Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 26 ian /Agerpres/ - Sistemul energetic ar fi putut intra în avarie în urmă cu două săptămâni, dacă nu ar fi venit weekend-ul, iar perioada de viscol nu ar fi luat sfârşit, întrucât nu existau stocuri suficiente de cărbune, a declarat, joi, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu.

El a fost întrebat de ziarişti care este cauza preţurilor uriaşe din aceste zile de pe bursa de energie, care au ajuns la 600 de lei pe MWh, de două ori mai mari faţă de începutul anului.

"Aceste vârfuri s-au înregistrat pentru că noi nu am putut să valorificăm din timp stocurile atât la gaze naturale, unde nu am realizat stocurile la nivelul potenţialului zăcămintelor noastre şi unii operatori chiar nu şi-au realizat obligaţia şi, cu toate acestea, nu a fost luată nicio măsură din partea celui care avea responsabilitate directă, adică Ministerul Energiei. Realitatea este că nu a fost constituit stocul de cărbune în centrale, noi vorbim de capacitatea disponibilă atunci când dă comandă dispecerul naţional. Erau stocuri pentru două zile jumătate, trei zile, patru zile, ceea ce este de neimaginat pentru funcţionarea unui program de iarnă stabilit prin Hotărâre de Guvern. Deci, nu a fost respectată Hotărârea de Guvern, nu au fost realizate stocuri", a spus Iancu, prezent la Adunarea Generală a membrilor Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei.

Potrivit acestuia, la centrala Işalniţa erau constituite stocuri pentru două zile şi jumătate, la Turceni pentru trei zile şi jumătate, la Rovinari pentru patru zile şi jumătate, iar la Deva pentru două zile jumătate - trei.

"Dacă nu ar fi venit perioada de weekend, când scade consumul şi, din fericire, s-a diminuat viscolul şi a putut să intre energia eoliană, atunci, cu un aport foarte mare, de 2.000 de MW, sistemul ar fi putut să intre în vârful maxim de criză, adică putea să intre în avarie", a susţinut Iancu, referindu-se la perioada de acum două săptămâni.

Deputatul a adăugat că, timp de trei zile, sistemul energetic românesc a funcţionat la limită, fără rezervă de capacitate.

"Funcţionarea la limită, în cazul României, s-a înregistrat pentru trei zile consecutiv, când am funcţionat fără rezervă de capacitate. Acela este un moment de criză. Dar momentul de criză nu s-a datorat lipsei de capacitate în sistemul energetic românesc, ci lipsei de resursă de materie primă, adică în cazul nostru noi nu am avut stoc de cărbune", a precizat el.

Iulian Iancu a adăugat că ministrul Energiei a prezentat corect situaţia la Guvern când a arătat că mai sunt stocuri doar pentru patru zile, în timp ce, în spaţiul public, au apărut informaţii că de faptul stocurile ar fi fost mai mari.

"Nu poţi să îţi permiţi să intri în iarnă fără stocuri de cărbune. În contradictoriu, s-a spus că avem 800.000 de tone, dar acesta era cărbunele din carieră şi nu cărbunele din curte (curtea centralei - n.r.). Ca să-l aduci din carieră în curte s-a observat că nu poţi să încarci decât 12 navete pe zi, că nu poţi din cauza faptului că a crăpat linia ferată, că trebuie să schimbi de pe o locomotivă electrică pe una Diesel, că e îngheţ, că e frig, că îngheaţă cărbunele, că nu arde... Cine nu cunoaşte detaliile poate să se joace cu aceste cuvinte şi să spună că da, am avut stoc în carieră. Cariera e la 50 de kilometri, la 40 de kilometri, adică nu e disponibilă la comanda dispecerului energetic naţional. Stocurile calculate sunt cele pe care le am în curte, disponibile, la comanda dispecerului din centrală şi a dispecerului energetic naţional", a arătat Iancu.

El a revenit la ideea că nici operatorii de gaze nu şi-au respectat obligaţiile privind cantitatea de gaze pe care trebuiau să o stocheze.

Întrebat cine sunt aceşti operatori, el a răspuns: "Sunt mai mulţi operatori care nu şi-au respectat obligaţia de stocare, nu îi ştiu pe dinafară. Singurul care a înmagazinat şi pentru cei care nu au înmagazinat a fost Romgaz. Deci, ce vedem? O companie în care statul este majoritar devine responsabilă, înmagazinează şi pentru ceilalţi. De ce ceilalţi nu şi-au respectat obligaţiile? Cum să-şi permită să nu respecte obligaţiile care vizează securitatea şi funcţionarea sistemului energetic naţional? Acestea sunt întrebări asupra cărora ar trebui să ne aplecăm în perioada următoare şi să nu mai permitem un astfel de comportament. Pentru că prioritatea sistemului energetic nu este partea comercială, ci partea de siguranţă".

Iancu a mai spus că ar trebui să fie majorată capacitatea de stocare de gaze a ţări, de la 3,1 miliarde de metru cubi în prezent, până la 4 miliarde şi, etapizat, la 6 miliarde de metri cubi.

"România are acest potenţial. Este o activitate care este remunerată corespunzător şi susţinută de Uniunea Europeană printr-o directivă specială care se adresează securităţii în alimentarea cu gaze, deci avem şi resurse europene pentru finanţare, dar pentru noi înseamnă principala siguranţă a sistemului, care ar contribui cel mai mult la preţul mic, adică înmagazinezi vara, când producătorul nu are unde să vândă gazele şi înmagazinează la un preţ mic, iar eu iarna nu mai plătesc un preţ atât de mare la energie", a adăugat Iulian Iancu.

El a explicat că preţul pe bursă a fost majorat şi de faptul că, din cauza debitului scăzut al Dunării, s-au consumat mai multe gaze de import, care au un preţ foarte mare în această perioadă de vârf de consum.

"Evident, când nu ai energie, preţul spot de pe bursă este mare, acest lucru se întâmplă oriunde în lume. La bulgari, sârbi, greci şi unguri au fost preţuri şi mai mari, singurii în regiune care au avut preţuri mai mici decât noi au fost cehii. Deci, noi nu am fost chiar pe vârf de preţ, dar puteam fi pe un preţ mai mic. Aici sunt şi cauze obiective. Un aport foarte mare îl avea de obicei, în această perioadă, şi energia hidro. Din păcate, în acea perioadă de îngheţ, debitul Dunării a scăzut de la 4.600 - 5.600 (de metri cubi pe secundă - n. r.) media multianuală, la 1.800, prin urmare un aport foarte mare de energie hidro ieftină a dispărut şi ea a fost completată cu gaz natural din import. Gazul natural, când îl iei în vârf de consum, are un vârf de preţ şi a contribuit de asemenea la această creştere de preţ", a arătat Iancu. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.