele Fondului rezultate din subrogarea în drepturile deponenţilor ca rezultat al plăţilor de compensaţii sunt prioritare în procedura de lichidare judiciară a unei bănci faţă de alte categorii de creanţe cum sunt creanţele fiscale şi cele ale creditorilor chirografari. Pentru noi este foarte important indicatorul active negrevate de sarcini/depozite acoperite. Cu cât este mai mare valoarea acestui indicator cu atât creşte probabilitatea ca resursele pe care noi le utilizăm pentru plata compensaţiilor să fie recuperate mai repede în procedura falimentului.

AGERPRES: Fondurile de pensii nu au depozitele garantate şi au plasate în depozite peste 6% din active, 2,1 miliarde de lei? Ce ar putea fi făcut în acest caz? Schimbată legislaţia sau evitate depozitele?
Petre Tulin: Fondurile de pensii ca şi celelalte categorii de instituţii financiare sunt supravegheate. Ele sunt supravegheate prudenţial în mod similar cu supraveghere exercitată în cazul băncilor. Nici depozitele băncilor efectuate în nume şi cont propriu nu sunt acoperite de către schema de garantare a depozitelor bancare. Avem această distincţie: toate instituţiile financiare care sunt supravegheate pe baze prudenţiale sunt considerate ca fiind instituţii de un anumit tip care nu beneficiază de garantarea depozitelor acestora. Aici funcţionează alte reguli, şi anume, potrivit reglementărilor aplicabile la nivelul Uniunii Europene pentru limitarea riscurilor specifice şi preîntâmpinarea unor crize sistemice, autorităţile de supraveghere trebuie să colaboreze la nivel naţional şi/sau transfrontalier. În acest sens există acorduri de cooperare între diversele autorităţi de supraveghere.

AGERPRES: Câţi bani mai are de recuperat Fondul de la băncile care au dat faliment şi care sunt şansele să obţină aceste sume?
Petre Tulin: Noi am făcut plăţi de compensaţii de aproximativ 512 milioane de lei pentru şapte bănci care au intrat în faliment.

AGERPRES: În ce perioadă?
Petre Tulin: În perioada 1996 şi până în 2002. Din 2002 nu am mai avut plăţi de compensaţii. În această perioadă am făcut plăţi de compensaţii de 512 milioane de lei pentru şapte bănci care au intrat în faliment şi am recuperat în total aproximativ 176 milioane lei. Am devenit în felul acesta creditor principal la aceste bănci. În momentul de faţă Fondul este creditor majoritar la Bankoop, cu 83,4% din masa credală, la Banca Internaţională a Religiilor cu 78,9%, iar la Banca Columna avem o cotă nesemnificativă de 0,04%. În anul 2004 am recuperat integral creanţele de la Banca Română de Scont, în 2007 de la Nova Bank şi în anul 2011 de la Banca Turco-Română. De la Banca Română de Scont şi de la Banca-Turco Română am recuperat integral creanţele pentru că aceste bănci au intrat în faliment după ce în prealabil s-a modificat legislaţia şi am avut un rang superior faţă de ceilalţi creditori în procedura de lichidare a patrimoniului.

AGERPRES: La celelalte bănci care este situaţia creanţelor de recuperat?
Petre Tulin: La Bankcoop este foarte probabil ca în acest an să se închidă procedura falimentului pentru că nu mai sunt active de valorificat şi creanţe de recuperat. Probabil că la această bancă, din păcate, o mare parte a creanţei, pentru că noi avem 83,4%, o să fie creanţă nerecuperată de către Fond.

AGERPRES: Care este valoarea acesteia?
Petre Tulin: La Bankcoop mai avem 202 milioane de lei de recuperat. La BIR mai sunt active de recuperat şi probabil că procedura va dura ceva mai mult. Procedura de lichidare ar putea să mai dureze unul sau doi ani. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.