Bucureşti, 16 ian /Agerpres/ - Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat va lansa în luna mai Programul "România Start-up naţional', "cel mai ambiţios şi cel mai puternic program realizat de după Revoluţia din 1989" şi îşi propune să impună antreprenoriatul ca temă de ţară în preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul de resort, Florin Jianu.

Acesta a subliniat că priorităţile ministerului nou înfiinţat vor fi cele ale mediului de afaceri şi a atras atenţia că România are nevoie să-şi crească masa întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi a firmelor medii şi mari ce realizează activităţi de internaţionalizare.

Ministrul pentru Mediul de Afaceri susţine că Programul de export va fi finanţat "corespunzător", în timp ce banca pentru IMM-uri, "o necesitate pentru toţi partenerii", va fi înfiinţată în trimestrul al treilea al acestui an.

Jianu a mai vorbit în interviu despre atragerea investiţiilor străine în economie, dar în egală măsură şi pe cele ale întreprinzătorilor autohtoni, precum şi despre programul de susţinere a şcolilor profesionale pentru dezvoltarea unor meserii "atât de necesare pe piaţa forţei de muncă".


AGERPRES: Care sunt priorităţile noului minister şi care sunt ţintele pentru acest an?

Florin Jianu: Priorităţile ministerului sunt, de fapt, priorităţile mediului de afaceri. Încă din prima zi de instalare, am spus că nu eu impun agenda publică, ci mediul de afaceri ne impune nouă agenda. Noi trebuie să răspundem nevoilor acestora şi să avem ca obiective rezolvarea problemelor mediului de afaceri. Dacă vorbim de capitolele mari cu care vom lucra, vorbim de debirocratizare, de finanţare, vorbim de forţă de muncă şi vorbim de educaţie antreprenorială. Acestea sunt marile capitole pe care le vom aborda.

AGERPRES: Ca minister nou-înfiinţat, cum vă faceţi echipa, cu ce oameni? Veţi prelua o parte dintre cei care au lucrat înainte la Ministerul Economiei?

Florin Jianu: Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a preluat de la Ministerul Economiei direcţiile privind mediul de afaceri, întreprinderile mici şi mijlocii, comerţul, aici însemnând de fapt comerţul exterior, dar şi zona de atragere de investiţii. Acestea sunt cele trei direcţii de activitate principale ale ministerului nostru. Aparatul propriu o să aibă în jur de 355 de persoane, aproximativ 215 - 220, preluate de la Ministerul Economiei, şi adăugăm noile direcţii suport. Sigur, ca în orice început, lucrurile trebuie reglate, dar sunt chestiuni care nu vor afecta activitatea noastră externă, după cum s-a văzut deja în primele trei şedinţe de Guvern. Activitatea noastră a fost intensă şi ritmul o să rămână acelaşi.

AGERPRES: Vorbeaţi în "Programul de Guvernare 2016-2020 al Mediului de Afaceri" lansat anul trecut ca preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, de un parteneriat public privat cu ministerul nou creat. Care ar fi principalele domenii la care vă gândiţi acum ca ministru?

Florin Jianu: Primul act administrativ semnat de mine ca ministru a fost constituirea Comitetului Consultativ pentru Antreprenoriat. În Comitetul Consultativ pentru Antreprenoriat avem un număr de peste 50 de organizaţii ale mediului de afaceri. În organigramă, acest comitet consultativ se află imediat sub poziţia de ministru, aşa încât toate actele normative, toate acţiunile noastre vor fi decise în cadrul acestui comitet. Întâlnirile Comitetului consultativ vor avea o frecvenţă lunară.

Pe de altă parte, redeschidem Institutul de Comerţ Exterior ca parteneriat public-privat, un upgrade a ceea ce înseamnă Consiliul pentru Export în acest moment, o eficientizare şi a activităţii, dar şi a componentelor acestui institut. În toate activităţile noastre ne vom ghida după ce înseamnă agenda mediului de afaceri.

AGERPRES: În agenda mediului de afaceri care va fi proporţia, cum veţi înclina balanţa între IMM-uri şi corporaţiile mari?

Florin Jianu: Mesajul pe care îl susţin public este de echilibru. Aşa cum se regăseşte şi în programul de guvernare, va exista un program de ajutor de stat care va susţine în proporţii egale atât microîntreprinderile, cât şi întreprinderile mici, dar şi întreprinderile mari. Programul de ajutor de stat va avea alocată o sumă de 500 de milioane de euro şi va fi împărţit 33% pentru firmele care au cifră de afaceri între zero şi un milion de euro, 33% pentru firmele care au cifră de afaceri între un milion şi zece milioane de euro şi 34% pentru firmele care au cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro. Sunt foarte importante atât investiţiile străine, dar şi investiţiile întreprinzătorilor autohtoni. Bineînţeles, direcţiile pe care le-am menţionat anterior, acelea de mediu de afaceri şi IMM-uri, dar şi atragerea de investiţii vor fi în egală măsură abordate. Şi nu uităm nici componenta de export, pentru că România are nevoie să-şi crească masa întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi a firmelor medii şi mari care realizează activităţi de internaţionalizare.

AGERPRES: Ce se va întâmpla cu InvestRomânia şi cu programul de export, din punct de vedere al alocărilor financiare şi al măsurilor legislative pe care le aveţi în vedere?

Florin Jianu: Programul de export are mai multe componente. El va fi finanţat corespunzător, vom susţine în continuare târgurile cu pavilion de ţară, dar şi misiunile economice. Ceea ce aducem în plus este un program de internaţionalizare a întreprinderilor mici şi mijlocii, un program care, pe modelul programelor naţionale, va da posibilitatea directă întreprinzătorilor, pe baza unei aplicaţii transparente şi simple, să meargă în nume propriu fie la un târg internaţional fie la o misiune economică. În subsidiar ne propunem, legat de târguri şi misiuni economice, ca firmele să-şi poată dezvolta propriul brand, să facă un curs de susţinere şi dezvoltare a internaţionalizării sau alte activităţi necesare pentru o întreprindere pentru a se internaţionaliza. Ca de exemplu, un site propriu sau o aplicaţie online. Le vom da instrumente diverse.

AGERPRES: Una dintre nerealizările mandatului trecut, din lipsă de timp, a fost înfiinţarea Băncii pentru IMM-uri, pe care v-aţi dorit-o foarte mult ca un instrument de creştere economică. O veţi pune în practică în acest mandat?

Florin Jianu: Da. Este în Programul de guvernare. Realizarea acestei bănci va fi făcută în trimestrul trei al anului 2017. Ea este o necesitate pentru că toţi partenerii, începând de la mediul privat, ne cer o bancă pentru IMM-uri, o bancă pentru dezvoltare. Comisia Europeană cere ca fiecare stat membru să aibă o astfel de bancă. Banca este necesară pentru a ne conecta la realitatea privind finanţările IMM-urilor, dar şi realitatea înconjurătoare pentru că, de exemplu, bulgarii au, din decembrie 2015, o astfel de bancă de dezvoltare. Cred că toate aceste lucruri ne obligă să avem o astfel de bancă de dezvoltare care, de altfel, se află în Programul de guvernare.

AGERPRES: Ce intenţii aveţi în legătură cu Eximbank? Aveţi prevăzută o majorare de capital?

Florin Jianu: Trebuie să avem mai întâi discuţiile tehnice şi să vedem dacă decizia luată va fi legată de CEC sau de Eximbank.

AGERPRES: Din punct de vedere al finanţărilor pentru IMM-uri, care sunt schemele de ajutor şi dacă v-aţi gândit ca toate acestea să fie puse la un loc, să fie o autoritate care să gestioneze toate finanţările destinate IMM-urilor?

Florin Jianu: Păstrăm programele naţionale. Subliniez că vom deschide foarte repede toate aceste programe naţionale pentru că aceasta a fost principala problemă a mediului de afaceri - durata de implementare. Nu conţinutul programelor, care a fost foarte bun şi foarte bine primit de mediul de afaceri, ci durata de implementare.

Trebuie să subliniez că vom lansa 'Programul România Start-up naţional', care este cel mai ambiţios, cel mai puternic program realizat de după revoluţia din 1989. Un program care va finanţa 10.000 de start-up-uri anual, cu o sumă de până la 50.000 de euro. Această măsură este cuprinsă în Programul de guvernare. 'România Start-up naţional' a fost prezentat în public. Este un program care va clasa România ca o ţară extrem de atractivă pentru dezvoltarea de start-up-uri. Coroborez şi cu alte măsuri de debirocratizare, cum ar fi acea deja celebră lege a celor 102 taxe. În această lege sunt 20 de taxe excluse de la Registrul Comerţului şi oamenii trebuie să ştie că, în acest moment, să îţi faci o firmă în România este gratuit. Acesta este mesajul pe care trebuie să îl ducem fiecărui cetăţean român, dar nu numai. Acest mesaj trebuie dus şi investitorilor tineri din ţările din jurul României, care vor să vină în România să-şi dezvolte o afacere. Avem posibilitatea de a deschide o firmă gratuit, impozitarea este una dintre cele mai atractive din regiune, iar când vom avea şi programul 'România Start-up naţional' vom avem aproape toate coordonatele de dezvoltare a unei afaceri. De la 1 mai pornim deja acest program. Programul "România Start-up naţional" va funcţiona, cu siguranţă, pe întreg mandatul acestui guvern, adică timp de 4 ani. Vrem, de altfel, să-l cuprindem şi în Codul economic al României şi sunt sigur că toate celelalte partide politice şi actori ai vieţii politice, economice şi sociale vor susţine acest tip de program, pentru că va crea noua pătură de întreprinzători.

AGERPRES: Dacă din punct de vedere al înfiinţării start-up-urilor stăm relativ bine ca ţară, este o oarecare problemă legată de dezvoltarea, de creşterea lor pe o perioadă mai lungă de trei ani. Ce măsuri intenţionaţi să luaţi?

Florin Jianu: Există, desigur, componente de finanţare şi, alături de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, vom dezvolta un program de susţinere a garanţiei şi a creditării pentru IMM-uri. Deja am cerut Ministerului Dezvoltării şi Fondurilor Europene să urgenteze deschiderea axelor pe Programul Operaţional Regional. Ne uităm foarte atent şi pe ceea ce înseamnă educaţia antreprenorială şi, în egală măsură, internaţionalizarea, pentru că o firmă pentru a fi competitivă trebuie să înceapă să se internaţionalizeze, să înceapă să exporte. Piaţa românească este o piaţă limitată, ca de altfel toate pieţele naţionale din întreaga lume, şi atunci trebuie să susţinem tot mai mult românii să se internaţionalizeze. Vreau să menţionez şi Programul Operaţional "Capital Uman". Am cerut ministrului delegat al Fondurilor Europene să urgenteze evaluarea apelurilor aflate deja cu proiecte în casă la MFE şi să deschidă alte tipuri de program.

AGERPRES: Din punct de vedere al finanţărilor schemelor de minimis, care sunt primele veşti pe care le puteţi da întreprinzătorilor?

Florin Jianu: Avem programul România start-up naţional cu două miliarde de lei alocate pentru acest an, iar programele naţionale vor rămâne cu acelaşi buget.

AGERPRES: În ceea ce priveşte marile companii, care sunt provocările?

Florin Jianu: Cred că la marile companii trebuie să ajungă acest mesaj de susţinere din partea Guvernului României: investiţiile companiilor mari sunt necesare în economia românească, de fapt orice tip de investiţie, de la cea mai mică investiţie în mediul rural, la cea mai mare, este extrem de importantă. Programul de ajutoare de stat pentru companiile mari va continua, iar activităţile noastre privind atragerea de investiţii se vor intensifica în perioada următoare atât cu o componentă internă, prin organizarea de caravane de evenimente în toată ţara privind atragerea de investiţii, dar şi prin crearea unui brand puternic de ţară care să ducă la alt nivel investiţiile străine directe.

AGERPRES: Fostul ministru al Economiei, Costin Borc, v-a lăsat un proiect de lege privind investitorii individuali, "business angels". Cum apreciaţi proiectul lansat în dezbatere publică şi care sunt posibilele amendamente din punctul dvs de vedere?

Florin Jianu: Nu domnul Borc mi-a lăsat mie acel proiect, ci eu i-am lăsat dânsului acel proiect, pentru că a fost proiectul de lege promovat de mine în guvernarea anterioară, în 2014. Atunci a fost trimis către Parlament proiectul "business angels". A fost votat de Parlament, iar guvernele ulterioare trebuiau să facă un astfel de proiect de ajutor de minimis. Domnul Borc a realizat acest program la sfârşitul mandatului, deşi eu, în mod public, am cerut realizarea programului la începutul mandatului şi să nu pierdem un an de zile pentru realizarea lui.

În perioada imediat următoare, maximum într-o lună, vom avea adoptat acest proiect şi investitorii de tip "business angels" vor avea la capacitatea maximă în implementare această lege. Nu vom pierde timpul, pentru că e legea pe care eu am dus-o în Parlament şi la care ţin foarte mult. Îmi pare rău că s-a pierdut atât de mult timp pentru implementare. Vă mai dau un exemplu pentru a nu se transmite că am "moştenit" ceva. Am trimis în Parlament în mandatul anterior legea incubatoarelor de afaceri. Guvernul anterior nu a reuşit să dea un banal, aş spune eu, ordin de ministru prin care să constituie aceste metodologii pentru realizarea şi înfiinţarea unor incubatoare de afaceri. Noi am realizat deja un draft al acestui ordin de ministru. Luni va fi dezbătut în comitetul consultativ. Am vorbit deja şi cu colegii de la Programul Operaţional Regional pentru că dânşii au o componentă de finanţare în POR pentru incubatoarele de afaceri. Anul trecut a fost un an pierdut pentru colegii de la Ministerul Dezvoltării, care aşteptau deja ordinul de ministru, dar care nu a mai venit.

AGERPRES: "Faimosul" formular 088 a fost una dintre problemele mediului de afaceri anul trecut. Prin desfiinţarea acestui formular care sunt efectele benefice aduse?

Florin Jianu: În primul rând vreau să menţionez că ANAF-ul trebuie să lupte susţinut şi în continuare pentru a stopa evaziunea din TVA. Acest lucru, însă, nu trebuie pus pe umerii întreprinzătorilor corecţi pentru că a se ajunge la 40% dintre firme respinse pentru acest cod de TVA nu este benefic cuiva. Vedem în datele statistice de la Registrul Comerţului că anul trecut este primul din ultimii opt ani în care numărul firmelor înfiinţate este mai mic decât al firmelor închise, vorbind de datele pe 11 luni. Vorbind de beneficiile renunţării la acest formular, primul este legat de debirocratizare. Această măsură, şi pe mandatul trecut, în celebra comisie de tăiat hârtii era pe primul loc în ceea ce înseamnă cerinţele mediului de afaceri. Am rezolvat, noi, într-o săptămână de guvernare eliminarea acestui formular. În al doilea rând, el era menţionat ca formă de birocraţie suplimentară în Raportul Doing Business. România a coborât, în raportul de anul trecut, aproape 30 de poziţii ca urmare a introducerii acestui formular. Deci, România cu siguranţa va urca acest număr de poziţii plasându-se, din nou, în topul ţărilor care pot atrage investiţii. În cel mai important rând, eliminarea formularului 088 uşurează viaţa întreprinzătorilor. ANAF-ul, însă, trebuie să lupte în continuare susţinut pentru a opri evaziunea în ceea ce priveşte neplata TVA, însă trebuie să o facă cu mijloacele interne, să facă "liste negre" cu întreprinzătorii care nu sunt corecţi, să îşi eficientizeze activitatea, inclusiv în relaţia cu alte autorităţi ale statului, nu în relaţia cu întreprinzătorii oneşti.

AGERPRES: În ceea ce priveşte mult discutatul subiect referitor la "gaura" de 10 miliarde de lei din buget, credeţi că va afecta planurile Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat pe anul 2017?

Florin Jianu: Nu afectează în vreun fel planurile noastre. Proiectele pe care le susţinem sunt cuprinse în Programul de guvernare.

AGERPRES: Din punct de vedere al investitorilor care îşi caută mână de lucru calificată, cum îi veţi putea ajuta?

Florin Jianu: Provin din mediul de afaceri şi ştiu că lipsa muncitorilor calificaţi în unele domenii se află în top trei probleme ale întreprinzătorilor autohtoni. De aceea, deja am avut o întâlnire cu ministrul delegat pentru Fonduri Europene. Marţi, avem programat să ne întâlnim din nou să instituim o schemă pe fonduri europene pentru finanţarea acelui program denumit "România Profesională". Prin acest program vom susţine şcolile profesionale tocmai pentru dezvoltarea acelor meserii atât de necesare pe piaţa forţei de muncă - zidari, mecanici, electricieni, sudori,acele meserii care lipsesc în prezent şi pentru care există cerere.

AGERPRES: Ne puteţi creiona în acest moment cum va fi organizat ministerul, pe departamente, eventual cu un buget estimat pentru anul acesta?

Florin Jianu: Bugetul nu este încă finalizat. Ce pot spune este că principalele trei direcţii ale ministerului nostru sunt legate de mediul de afaceri şi IMM-uri, legate de investiţii şi comerţ. Avem pus un accent deosebit pe politicile comerciale pentru că, în 2019, când vom deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene (UE), şi foarte multe dintre dosare sunt legate de competitivitate şi ministerul nostru joacă un rol foarte important în acest concept. Eu îmi doresc să impunem, ca teme, perioada preşedinţiei României la Consiliul UE să fie legată de antreprenoriat, pentru că pentru prima oară după 27 de ani se regăseşte antreprenoriatul în denumirea unui minister, dar nu numai în denumire, cât mai ales în abordarea ministerului şi aş vrea să impunem antreprenoriatul ca temă de ţară în preşedinţia României, pentru că este o temă neabordată de vreo altă ţară până în prezent. România îşi construieşte atuurile tocmai pentru a aborda astfel lucrurile.

AGERPRES: V-aţi gândit la nişte nume pentru funcţiile de secretar de stat?

Florin Jianu: Acestea sunt decizii politice, nu pot comunica în acest moment.AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi)