COD GALBEN: 17-05-2021 ora 10 COD GALBEN: 17-05-2021 ora 10 Intre 18 mai, ora 06:00 – 18 mai, ora 23:00 se va semnala cantități de apă însemnate

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 3 mar /Agerpres/ - Metrorex îşi propune pentru 2017 să treacă pe profit, în condiţiile în care anul trecut a reuşit să obţină venituri proprii de circa 254 milioane de lei, cu 14% mai mari faţă de anul anterior, iar numărul călătorilor transportaţi a crescut până la 179,1 milioane, a declarat directorul general al companiei, Marin Aldea, într-un interviu acordat AGERPRES.

Şeful Metrorex se gândeşte la diversificarea portofoliului de titluri de călători prin introducerea unui abonament anual şi a unei cartele cu mai multe călătorii pentru grup. De asemenea, Aldea a vorbit şi despre reluarea colaborării cu RATB, acest lucru urmând să se petreacă în cursul acestui an, odată cu finalizarea sistemului de înlocuire a controlului acces, un proiect în valoare de 143 de milioane de lei, fără TVA, finanţat din fonduri europene.

Marin Aldea a mai vorbit despre stadiul proiectelor Magistralelor 4, 5 şi 6, dar şi despre ce şi-a propus în anul 2017.

AGERPRES: Cum a evoluat numărul de călători în 2016, comparativ cu anii anteriori?
Marin Aldea: Numărul de călători transportaţi pe anul 2016 a fost mai mare cu 3,5 milioane, adică am ajuns la 179,1 milioane călători transportaţi, faţă de 176,5, cât ne propusesem noi. Comparativ cu 2015, când au fost 174 de milioane de călători, creşterea a fost cu circa 5 milioane de călători. În 2015 am înregistrat, de asemenea, o evoluţie pozitivă faţă de anul 2014, cu 1,7 milioane de călători, fapt ce a condus evident la creşterea veniturilor companiei. Veniturile proprii (din transportul călătorilor cu metroul) au fost de circa 254 de milioane de lei, cu 14% mai mari decât în 2015.

AGERPRES: Care este structura veniturilor? Cartelele se vând mai bine sau abonamentele lunare?
Marin Aldea: Dacă ne referim la ponderea titlurilor de călătorie în total titluri vândute, ponderea cea mai mare o are abonamentul lunar, cu aproximativ 35% din titluri vândute. Este normal pentru orice companie ca abonamentul lunar, care este un titlu de călătorie destinat călătorilor fideli, să aibă ponderea cea mai mare.

AGERPRES: Intenţionaţi să modificaţi anul acesta preţul cartelelor?
Marin Aldea: Aşa cum am spus anul trecut, nu am avut în vedere nici pentru anul 2016, nici pentru 2017, să ajustăm în sensul creşterii preţurile la transportul de călători cu metroul, însă am de gând să cresc paleta de titluri de călătorii. Am anunţat anul trecut - şi îmi menţin promisiunea făcută. Suntem într-o perioadă de teste privind posibilitatea de implementare a unui abonament anual, precum şi a unui titlu de călătorie cu mai multe călătorii pentru grup. În cazul în care testele vor fi pozitive, vom demara procedura de aprobare a noilor titluri de călătorie, care se face prin ordin al Ministrului Transporturilor.

Acest lucru nu înseamnă că vom modifica preţurile în sensul creşterii, din contră, venim în sprijinul călătorilor cu noi posibilităţi de călătorie şi încercăm să îi fidelizăm pe o perioadă şi mai mare de o lună pe călătorii noştri de zi cu zi.

AGERPRES: Care este ponderea cartelelor cu două călătorii în structura titlurilor de călătorie?
Marin Aldea: În jur de 28-29%.

AGERPRES: Dacă introduceţi produse noi, intenţionaţi să renunţaţi la unele titluri pe care le aveţi acum în portofoliu?
Marin Aldea: Le păstrăm, venim cu produse noi în completarea celor existente.

AGERPRES: Luaţi în calcul posibilitatea de a introduce un produs, aşa cum există în străinătate, care să permită călătoria atât pe metrou, cât şi pe mijloacele de transport în comun şi pe tren?
Marin Aldea: Bineînţeles. Noi am reluat discuţiile cu RATB, am avut discuţii şi cu reprezentanţii CFR Călători. Însă, în primă fază, ne gândim la reluarea colaborării cu RATB. Au fost deja create două comisii - o comisie tehnică şi o comisie comercială. Au avut loc câteva întâlniri în care s-au discutat aspecte de natură tehnică privind posibilitatea eliberării titlurilor de călătorie, atât de către Metrorex, cât şi de către RATB. Această colaborare va fi implementată odată cu finalizarea noului sistem de control acces, deci este un proiect pe care noi îl avem în implementare, modernizarea sistemului de control acces, în sensul înlocuirii complete a validatoarelor, a acestui tip de acces în metrou, în 41 de staţii.

AGERPRES: Când va fi gata acest proiect?
Marin Aldea: Proiectul are ca termen de finalizare anul acesta şi se lucrează la el.

AGERPRES: Presupune costuri?
Marin Aldea: Bineînţeles. Este un proiect finanţat din fonduri europene nerambursabile în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014 - 2020 şi are o valoare de 143 de milioane de lei, fără TVA.

S-a realizat staţia pilot, la Republica. Se fac teste. Sunt 5 etape în acest proiect. Vreau să ştiţi că e foarte important faptul că la staţiile care au un singur acces vom lua măsura închiderii lor pe perioada implementării acestui proiect, aproximativ o săptămână. Astfel că în staţii precum 'Apărătorii Patriei', care are un singur acces, din motive de securitate şi siguranţa călătorilor transportaţi vom lua măsura închiderii pe o perioadă de maximum o săptămână ca să lucrăm la înlocuirea sistemului de control-acces. Este bine să se ştie de la început. Noi o să mediatizăm, o să explicăm călătorilor că nu există altă soluţie şi vom face tot posibilul ca această perioadă să fie cât mai scurtă.

AGERPRES: Cum s-au resimţit, la nivelul companiei, cele două episoade de viscol, dar şi protestele din Piaţa Victoriei?
Marin Aldea: Dacă ne referim la numărul de călători transportaţi în perioada ianuarie-februarie 2017, faţă de perioada ianuarie-februarie 2016, în ianuarie am înregistrat un număr de 250.000 de călători în plus faţă de ianuarie 2016 şi circa 150-160.000 de călători în februarie 2017, faţă de februarie 2016. În perioadele de viscol au fost câteva zile în care numărul de călători a crescut cam cu 4-5%, dar în perioadele următoare numărul a revenit la normal, astfel încât creşterea nu este chiar foarte mare faţă de anul trecut.

AGERPRES: Puteţi să faceţi o comparaţie cu alte ţări europene care au metrou, din punct de vedere al numărului de călători? Este mai aglomerat metroul în România?
Marin Aldea: Nu pot face asemenea comparaţii.
Am avut săptămâna trecută poze din Marea Britanie în perioada de vârf, când erau peroanele pline, foarte aglomerate. Asta este! Sunt ţări în care oamenii s-au obişnuit cu modul acesta de transport. Noi ne dorim ca pasagerii pe care îi transportăm să beneficieze de un confort cât mai mare, să nu stea la coadă, să nu fie aglomeraţie pe peroane, pe accese - din acest motiv am luat o serie de măsuri şi în primul rând am luat măsuri legat de îndesirea trenurilor, deci creşterea numărului de trenuri pe care le-am pus în circulaţie.

Am modificat graficul de circulaţie începând din luna decembrie şi la orele de vârf avem 65 de trenuri în circulaţie, cu care asigurăm intervale de circulaţie pe linia 2 de metrou de până la trei minute. Instalaţiile, aşa cum am mai spus, nu ne permit să venim la un interval mai mic, pentru că la capete de linie, şi mă refer aici mai ales la Pipera, trenul nu poate fi întors într-un interval mai mic de trei minute. Noi am luat măsuri organizatorice, în sensul că am venit cu echipe suplimentare care să conducă trenul, pe care le-am menţinut în capătul celălalt al trenului, aşa încât, trenul să plece cât mai repede şi să reducem timpii de urmărire între trenuri.

Pe magistralele 1 şi 5 am ajuns la un interval de circulaţie de 5-6 minute la orele de vârf, iar pe distanţa celor două linii - 1 şi 3 - pe distanţa comună Eroilor - Nicolae Grigorescu, la orele de vârf circulăm şi la un interval de două minute.

Problema este pentru toţi, aşa cum am văzut, la orele de vârf. Noi încercăm să asigurăm şi un interval şi mai mic. De aceea, lucrăm la un proiect de modernizare pe Magistrala 2, prin înlocuirea completă a căii de rulare şi a instalaţiilor din cale. Este un proiect de circa 100 de milioane de euro, pe care îl vom implementa în 3 - 4 ani - cam aşa estimăm - astfel încât să ajungem să întoarcem trenul la capete de linie într-un interval de 90 de secunde - până la 120 de secunde. Acest lucru ne va permite să circulăm la un interval mai mic între trenuri pe Magistrala 2, unde este mai aglomerat.

AGERPRES: Aţi început acest proiect?
Marin Aldea: Sigur că da, se lucrează cu consultantul Jaspers la managementul de trafic, aşa încât înlocuirea căii de rulare va însemna lucru intens şi noi ne dorim să lucrăm mai mult pe timp de noapte, să nu fim nevoiţi să închidem staţii.

AGERPRES: Am observat că în ultimul timp aţi înregistrat mici defecţiuni la cabluri, au fost pene de curent, nu foarte grave, dar au adus nişte perturbări în circulaţie. Aceste probleme au fost cumva cauzate de faptul că s-a suplimentat numărul de trenuri, adică instalaţia nu mai face faţă?
Marin Aldea: Sunt două aspecte despre care am putea discuta aici. Un aspect este legat de reţeaua de alimentare a metroului, de la Enel, iar atunci când dânşii au o problemă evident că problema este şi la noi. S-a întâmplat, din păcate, intervalul n-a fost foarte mare, dar s-a resimţit, acum 2-3 săptămâni s-a întâmplat o situaţie de genul acesta. Sunt probleme care apar şi în instalaţiile noastre. Noi suntem într-un program continuu de înlocuire şină, de înlocuire izolatori şi alte componente, deci permanent lucrăm la aceste echipamente să le modernizăm, să le îmbunătăţim...Evident că mai apar şi probleme de genul acesta, dar noi ştim să le gestionăm, avem proceduri, avem specialişti care să le gestioneze.

AGERPRES: Care sunt obiectivele pentru 2017? Ce proiecte veţi finaliza anul acesta?
Marin Aldea: În primul rând, continuăm proiectele care sunt în derulare, evident. Mă refer aici la Magistrala 5 de metrou, secţiunea Eroilor-Drumul Taberei. Ştiţi că toată Magistrala 5 este structurată în trei secţiuni, de la Pantelimon la Drumul Taberei. La prima secţiune, Eroilor - Drumul Taberei, care este în lucru acum, am realizat circa 87% lucrări de structură şi circa 25% finisaje. Ne propunem ca până la finele acestui an - trimestrul 1 anul viitor să terminăm complet lucrările de structură şi finisaje, aşa încât, spre sfârşitul trimestrului 2 din 2018 ne propunem, subliniez, ne propunem, să punem în funcţiune cu călători această secţiune, acest tronson de metrou.

Probabil că o să mă întrebaţi de ce s-a ajuns aici, pentru că s-a tot vehiculat că trebuia pusă în funcţiune în 2015, şi nu a fost pusă în funcţiune. A început în 2011. Până în anul 2013, semestrul 2, finanţarea pentru acest proiect a fost asigurată în cadrul unui acord de împrumut pe care Guvernul României l-a semnat cu Banca Europeană de Investiţii, cu Ministerul Finanţelor Publice - Metrorex fiind agenţie de implementare - în valoare de 395 de milioane de euro - valoarea totală a acordului este de 883 de milioane de euro.

Din 2011 - 2012 - 2013 primul semestru, valoarea a fost mult subfinanţată şi a constituit principalul motiv pentru care ritmul n-a fost conform graficelor stabilite.

După anul 2013, semestrul 2, am obţinut finanţare din fonduri europene nerambursabile, astfel că această problemă a finanţării s-a rezolvat şi ritmul de realizare a lucrărilor s-a intensificat. Aşa cum vă spuneam, la acest moment stadiul este de 85-87% din realizarea lucrărilor de structură şi în jur de 25% din finisaje.

Avem banii în bugetul pe anul 2017 pentru acoperirea tuturor cheltuielilor aferente acestui proiect. Avem circa 843 de milioane de lei, din care 779 milioane de lei sunt fonduri europene nerambursabile.

Alt proiect pe care noi îl avem în implementare este extinderea Magistralei 4 de metrou în zona de nord a Capitalei, cu două staţii noi de la Bazilescu la Străuleşti - staţiile Laminorului şi Lac Străuleşti, pe o lungime de 2,1 kilometri. Valoarea acestui proiect este de circa 252 de milioane de euro, fără TVA. Este finanţat pe două componente, respectiv componenta 1 - staţiile şi tunelurile - care sunt finanţate din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operaţional Sectorial Transport 2007 - 2013 care a fost fazat şi este finanţat acum din Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM). Valoarea fără TVA a acestei componente este de 140 de milioane de euro. La sfârşitul lunii decembrie au fost finalizate lucrările de structură, arhitectură, finisaje. Lucrăm acum la sistemele de TVCI (televiziune cu circuit închis, radio-comunicaţii, efracţie). Se lucrează şi la sistemul de siguranţă şi automatizare a traficului.

Pentru componenta 2 - Depou +park &ride multimodal, finanţarea este asigurată de la bugetul de stat. În bugetul companiei pe anul 2017, sunt asigurate sumele necesare acoperirii cheltuielilor aferente celor 2 componente

Depoul va fi gata la finele semestrului I din 2017, iar parcarea în trimestrul I 2018. Este o lucrare destul de amplă, vorbim aici despre 650 de locuri de parcare pe mai multe niveluri.

AGERPRES: Menţineţi termenul pentru darea în folosinţă a acestei magistrale pentru sfârşitul primului trimestru din 2017?
Marin Aldea: Noi aşa ne-am propus. A fost o discuţie cu constructorul, cu proiectantul la începutul acestui an şi toţi au menţinut acest termen: finalul trimestrului 1. Practic, finele lunii martie. Noi ne dorim să îl punem în funcţiune cu călători. Se lucrează intens, se fac eforturi. Noi sperăm să nu mai avem niciun fel de surpriză. Acum, constructorii au făcut un grafic şi, conform graficului, nu ar trebui să avem niciun fel de problemă. De fiecare dată când am mers la comandamente a trebuit să pun presiune, că altfel nu se poate. Termenele trebuie respectate. Ne menţinem termenul acesta. Mai bine zis, noi ne-am propus să-l menţinem. Acum, sperăm să nu apară alte probleme şi să nu se înţeleagă greşit că trenează cineva sau încearcă să amâne. Nu, nu ne dorim acest lucru!

AGERPRES: Am înţeles că ar mai fi ceva probleme din punct de vedere al siguranţei?
Marin Aldea: Se lucrează la sistemul de detecţie incendii, sigur că da. O să solicităm şi reprezentanţilor ISU să aibă un punct de vedere înainte de a hotărî punerea în funcţiune cu călători. Sperăm să nu mai apară probleme şi să obţinem avizele necesare, pentru că, aşa cum spuneam, arhitectura, finisajele, accesele sunt realizate. Escalatoarele, lifturile, instalaţiile de ventilaţie, de stins incendii, instalaţiile de acces la metrou sunt în funcţiune, deci, practic, n-ar trebui să mai existe probleme. Doar dacă apar altele din afară, legate de furnizori, dar asta nu mai depinde de noi.

AGERPRES: Anul trecut au apărut o serie de probleme legate de ISU vis-a-vis de siguranţă. Aţi reuşit să remediaţi toate aceste probleme?
Marin Aldea: Am remediat foarte multe din aceste probleme. Aş începe cu tablourile electrice. Ştiţi că anul trecut am avut o problemă cu un tablou electric la staţia Piaţa Romană. După acest incident, am luat decizia ca, într-un termen de circa o lună şi jumătate - două, să se facă revizie la absolut toate tablourile electrice din staţiile de metrou - şi sunt câteva sute, dacă nu chiar mii de tablouri electrice în toate staţiile.

De asemenea, am inscripţionat, am dotat toţi hidranţii cu furtune şi ţevi de refulare, am verificat toate stingătoarele, am făcut achiziţii de stingătoare noi, am verificat şi am luat măsura achiziţiei unor zăvoare şi am zăvorât pe poziţia deschis toate uşile de acces în metrou.

Am creat noi posibilităţi de acces, mă refer aici la staţia Aurel Vlaicu, în sensul că am montat uşi în plus de acces, am eliminat barele de la validatoare, şicanele acelea de jos, care puteau împiedica evacuarea rapidă a călătorilor, în situaţii de urgenţă. Noi n-am considerat că este aşa, dar, după măsura dispusă de ISU, ne-am conformat, le-am demontat pe toate.

Am achiziţionat platforme şi am dotat câteva staţii pilot, platforme care pot fi folosite în situaţii de urgenţă de către echipele de la ISU pentru a căra echipamente, eventual răniţi, dacă sunt.

Instalaţiile de iluminat de siguranţă sunt complete, am completat cu becuri acolo unde nu funcţionau. Ele trebuie să funcţioneze într-un procent de circa 80%. Niciodată nu au fost sub acest procent. Din alte măsuri, cum ar fi iluminatul hidranţilor sau iluminatul căii de evacuare de acces, o parte din ele le-am rezolvat, dar cea mai mare parte sunt în implementare, în sensul că numai proiectarea pentru rezolvarea acestor probleme ne costă mai mult de 20 de milioane de lei.

Am făcut adrese la toate primăriile cu privire la construcţiile provizorii amenajate fără avizul Metrorex în zona minimă de siguranţă, respectiv la mai puţin de 10 metri de accesul în staţiile de metrou. Primăriile ne-au răspuns: cele mai multe dintre ele au fost desfiinţate, deci încă o problemă pe care o putem considera rezolvată.

AGERPRES: Problema cu chioşcurile de lângă accesul la metrou...
Marin Aldea: Au fost echipe mixte de la Metrorex şi de la Sindomet. Am luat staţie cu staţie, am făcut notificări în sensul ăsta, au fost eliminate unele lăzi frigorifice sau ce mai era în zonele de acces. Este adevărat că mai trebuie rezolvate aici o serie de probleme şi, împreună cu Sindomet, le vom rezolva.

AGERPRES: Chioşcurile vor rămâne?
Marin Aldea: Este posibil ca o parte din chioşcuri să nu rămână, mai ales că acum, aşa cum v-am spus iniţial, suntem în proces de implementare a noului sistem de control acces şi, dacă unul din aceste spaţii comerciale încurcă realizarea acestui proiect, problema trebuie rezolvată într-un fel şi noi vom înştiinţa Sindomet cu privire la aceste aspecte.

AGERPRES: Ce se mai întâmplă cu licitaţia pentru cele 51 de trenuri?
Marin Aldea: Această licitaţie a pornit în anul 2014. În anul 2015, procedura de analiză a fost finalizată, au fost contestaţii după desemnarea câştigătorului, a fost o verificare de către organele statului la Metrorex şi, la momentul acela, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a decis să amâne analiza acestor contestaţii până se vor pronunţa organele abilitate ale statului. La începutul acestui an situaţia a fost clarificată, CNSC a reluat analiza şi a decis că procedura trebuie anulată. Una dintre firme a făcut o acţiune în instanţă şi cam aici suntem. Oricum, noi am schimbat strategia de achiziţie a trenurilor şi acum ne propunem să achiziţionăm, printr-o nouă licitaţie, 13 trenuri pe Magistrala 5.

Săptămâna trecută, noi am finalizat documentaţia de atribuire, de licitaţie pentru sistemul de siguranţă automatizare trafic şi informare dinamică pe secţiunea Eroilor - Drumul Taberei. Am încărcat-o în SEAP şi aşteptăm avizul pozitiv de la ANAP pentru a fi făcut public anunţul de participare. Este un contract în valoare de 143 de milioane de lei, fără TVA. În cadrul acestor documentaţii, am inclus şi 13 seturi de echipamente care se vor îmbarca, se vor monta la început pe trenurile vechi, echipamente care să fie compatibile cu instalaţiile şi echipamentele de automatizare din calea de rulare. De ce am făcut acest lucru? Gândind că achiziţia de trenuri noi mai durează şi, atunci, noi ne-am propus să punem în funcţiune Magistrala 5 de metrou cu trenuri din flota existentă la început, după care, atunci când vin trenurile noi, retragem aceste trenuri şi vom circula cu trenuri noi. Dar asta ar fi însemnat să amânăm cu încă un an şi jumătate punerea în funcţiune a acestei magistrale. De aia noi ne-am propus ca acest sistem de siguranţă şi automatizare a traficului să îl realizăm până la finele trimestrului II din 2018. Toţi specialiştii cu care am discutat spun că ţinta este foarte optimistă. O să vedem, piaţa o să ne spună...când ori să apară ofertanţii se va discuta dacă termenul este realist sau nu. Dar noi nu putem să aşteptăm sau să ne propunem un termen de 3-4 ani, că aşa spun unii. Nu. Hai să vedem ce se va întâmpla.

AGERPRES: În ce stadiu mai este proiectul Magistralei 6, Gara de Nord - Aeroportul Otopeni?
Marin Aldea: Pentru Magistrala 6 este în lucru acum documentaţia pentru proiectul de hotărâre privind culoarul de expropriere. Acest proiect are o valoare de 1,3 miliarde de euro. Avem asigurată finanţare printr-un acord de împrumut semnat în anul 2010 cu Guvernul Japoniei, prin Agenţia Internaţională de Cooperare a Japoniei - JICA. Este un împrumut de 41,87 miliarde de yeni, ceea ce înseamnă în jur de 330 de milioane de euro.

La sfârşitul anului trecut, s-au aprobat indicatorii tehnico-economici. Legat de acest proiect, noi vrem să îl urnim cât mai repede, aşa încât, la finele acestui an, să demarăm procedura de licitaţie a lucrărilor de structură. Asta ne-am propus.

AGERPRES: Cum arată bugetul de investiţii în 2017?
Marin Aldea: Pentru anul în curs, pentru investiţii avem 1,4 miliarde de lei. Dacă vă uitaţi în legea bugetului, s-ar putea să vedeţi că valoarea este mai mică, dar acolo nu este trecută suma de 343,8 milioane de lei, care reprezintă certificate de emisie de gaze cu efect de seră. Banii din vânzarea acestor certificate de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit legislaţiei, OUG 115/2011, aceste sume care nu au fost cheltuite în anii anteriori se reportează pentru anul următor. Prin OUG 83/2016, s-au alocat Metrorex 234 de milioane de lei şi mai erau încă 109 milioane de lei necheltuiţi, astfel încât ajungem pentru 2017 la încă 343 de milioane de lei care vor fi repartizaţi pentru acoperirea cheltuielilor necesare: pe Magistrala 4, respectiv în jur de 150 de milioane pentru lucrările la depou şi park&ride multimodal, pe Magistrala 5, Eroilor - Drumul Taberei, 55,2 milioane lei, pe Magistrala 6 - 138,2 milioane lei.

AGERPRES. Ce estimări aveţi pentru 2017 din punct de vedere al profitului, veniturilor şi numărului de călători?
Marin Aldea: Anul 2016 a fost unul bun din punct de vedere al rezultatelor Metrorex, în sensul că am încheiat exerciţiul financiar echilibrat, fără pierderi. Practic, noi l-am încheiat cu un profit de circa 16 milioane de lei. Banii aceştia au fost returnaţi la bugetul de stat, pentru că, potrivit Hotărârii 482/99, articolul 5, Metrorex primeşte subvenţii de la bugetul de stat ca diferenţă între cheltuielile totale de transport călători cu metroul şi veniturile proprii. Ca să spun aşa, rezultatele au fost foarte bune. Ne-am încadrat în plăţile restante, în valorile prevăzute şi aprobate în buget, în creanţele restante, deci obiectivele financiare au fost îndeplinite.

Cu privire la anul 2017, este prima dată când ne propunem să avem profit şi am lucrat la un proiect de lege care aprobă Ordonanţa 83/2016 cu mici modificări, care ar permite Metrorex începând cu acest an să obţină profit. Deci, ne-am propus ca din acest an Metrorex să treacă pe profit.

Numărul de călători transportaţi pe 2017 prognozat este în creştere cu 2 milioane de călători faţă de 2016, iar veniturile estimate cam cu 3% mai mari în 2017. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.