Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 23 feb /Agerpres/ - Legea de aprobare a ordonanţei pentru modificarea actului normativ privind contravenţiile silvice trebuie respinsă şi reluat procesul legislativ pe proiectul de lege din Parlament, a declarat ministrul Apelor şi Pădurilor, Adriana Petcu, în cadrul dezbaterii privind identificarea priorităţilor, politicilor şi strategiilor pentru sectorul forestier, organizată recent la sediul ministerului de resort.

'Nu sunt pentru o relaxare a contravenţiilor pentru cei care încalcă legea şi contribuie la fenomenul tăierilor ilegale de păduri. Sigur că toate cazurile aberante prezentate vor fi analizate, corectate, dar cei care încalcă legea trebuie să plătească 'să îi usture'. Şi eu sunt acord că trebuie respinsă legea de aprobare a Ordonanţei 51 şi reluat procesul legislativ pe proiectul de lege din Parlament şi corectate toate aceste situaţii, sens în care, de urgenţă, cu colegii mei din minister şi cu dvs. (sectorul forestier - n. r.) vom forma grupuri de lucru ca să cristalizăm toate concluziile amendamentelor necesare pentru modificarea Legii 171/2010', a spus Petcu.

La rândul său, vicepreşedintele Nostra Silva - Federaţia Proprietarilor de Păduri din România, Cătălin Tobescu, a atras atenţia asupra faptului că Legea contravenţiilor silvice a amplificat blocajul în sectorul forestier şi a condus la abuzuri în materie de controale.

'Legea contravenţiilor silvice a amplificat blocajul sectorului forestier, a condus la foarte multe abuzuri ale controlului şi a alimentat campaniile de denigrare a sectorului. Câteva exemple de acţiuni abuzive: confiscări de cantităţi mari de masă lemnoasă, confiscarea masei lemnoase avizate peste cantitatea trecută în procesul verbal de reprimire, deşi masa lemnoasă se încadra în rezultatele APV, sau confiscări de masă lemnoasă cu provenienţă certă dintr-un APV autorizat, doar pentru că poziţionarea GPS la emiterea avizului era diferită decât platforma primară. Un caz recent şi de amploare, la Gorj, unde au fost confiscaţi peste 4.000 metri cubi de masă lemnoasă de la câţiva agenţi economici, pentru că au neglijat să valideze codul online înainte de recepţia masei lemnoase în depozit. Per total, majoritatea confiscărilor s-au făcut 'contravaloric', volumul total al confiscărilor (Poliţie, Gărzi, Jandarmerie) este de sub 200.000 mc, adică sub 2% din volumul vehiculat ca tăiat ilegal, iar numărul transporturilor confirmate ca ilegale în urma apelării 'Inspectorului pădurii - 112' este de 375, pe întreg anul 2016', a susţinut Tobescu, în cadrul dezbaterii.

La jumătatea lunii octombrie 2016, WWF-România atrăgea atenţia asupra faptului că măsura de sancţionare a unui operator care transportă în mod legal lemn, dar la care se constată, în urma controlului din trafic, că există o diferenţă de 1% între volumul înscris în documente şi cel din autovehicul este abuzivă.

Anterior, organizaţiile din sectorul forestier anunţau, într-o conferinţă de presă, că vor bloca activitatea silvică, începând din 20 octombrie 2016, dată la care va intra în vigoare Ordonanţa de Urgenţă care modifică Legea contravenţiilor silvice, noile prevederi fiind excesive şi cu formulări lipsite de claritate.

Un studiu publicat în 2016 de PwC arată că industria de profil are o pondere de 3,5% la formarea PIB, contribuie cu 1,7 miliarde de euro la bugetul de stat, atunci când sunt luate în calcul efectele directe şi indirecte asupra economiei, şi asigură 128.000 de locuri de muncă în mod direct, iar alte 186.000 indirect, în sectoare conexe.

Pe de altă parte, conform Inventarului Forestier Naţional (IFN) realizat în perioada 2008 - 2012, România deţine circa 6,9 milioane de hectare de păduri, din care 51% în proprietate privată. De asemenea, au fost înregistraţi circa 830.000 de proprietari de pădure şi aproximativ patru milioane de proprietari de terenuri agricole, raportul fiind 1:5. Raportat la datele actuale ale Inventarului Forestier Naţional, masa lemnoasă recoltată reprezintă sub 50% din creşterea anuală a pădurii, comparativ cu media UE-27, de 60%. Doar Bulgaria (41%), Cipru (16%), Danemarca (35%), Italia (26%), Luxemburg (38%) şi Slovenia (44%) înregistrează recoltări în proporţie mai mică din creştere.

Cea mai importantă ramură economică în România, pornind de la resursa de lemn disponibilă, este industria mobilei, cu o producţie totală de peste 2,2 miliarde de euro şi exporturi de 1,88 miliarde de euro, în 2014, adică de aproape 2,5 ori mai mare decât în 2004, se notează în raportul IFN. România este un mare importator de materie primă (buştean) pentru industria lemnului, cu importuri de peste două milioane de metri cubi lemn rotund şi exporturi de 200.000 de metri cubi. Aportul valutar net, prin balanţa import/export, al produselor din lemn este de 3 miliarde de euro, anual. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.