Bucureşti, 20 mar /Agerpres/ - România este o ţară cu mulţi informaticieni, dar, dacă ne uităm la nivelul de informatizare din ţara noastră, încă avem mult de lucru şi nu suntem neapărat mândri de locul unde am ajuns, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al companiei IT Brinel, Marcel Borodi.

Acesta a subliniat, totodată, că pe piaţa forţei de muncă din acest segment există un deficit de personal, atât din cauza emigraţiei, cât şi a marilor companii care lucrează pentru extern.

Marcel Borodi apreciază intenţia Guvernului de a crea o agenţie împreună cu sectorul privat, în care serverele instituţiilor să dispară şi să se lucreze totul în cloud, şi s-a arătat interesat de o astfel de colaborare.

El a vorbit în interviu şi despre atacurile cibernetice, care sunt mai frecvente şi mai sofisticate, menţionând că, la un moment dat, studenţii au fost cei care au "atacat" cel mai mult compania, întrucât ei priveau aceste atacuri ca pe "un antrenament, un test de laborator".

Directorul Brinel a mai semnalat că România este destul de sus ca număr de atacuri generate, dar, cum partea digitală nu a pătruns încă în toate sferele populaţiei, şi vulnerabilităţile sunt extinse.

AGERPRES: Activaţi pe piaţa IT de mai bine de un sfert de secol. Care sunt produsele dumneavoastră principale şi ce loc ocupaţi pe această piaţă?
Marcel Borodi: Dacă ne gândim la produse proprii....nu avem un portofoliu mare de produse proprii. Predominat colaborăm cu marii vendori, care sunt lideri mondiali, şi reuşim să ducem producţia lor în piaţă, iar peste producţia lor încercăm să adăugăm servicii, componente de service pentru clienţii noştri, pentru comunitatea românească, pentru business-ul din România. Practic, dacă extindem, în partea de infrastructură şi de aplicaţii de business lucrăm cu fiecare dintre cei mai buni la nivel mondial. Dacă particularizăm, pe partea de Cisco, pentru că ei sunt partenerul nostru, cu care organizăm şi Cluj Connecting Day, acolo, din largul lor portofoliu de produse, încercăm să dăm în principal echipamente pentru centrele de date şi soluţii software şi hardware, soluţii fizice şi logice de securizare a aplicaţiilor şi a modului de lucru în informatică. Produsele sunt făcute de furnizorii respectivi, în cazul de faţă Cisco, iar noi consiliem clientul, îl ajutăm să-şi facă sistemul de securizare, sistemul logic, încercăm să îl ajutăm să îşi aleagă cea mai bună soluţie raportat la nevoile lui, la bugetul lui, la activitatea lui, iar după aceea o implementăm şi oferim servicii suport.

AGERPRES: Care sunt clienţii dumneavoastră? Se numără şi instituţiile publice printre aceştia?
Marcel Borodi: În 25 de ani a fost o plajă largă de clienţi. Dacă ne uităm la modul în care îşi structurează compania IT verticalele şi mărimea: mici, mijlocii etc., predominant avem în zona Transilvaniei clienţi mijlocii, mari, şi cele 5-6 organizaţii uriaşe, cum este banca regiunii noastre, plus entităţile mari din domeniul energetic. Altfel, sunt clienţi mijlocii, care de obicei fac manufactoring. Şi, sigur, instituţii publice din zonă, indiferent că ne referim la partea de educaţie, de sănătate sau de administraţie locală, regională. Dacă, însă, privim dintr-o altă perspectivă, în Bucureşti sunt mult mai prezente organizaţii mari, gen Ministerul Justiţiei sau ASF ori alte companii mari, pentru că zona de proiecte mari este predominată, apare cu precădere în Capitală, şi, fiind o ţară centralizată, este natural ca acolo să fie proiectele mai mari.

AGERPRES: Aveţi proiecte pe fonduri europene?
Marcel Borodi: Cred că n-are toată ţara în ultima vreme - sau în ultimii doi ani şi jumătate - proiecte pe fonduri europene. Noi nu înţelegem de ce e atât de lung intervalul respectiv, dar nu depinde de noi, este capacitatea noastră de a înţelege mai redusă acolo. Însă, am colaborat cu întreprinderi mici şi mijlocii care au vrut să îşi implementeze ERP-uri sau soluţii tehnologice şi care, pe fondurile de eficientizare a activităţii sau de creştere a competitivităţii, au apelat la asemenea resurse, am colaborat cu universităţi sau instituţii de cercetare care, pe POS-CCE, şi-au făcut laboratoare de cercetare sau centre de date, cu spitale care şi-au optimizat legătura cu pacienţii. Practic, în zona de fonduri, acolo unde partenerii, clienţii noştri, au accesat resurse financiare din fonduri europene, ne-am implicat în a realiza ceea ce ei şi-au propus prin acele proiecte.

AGERPRES: Ministrul Comunicaţiilor a declarat că statul ar vrea să creeze o agenţie împreună cu sectorul privat, în care serverele instituţiilor să dispară şi să se lucreze totul în cloud. Din punctul dumneavoastră de vedere, cum priviţi această idee? V-aţi implica într-un astfel de proiect?
Marcel Borodi: E aşa, un fel de 'da'. Da. Da. Privesc pozitiv. Sigur, au fost şi alte încercări în trecut, nu ştim care dintre asemenea idei se va transforma într-un proiect şi care proiect va fi o reuşită, nu avem o predicţie legată de acest aspect. Dar, nevoia informatică sigur este mult mai mare decât ceea ce există în momentul de faţă. Dacă dânşii vor găsi calea potrivită şi vor şti să adune buget, necesităţi, resurse, ca să facă ceea ce trebuie, este o iniţiativă pe care o apreciem. Da, am vrea să ne implicăm într-o asemenea inţiativă, atât ca organizaţie, cât şi ca asociaţie, comunitate IT şi cred că am avea ce să facem acolo. Şi, într-un fel, noi chiar colaborăm foarte bine cu toate companiile multinaţionale, dar atunci când vorbeşti de servicii proprii pentru domenii vitale, strategice ale României nu credem că este lipsit de interes să existe companii româneşti care să aibă grijă de aşa ceva. Şi are mai mare grijă o companie care e legată, într-un fel e captivă, dar din toate punctele de vedere se simte românească, şi ca şi capital, şi ca oameni, şi ca tehnologie. Dar, evident că vom lucra cu tehnologie internaţională, pentru că nu suntem deţinătorii tehnologiilor respective. Şi cred că este un atu să se poată colabora cu companiile româneşti, pe lângă faptul că pentru noi ar fi un avantaj şi ar fi un semnal că într-adevăr vor să încurajeze şi antreprenoriatul românesc. Cel internaţional se descurcă şi singur şi nu trebuie încurajat, nu trebuie neapărat subvenţionat, pentru că are ştiinţa, capacitatea şi resurse să poată să se descurce.

AGERPRES: Un alt proiect dezbătut este Agenda digitală 2014-2020. Credeţi că se va reuşi implementarea acestui proiect? Aţi da o mână de ajutor la implementarea lui?
Marcel Borodi: O mână de ajutor cred că toate companiile IT ştiu să ofere, să dea. Acum, dacă mâna respectivă este mai puternică sau mai tremurândă, cred că depinde de fiecare dintre noi. Însă, schimbările repetate de administraţie, de Guvern, de viziuni, de oameni care răspund de diversele proiecte probabil că nu au dus nici pentru noi nici pentru asemenea proiecte la o coerenţă. Dar, revenind, suntem o ţară cu mulţi informaticieni şi per capita mai mult decât alte ţări, dar, dacă ne uităm la nivelul de informatizare din România, încă avem mult de lucru şi nu suntem neapărat mândri de locul unde am ajuns.

AGERPRES: Şi, totuşi, spuneţi că este un deficit pe piaţa de forţă de muncă pe acest segment.
Marcel Borodi: Da, din cauza, pe de o parte, a emigraţiei şi, pe de altă parte, a marilor companii care lucrează pentru extern. Este mult mai suculent să primeşti venituri ca în UK (Marea Britanie - n. r.) şi să ai cheltuieli ca în România, decât să primeşti venituri ca în România şi să aduci specialişti din UK.

AGERPRES: Pe partea de salarizare sunt multe inţiative, scutiri de taxe, impozite...
Marcel Borodi: Acolo este un lucru admirabil care a reuşit să se păstreze în România, în domeniul respectiv. Pe mine m-a bucurat o anumită consecvenţă a guvernelor, chiar dacă s-a schimbat culoarea politică şi orientarea ideologică, şi m-a bucurat o extindere a plajei de aplicare. Şi, dacă vreţi, se văd rezultatele. Pentru că, până la urmă, IT&C a devenit una dintre principalele industrii care contribuie la creşterea economică a României. Deci, acolo a fost una dintre puţinele mişcări strategice importante ale României, unde şi-a definit o direcţie şi unde a avut rezultate şi se vede că, dând nişte facilităţi ţintite, va primi nişte rezultate. Şi sunt măsurabile, chiar nu este o poveste. Şi mă bucur că îşi continuă partea asta. Au fost nişte ciudăţenii apărute prin noiembrie, sau aşa ceva, dar se pare că se lucrează la ele şi se corectează. Adică, au fost mici virgule care s-au strecurat în actele normative, dar, din fericire, în domeniul respectiv lucrurile sunt pozitive şi chiar încurajează domeniul IT. Este privilegiat din punctul acesta de vedere.

AGERPRES: Cum vedeţi viitorul din punct de vedere al atacurilor cibernetice?
Marcel Borodi: Acum, depinde unde te situezi. Pentru noi este o piaţă care evoluează, deci va fi mai mult de lucru, deci va fi mai bine. Dar asta dacă o priveşti ca şi provider de soluţii şi servicii. Dar, dacă o priveşti ca utilizator sau ca şi companie, ţinta care a fost atacată - oricum vom fi cu toţii mai mult sau mai puţin atacaţi - o priveşti cu îngrijorare, pentru că îţi cresc costurile şi îţi creşte riscul de a fi atacat. Atacurile sunt mai frecvente şi mai sofisticate. Depinde din care unghi priveşti, dar sigur nu poţi să ignori. Nu cred că cineva poate spera că el nu va fi atacat sau că îşi poate permite să stea în afara unei protecţii. Norocul este util, dar nu rezolvă toate atacurile.

AGERPRES: Companiile din România sunt mai vulnerabile? Există în România această conştientizare a fenomenului, se preocupă firmele pentru a preveni?
Marcel Borodi: Noi acţionăm preponderent pe piaţa românească şi în anumite momente suntem sută la sută dependenţi de piaţa românească, aşa că n-aş fi destul de obiectiv să fac o comparaţie cum sunt românii faţă de alţi oameni. Însă, dacă mă gândesc la numărul de specialişti şi, încă, la formarea tehnică de bază solidă în universităţile româneşti, are şi aceasta o gogoriţă. Pe de o parte, sunt mai mulţi oameni în companii care au grijă să nu fie atacaţi; pe de altă parte, sunt mai mulţi tineri care încearcă să-şi formeze capacitatea de a înţelege domeniul securităţii şi noi, ani de zile, am fost cel mai frecvent atacaţi de studenţii universităţilor cu profil tehnic. Asta o făceau pentru că avem şi cursuri, vedeau că sunt traineri, că sunt oameni certificaţi, că sunt oameni buni şi, atunci, voiau să îşi încerce puterile cu o poveste locală. Poate că le-ar fi crescut reputaţia. Priveau ca pe un antrenament, ca pe un test de laborator. Din punctul ăsta de vedere, cred că România este destul de sus ca număr de atacuri generate din România. Nu ştiu în topul mondial unde stăm acum, dar ştiu că eram o ţară care genera atacuri. Suntem o ţară care are capacitatea de a apăra pe alţii şi pe noi - ştiu că şi în structurile NATO avem un rol pe partea de securitate cibernetică -, dar, pe de altă parte, cum adopţia n-a fost mai rapidă decât în alte locuri şi cum partea digitală nu a pătruns încă în toate sferele populaţiei, cred că şi vulnerabilităţile sunt extinse. Sunt, mai ales, cei care intră târziu în zona de Internet şi intră fără mijloace. Adică, iau un calculator vechi, ieftin, fără sisteme de operare actualizate, fără niciun fel de protecţie. În prima etapă îl iau doar ca să comunice cu copiii care au plecat afară, să trimită mail-uri sau poze, dar ajung la riscuri.

AGERPRES: Se tot vorbeşte de Internet of things. Asta va însemna mai multe riscuri...
Marcel Borodi: Noi vedem Internet of things, sau Internet of everything la un moment dat, sub două aspecte. Este o oportunitate pentru noi, pentru că în globalizare şi în zona de cloud computing mult mai multe active se mută în ţările puternice, indiferent că e vorba de SUA, Marea Britanie sau zone unde o să aibă data centere puternice. Şi, din perspectiva respectivă, pentru companiile locale, spaţiul de creştere pe servicii şi pe noi soluţii, Internet of things, oferă acest spaţiu, el oferă câmp de dezvoltare. Şi în acel teritoriu, împreună cu Cisco, avem foarte multe lucruri de făcut.

Dacă ne uităm la securitate, iarăşi, ea apare întotdeauna după. Întâi lumea vrea să facă ceva, să dezvolte ceva, să obţină, pe urmă se descoperă nişte breşe de securitate, pe urmă se definesc nişte standarde şi abia după vin soluţiile de protecţie. Puţină lume începe să-şi facă un gard foarte puternic şi pe urmă casa. De obicei, îşi fac întâi casa, apoi gardul şi pe urmă îşi pun sistemul de alarmă. Doar atunci când sunt resurse foarte multe şi foarte sistematic proiectul începe cu aşa ceva. Dar, da, vor fi şi mai multe riscuri, dar întotdeauna între proiectil şi cuirasă este o bătălie, întotdeauna între cel care atacă şi poliţist este o bătălie. Vrei să dezvolţi ceva, vor fi oameni care vor vrea să profite.

AGERPRES: Credeţi că, la un moment dat, şi în acest domeniu al tehnologiilor se va ajunge la saturaţie?
Marcel Borodi: Probabil, dar nu cred că pe parcursul vieţii noastre, pentru că sunt deja de 40 de ani în contact cu informatica şi îmi amintesc cursurile din clasa a noua de la liceul de informatică, când erau tehnologii de programare care nu se mai foloseau atunci, dar ne învăţau încă la şcoală. Acum este istorie. Sunt roboţi care programează. Şi, cu toate astea, nu simţi deloc că frânează ceva. Dimpotrivă, fiecare nou salt tehnologic deschide orizonturi mult mai largi. Aproape că nu mai au timp fizic cei care lucrează în domeniul respectiv ca să satisfacă nevoia pe care o produce această explozie informaţională. Nu simt că ar fi o perioadă de atingere a plafonului, nu îl văd, în următorii 20-30 de ani în niciun caz. Nu ştiu dacă va fi vreodată.

AGERPRES: Puteţi da câteva exemple de atacuri care v-au fost aduse la cunoştinţă în ultima vreme?
Marcel Borodi: Vă pot da exemple păţite în jurul meu. O companie românească destul de mare, cu activitate în export, partea lor de proiectare, că să nu fie atacată, nu era în reţeaua companiei. Era separat, însă nu avea soluţii de securitate. Şi exact staţia proiectantului principal, înainte să meargă la o licitaţie internaţională, i-a fost blocată: 300 de dolari. I-au plătit, pentru că nu îşi puneau problema să piardă partea respectivă. Dar erau disperaţi, pentru că îşi puneau întrebarea ce s-ar fi întâmplat dacă erau deja pe drum etc.

O altă întâmplare: cineva din lumea medicală şi academică participa la multe conferinţe internaţionale, avea cont de yahoo, i-a fost spart şi povestea tipică: sunt în dificultate, mă aflu nu ştiu unde, trimite-mi repede nişte bani în contul acesta pentru că am rămas fără acte, fără bani, fără bilete de avion... A venit disperată nu numai din cauza reputaţiei, dar spunea: Eu nu ştiu câţi oameni au fost de bună credinţă, m-au ajutat. Nu mai am nimic, mi-au şters toate datele. Ajutaţi-mă să-mi recapăt măcar datele respective să pot să iau legătură cu cei care au trimis bani...

Sunt atât de multe lucruri banale care sunt dincolo de industria financiară, care până la urmă are tunuri de apărare destul de multe. Acolo se fac bani mulţi, dar se şi protejează cu bani mulţi. Însă, la nivel de individ, foarte uşor te poate prinde.

AGERPRES: Şi cum ne putem apăra?
Marcel Borodi: Industria este prea tânără ca să fie destul de bine structurată. Dacă ai o problemă cu maşina ştii că ai service-uri, ştii la cine să suni. Nu ştiu cât de repede se va consolida aşa ceva. Putem asigura servicii pe o bucată, dar în momentul în care omul are tot felul de probleme, unele personale, unele pe tehnologii, nu ştiu nicio companie, nici chiar cele mai specializate din România, care să poată să răspundă la orice fel de atac. Şi legat de anti-hacking, profesionişti care ştiu enorm de multe sunt foarte, foarte puţini şi al naibii de scumpi ca să-i poţi folosi pe scară largă. Când îţi pierzi datele le poţi recupera, dar de multe ori costul recuperării lor, durata, timpul investit pot face să fie prohibitiv. Dacă n-au valoare foarte mare, omul nu o să dea atât, pentru că te poate costa câteva mii. Mai bine dai câteva sute şi te poate debloca cel care te-a atacat. Psihologic, e bine gândită.

Recent, după partea de Cambridge Analytica, care a profilat americanii pentru alegeri, încep să apară tot mai multe informaţii referitoare la procesul respectiv. Au profilat 109 milioane americani până la urmă, şi ei vin şi spun în felul următor: dacă ai dat 20 de click-uri pe ceva, pe reţele sociale, te cunosc mai bine decât te cunosc colegii tăi, la 40 de click-uri mai bine decât prietenii, la 80 de click-uri te cunosc mai bine decât familia ta. Gândiţi-vă câte click-uri dă lumea în decurs de un an, dai like la ceva. Din acele nevinovate like-uri îţi fac un profil psihologic mai puternic....nu ţi-l faci tu, tu nu mergi la psiholog să îţi faci un profil psihologic. Nu te cunoşti tu cât de bine te poate cunoaşte maşinăria respectivă. Şi m-a impresionat că spuneau: pe fiecare i-am profilat şi le-am dat mesaje cum voiau ei să audă. Şi i-am influenţat. Pe cei care ştiam clar că nu le putem schimba opinia, pentru că am văzut din profilul lor că nu le putem schimba opinia, le-am dat mesaje să nu vină la vot. E o manipulare atât de puternică, atât de subtilă.

AGERPRES: Dar copiii care intră pe Internet cum pot fi protejaţi?
Marcel Borodi: Noi, ca generaţie de părinţi, nu am trăit acele lucruri atunci când eram copii, deci nu ştim de ce trebuie să îi ferim pe copii. Nu ne dăm seama cât de parşivă este partea de dedublare. De fiecare dată va fi o faţă de copil, un nume de copil, care i se va adresa copilului tău. Nu va apărea omul rău pe Internet. Nu, nu, va fi o poveste plăcută şi care încearcă să-l ducă în direcţia dorită. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică)