Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 14 dec /Agerpres/ - Volumul tăierilor ilegale din pădurile statului s-a situat, în ultimii ani, între 45.000 şi 60.000 de metri cubi, ceea ce reprezintă circa 0,5% din ceea ce recoltăm legal, media naţională fiind puţin peste un metru cub la suta de hectare, susţine directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) - Romsilva, Ciprian Pahonţu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Acesta a precizat că, de la preluarea şefiei Romsilva, în urmă cu 7 luni, alături de Consiliul de Administraţie (CA), a început să pună "cărămizi" pentru un mandat de patru ani, toate acţiunile regiei fiind postate pe site-ul propriu, inclusiv cele referitoare la valorificarea masei lemnoase.

Pahonţu recunoaşte că Regia nu este într-o situaţie foarte confortabilă şi nu are o imagine prea bună, ţinând cont de "emoţia crescută a românilor faţă de păduri şi de grija faţă de tăierile ilegale sau excesive", dar afirmă că prin transparenţă şi comunicare poate obţine "o imagine corectă pentru Romsilva".

Şeful RNP-Romsilva a mai vorbit în interviu despre valorificarea masei lemnoase din pădurile statului, despre criza lemnului de foc, programul perdelelor forestiere, populaţia de urs din România, relaţiile contractuale dintre Romsilva şi Schweighofer Holzindustrie, acuzată de implicaţii în comerţul ilegal cu lemn, dar şi despre cele personale cu unul dintre foştii directori "corupţi" ai acestei companii.

AGERPRES: Aveţi şapte luni de la preluarea şefiei la Regia Naţională a Pădurilor (RNP) - Romsilva pentru un mandat de patru ani. Aţi promis transparenţă, performanţă, îmbunătăţirea imaginii regiei. Întrebarea este: aţi reuşit acest lucru?

Ciprian Pahonţu: Împreună cu actualul Consiliu de Administraţie (CA) am reuşit să aprobăm, în luna august, un plan de administrare cu o componentă de management şi am început să punem "cărămizi" pentru un mandat de patru ani, cu sarcini precise, atât pe linie tehnică şi ecologică, cât şi pe partea de transparenţă şi comunicare. Noi am postat pe site-ul Regiei acest plan şi toţi cei interesaţi pot şti sarcinile CA, dar şi pe cele ale directorului general pe următorii patru ani. Evident că am început cu priorităţile pentru perioada iunie - decembrie şi pot să vă spun că la preluarea mandatului, la data de 7 iunie, Romsilva nu era într-o situaţie foarte confortabilă, nici măcar din punct de vedere economic. La trei luni, Regia era pe pierdere, iar la şase luni era pe zero. În urma măsurilor luate, atât pe linie tehnică cât şi economică, am reuşit ca la 10 luni să avansăm foarte mult şi vă pot spune că pentru sfârşitul acestui an previzionăm o creştere a cifrei de afaceri cu 7% şi a profitului brut cu aproape 25%.

AGERPRES: În cifre concrete care este situaţia economică actuală a Romsilva?
Ciprian Pahonţu: În primele 10 luni ale anului, Regia a înregistrat o cifră de afaceri de 1,439 miliarde de lei şi un profit brut de 296 de milioane de lei. În comparaţie, anul trecut la aceeaşi dată cifra de afaceri era 1,341 de miliarde lei şi un profit de doar 238 de milioane de lei, iar conform Bugetului de Venituri şi Cheltuieli, pe tot anul 2016, aveam programat un profit brut de 160 de milioane de lei.

De asemenea, în această perioadă ne-am ocupat foarte mult de partea de investiţii, care este o componentă importantă pentru noi, iar din fonduri proprii vom realiza undeva la 88 de milioane de lei. Aceşti bani se duc pe partea de dotări şi modernizare. De fapt, chiar aceasta ne dorim: o modernizare a tot ceea cea ce înseamnă management silvic, dar şi creşterea eficienţei lucrărilor silvice. Evident că prioritatea noastră este managementul durabil al pădurilor proprietăţii statului, dar nu neglijăm şi ceea ce înseamnă parteneriate cu proprietarii privaţi de păduri. La ora actuală, avem peste un milion de hectare de păduri private cărora le asigurăm servicii silvice sau servicii de administrare.

De la preluarea mandatului, consider că am fost transparenţi şi vizibili cu absolut toate acţiunile regiei, inclusiv pe ceea ce înseamnă valorificarea masei lemnoase. Dacă urmăriţi site-ul regiei o să vedeţi toate partizile noastre care sunt scoase la licitaţie, începând de la coordonate GPS până la hărţi în GIS (Geographic Information System n.r.), în aşa fel încât toată lumea să ştie unde se desfăşoară lucrări de exploatare legale în fondul forestier proprietatea statului. Este un prim pas important spre transparenţă, legat şi de emoţia crescută a românilor din ultimul an şi jumătate faţă de păduri şi de grija faţă de tăierile ilegale sau excesive din pădurile României.

Pe partea de comunicare, ştim că Romsilva nu are neapărat o imagine bună, dar ceea ce ne dorim este o imagine corectă pentru Romsilva şi din aceste motiv am întărit echipa de comunicare atât la nivel central, cât şi în teritoriu. Romsilva a debutat curând în social media şi foarte mulţi utilizatori sunt încântaţi că pot avea o comunicare directă cu regia. Am aprobat de curând o strategie şi un program de comunicare cu acţiuni planificate şi bugetate la nivel anual.

De asemenea, am demarat în premieră un program cadru de educaţie forestieră. Este ceva nou în România, deşi alte ţări din jurul nostru şi din Europa au foarte multă tradiţie în această activitate. Este un program foarte important, care va lua amploare în 2017. Vrem să venim cât mai aproape de oameni, să explicăm ceea ce se întâmplă în pădure, să atragem lumea către pădure, să respecte pădurea şi nu în ultimul rând, populaţia să înţeleagă care sunt fenomenele naturale şi modul de gospodărire durabilă a unei păduri.

AGERPRES: Cât se mai taie, la ora actuală, din pădurile României?
Ciprian Pahonţu: Eu vă pot spune doar ceea ce se întâmplă în proprietatea publică a statului, pentru că la nivel de ţară Autoritatea, respectiv Ministerul Mediului, prin departamentul Păduri, centralizează aceste date. În cadrul pădurilor de stat noi recoltăm undeva între 9 şi 9,5 milioane de metri cubi anual. Aceste cifre sunt realizate pe un program anual, bazat pe prevederile amenajamentelor silvice după care conducem pădurea. Deşi nu s-au depăşit niciodată aceste cifre, posibilitatea pădurilor este chiar mai mare, pentru că putem recolta undeva la 12 - 12,5 milioane de metri cubi, dacă am avea accesibilitate, însă lipsa acesteia ne forţează de multe ori să recoltăm mai puţin decât pot da pădurile aflate în proprietatea statului.

AGERPRES: Cât lemn a fost recoltat în acest an din pădurile statului?
Ciprian Pahonţu: Până la finele lunii octombrie, în 10 luni, am recoltat undeva la 7,6 milioane de metri cubi, dar programul anual este de 9,4 milioane de metri cubi şi cu siguranţă nu vom atinge această cifră până la finele anului, din mai multe motive. În primul rând este vorba de acel blocaj al pieţei lemnului de la începutul anului, urmare a unei Hotărâri de Guvern (HG), emisă în noiembrie anul trecut şi urmată de boicotul agenţilor economici, de o revizuire a acestei HG în luna februarie, pentru a se putea debloca piaţa. Toate acestea au făcut ca primele 3 - 4 luni ale anului să aducă un cuantum foarte mic în recoltarea masei lemnoase. Aşa cum a funcţionat, în 2016, acest act normativ privind valorificarea lemnului de către proprietarul public al statului, a însemnat de fapt oferirea întregii cantităţi de lemn din pădurile statului agenţilor economici. Noi am avut voie să punem pe piaţa doar acele resurse de lemn care au trecut prin două licitaţii şi o negociere, adică cele care nu au fost achiziţionate de niciun agent economic de pe piaţă, abia atunci am intervenit. Acestea erau prevederile din HG, după care am funcţionat practic în 2016.

Conform prevederilor legale, lemnul se vinde în lunile noiembrie-decembrie pentru anul următor şi există o rezervă de 20% care se licitează în vară, de regulă în luna august, această rezervă fiind ţinută pentru a compensa eventualele calamităţi naturale şi pentru a nu recolta mai mult decât pot da pădurile României.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim şi despre ilegalităţile produse în pădurile României.
Ciprian Pahonţu: Eu vă pot informa numai despre ilegalităţile înregistrate în pădurile de stat, iar la nivel naţional doar Autoritatea poate da aceste cifre. Ultima statistică pe care o avem la 9 luni din acest punct de vedere arată că din pădurile proprietate publică a statului s-au recoltat ilegal circa 33.645 de metri cubi, iar 14.385 de metri cubi din fondul forestier aparţinând altor proprietari, cu care Romsilva are încheiate contracte de prestări. În ultimii ani, cuantumul tăierilor ilegale în pădurile proprietate publică a statului s-a situat între 45.000 şi 60.000 de mc, ceea ce reprezintă circa 0,5% din ceea ce recoltăm legal. Judeţele în care se înregistrează volumele cele mai mari sunt Sibiu, cu 2.703 metri cubi, respectiv 4,43 metri cubi la sută de hectare, Suceava, cu 2.367 metri cubi (0,87 m.c.la suta de hectare) şi Olt - 1.279 m.c. (4,12 m.c. la suta de hectare). Vă pot spune că media naţională este de 1,07 metri cubi la suta de hectare.

AGERPRES: Recent, proprietarii de păduri din România au susţinut ideea că datele avansate de Ministerul Mediului, conform cărora, la nivel naţional, se taie ilegal lemn în volum de 8,8 milioane de metri cubi sunt false. Cum comentaţi aceste afirmaţii?
Ciprian Pahonţu: Aceste 8,8 milioane de metri cubi provin din nişte date ale Inventarului Forestier Naţional (IFN), care nu înseamnă doar fond forestier, ci toată vegetaţia forestieră, inclusiv păşuni împădurite. Nu cunosc suportul ştiinţific total al acestui IFN şi în acest caz nu pot să mă pronunţ. Ceea ce pot eu să vă spun sunt cuantumurile din pădurile statului. La Romsilva, există un regulament de pază în care orice canton silvic sau orice suprafaţă administrativă este verificată de două ori pe an prin controale de fond. Toate pagubele din aceste cantoane sunt evaluate şi cuantificate fizic şi valoric după nişte reguli stricte, care sunt stabilite prin Hotărâre de Guvern. Nu sunt elemente estimate, ci sunt elemente măsurate.

AGERPRES: În aceste activităţi ilegale au fost implicaţi şi angajaţi ai Romsilva?
Ciprian Pahonţu: Da. S-a întâmplat să fie şi angajaţi ai Romsilva. Foarte mulţi au fost trimişi în penal şi li s-a desfăcut contractul de muncă. Pe de altă parte şi personalul silvic care îşi face datoria are probleme şi este agresat. Numai anul acesta avem cel puţin 19 pădurari care au fost ultragiaţi în păduri. Cele mai grave incidente au fost înregistrate în localităţile Firiza (judeţul Maramureş), Morunglav (Olt) şi Balcaciu (Alba).

AGERPRES: În opinia dvs, unde se înregistrează cele mai multe ilegalităţi, în pădurile de stat sau în cele private?
Ciprian Pahonţu: În mod normal şi pădurile private sunt gospodărite conform amenajementelor silvice. Nu aş vrea să intru prea mult pe partea privată, dar o problemă reală este legată de faptul că sunt foarte mulţi proprietari care nu au contracte de servicii silvice sau de administrare pe circa 500.000 de hectare. Recent, Guvernul a reuşit să aprobe un ajutor de minimis care acum intră în vigoare şi care înseamnă susţinerea de către stat a serviciilor silvice, adică a pazei pădurilor pentru micii proprietari care deţin până în 30 de hectare. Este o acţiune binevenită pentru tot sectorul.

AGERPRES: La cât se ridică acest ajutor de minimis?
Ciprian Pahonţu: Guvernul a alocat 14,5 milioane de lei numai pentru perioada aceasta care a rămas până la finele anului, urmând ca pe baza bugetelor anuale să fie din nou finanţate. Hotărârea de Guvern este funcţională şi noi avem deja sute de solicitări în acest sens, pentru că acest ajutor se derulează atât prin ocoale de stat, cât şi prin cele private sau ocoale de regim, după cum se numesc pe noua legislaţie.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim şi despre criza lemnului de foc destinat populaţiei. Forestierii susţin că principala cauză o reprezintă intrarea în vigoare a OUG 51/2016 privind contravenţiile silvice. Cum comentaţi?
Ciprian Pahonţu: Din punctul meu de vedere, OUG 51/2016 întăreşte nişte măsuri în sensul că a dispărut de pe piaţă lemnul de foc ilegal. Acest lucru este clar. Statisticile arată că undeva la 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu lemn de foc. Înăsprirea legislaţiei silvice prin OUG 51, care de fapt modifică Legea 171 a contravenţiilor silvice, a limitat drastic tăierile ilegale sau aceste mici furtişaguri de lemn de foc, dar i-a speriat chiar şi pe deţinătorii privaţi de păduri sau de păşuni împădurite din afara fondului forestier, care au dreptul să recolteze, ţinând cont de regulile foarte stricte şi de a respecta întru-totul legislaţia. Faptul că s-au diminuat tăierile ilegale este un lucru foarte bun, pentru că eu cred că există suficient lemn de foc în România.

Din punctul nostru de vedere, Romsilva a fost nevoită în acest an să pună direct pe piaţă foarte puţin lemn, pentru că a vândut agenţilor economici, însă Guvernul a luat nişte măsuri încă din luna septembrie pe partea de lemn de foc. Şi vă pot da nişte cifre: dacă în primele 9 luni ale anului, Romsilva a vândut către populaţie circa 430.000 de metri cubi de lemn de foc, în urma măsurilor luate la nivel guvernamental am reuşit să mai punem în ultimele trei luni ale anului încă aproape 500.000 de metri cubi. Deci, în ultimele 3 luni punem pe piaţă mai mult decât am pus în 9 luni, ca urmare a măsurilor luate de Guvern. Anul trecut am pus pe piaţă undeva la 1,5 milioane de metri cubi, dar au fost alte reguli de vânzare. Practic, tot ceea ce s-a recoltat din România, din pădurile de stat şi private, se află pe piaţă. Problema pe care o văd eu este cea a preţului, pentru că agenţii economici privaţi au preţuri substanţial mai mari decât cele ale Romsilva, care are doar o mică parte din piaţă.

AGERPRES: Care sunt preţurile RNP-Romsilva la lemnul de foc?
Ciprian Pahonţu: Pe primele 10 luni ale anului, preţul a fost în jur de 132 de lei/metru cub, aproape similar cu preţul lemnului de foc livrat de Romsilva pe parcursul anului trecut.

AGERPRES: Guvernul a adoptat o Hotărâre de Guvern referitoare la punerea directă a lemnului pe piaţă. Cum se va face acest lucru din 2017?
Ciprian Pahonţu: Într-adevăr din 2017 va funcţiona o nouă Hotărâre de Guvern, care a fost publicată la începutul lunii septembrie. Vom avea nişte procente clare pe care le vom pune pe piaţă şi care vor fi crescătoare în anii următori. Astfel, în 2017 vom pune direct pe piaţă 15% din resursă, în 2018 - 20% din resursă, iar începând din 2019 acest procent va fi liberalizat, adică va fi decizia managementului Romsilva pe ce procente va intra direct pe piaţă. Evident că noi ne pregătim pentru această liberalizare prin programele noastre, astfel încât din 2019 să avem o infrastructură adecvată pentru ceea ne propunem să punem pe piaţă. Acest lucru înseamnă utilaje perfomante de exploatare, înseamnă depozite de material lemnos pe care la această dată nu le avem, dar în doi ani ne propunem să creăm şi infrastructura de depozite şi tot ceea ce înseamnă marketing la produsele forestiere. Nu vă închipuiţi că din 2019 vom vinde sută la sută direct pe piaţă, dar va fi o creştere procentuală prin care noi ne vom adapta la piaţă şi vom vinde atât lemn pe picior cât şi material direct fasonat către consumatori.

AGERPRES: În luna iulie, Romsilva a anunţat că va aloca 25 de milioane de lei pentru achiziţia de terenuri ce urmează să fie împădurite. Care este situaţia la ora actuală?
Ciprian Pahonţu: Banii au fost alocaţi din Fondul de Conservare şi Regenerare a Pădurilor. Am făcut eforturi destul de mari, ca să găsim aceste terenuri, mai ales în sudul şi estul ţării, pentru că aici sunt zonele cu deficit mai mare de pădure. Avem judeţe cu procente de împădurire de numai 8% sau 10%. Din păcate avem nişte probeleme, întrucât în baza unor formule de calcul din actul normativ preţul pe care îl poate oferi statul pentru cumpărarea terenurilor este foarte mic. Şi sunt diferenţe semnificative, adică de la 1 la 5 sau de la 1 la 10 sub preţul pieţei. În acest sens am făcut demersuri la Ministerul Mediului pentru a modifica aceste formule de calcul, dar şi la ADS, ca în măsura în care mai există suprafeţe disponibile să ni le poată transfera conform procedurilor legale şi să reuşim să creştem suprafaţa cu păduri. În prezent au fost identificare nişte terenuri, dar nu avem posibilitatea de a le achiziţiona la preţul pieţei. Sperăm să se modifice curând acele formule de calcul pentru a veni cu oferte pe piaţă.

AGERPRES: Concret, cât poate oferi statul pe astfel de suprafeţe de teren conform legislaţiei existente şi care este preţul de piaţă al unui hectar de teren?
Ciprian Pahonţu: Nu pot să vă dau cifre exacte, dar vă pot spune ca sunt diferenţe foarte mari între terenurile pe care vrem să le achiziţionăm. De exemplu, între preţurile din Timiş şi Arad şi cele din Călăraşi, Vaslui sau Galaţi sunt diferenţe şi de cinci ori mai mari.

AGERPRES: În acest context, aş vrea să vorbim şi despre programul perdelelor forestiere. Ce a întreprins Romsilva în 2016 la acest capitol?
Ciprian Pahonţu: Anul acesta noi ne-am luptat să schimbăm legislaţia şi am reuşit printr-o OUG care a apărut tot în luna septembrie să facilităm aceste proces de expropriere. Aici este marea problemă. Avem studii, avem material săditor, avem specialişti, dar pe partea de expropriere este o situaţie foarte dificilă, apropo de cadastru, de evidenţe cadastrale, de proprietari care nu au succesiuni dezbătute. OUG aprobată în septembrie modifică însă Legea perdelelor forestiere şi are prevăzute anumite facilităţi pentru expropriere. Astfel, am încheiat contracte cu un consorţiu de firme care să ne facă partea de cadastru şi partea juridică de expropriere şi sperăm ca ea să finalizeze cât de curând documentaţiile şi să definitivăm şi să promovăm HG de expropriere. Având în vedere aceste proceduri, sperăm ca până în primăvară să expropriem cel puţin 220.000 de metri pătraţi şi să încercăm chiar să plantăm. Această suprafaţă se află, în general, pe autostrăzile A1 şi A2, pentru înfiinţarea perdelelor de protecţie a căilor de comunicaţii. Anul trecut, unde a fost terenul statului s-a împădurit deja o suprafaţă cu perdele forestiere de circa 26 de hectare, dar ne-am blocat pe partea de expropriere, pentru că procedurile sunt foarte complicate. Noi suntem pregătiţi, doar să avem terenul.

AGERPRES: Studiile de specialitate au arătat că România este ţara cu cele multe păduri virgine din Europa. Câte au fost identificate la nivel naţional şi care este stadiul includerii acestora în catalogul pădurilor virgine?
Ciprian Pahonţu: Există un ordin de ministru încă din 2012, care definea criteriile pentru pădurile virgine. Romsilva a făcut această activitate anual, iar în 2016, împreună cu colegii de la Garda Forestieră, am demarat o acţiune la nivel naţional privind identificarea criteriilor. Într-o primă etapă am identificat 9.950 de hectare de păduri virgine din proprietatea publică a statului. În aceste zile s-a publicat Catalogul pădurilor virgine pe site-ul Ministerului Mediului, iar contribuţia Romsilva a fost una importantă pentru această suprafaţă. Este o acţiune permanentă şi se desfăşoară pe mai multe planuri. Pe de o parte, este vorba de verificarea acelor potenţiale suprafeţe incluse într-un studiu mai vechi, dacă îndeplinesc sau nu condiţiile, iar pe de altă parte, toate aceste suprafeţe cu potenţial a intra în această categorie de păduri virgine sau cvasivirgine sunt verificate cu ocazia lucrărilor de amenajare a pădurilor.

AGERPRES: Ce compensaţii se dau proprietarilor privaţi dacă sunt identificate astfel de păduri care pot intra în categoria pădurilor virgine?
Ciprian Pahonţu: Din păcate, proprietarii de păduri nu primesc nicio compensaţie sau subvenţie pe tot ceea ce înseamnă păduri virgine sau pe alte tipuri de păduri private situate în ariile protejate, în parcuri naţionale şi naturale. Cu siguranţă acest lucru va trebui reglementat şi ştiu că este în atenţia Guvernului, deoarece conservarea biodiversităţii nu este numai atributul proprietarului de teren, toată lumea trebuie să plătească pentru aceste servicii ecosistemice. Este un proiect la care se lucrează.

AGERPRES: Câte păduri sunt certificate în România la ora actuală?
Ciprian Pahonţu: În prezent, avem certificate 2,35 milioane de hectare cu păduri certificate, dintr-un total de 3,1 milioane hectare. Ca ţintă de management, eu îmi doresc mărirea suprafeţelor cu păduri certificate, dar nu toate pădurile îndeplinesc condiţiile impuse de sistemul de certificare. Am identificat suprafeţe importante, care începând de anul vor intră într-un supliment de certificare. Suntem în studiu pentru 200.000 de hectare, dar trebuie verificate pentru a fi siguri că îndeplinesc toate standardele de certificare.

AGERPRES: Suntem în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă. Care este oferta Romsilva pe segmentul brazilor de Crăciun?
Ciprian Pahonţu: Avem pentru vânzare 36.000 de pomi de Crăciun, care provin din lucrări normale de îngrijire şi întreţinere a pădurilor noastre, cea mai mare parte - 22.000 - fiind brazi şi 14.000 sunt molizi. O privim mai mult ca o măsură socială, să venim pe piaţă cu pomi de Crăciun mai ieftini, să-i dăm în mediul rural, unde avem noi infrastructura. Din fericire în ultimii ani sunt multe importuri de pomi de Crăciun, şi spun din fericire pentru că presiunea pe pădure a scăzut vertiginos. Principalele specii pe care le punem pe piaţă sunt molid şi brad, şi sunt diferite de ceea ce se aduce din import, dar venim şi cu circa 25.000 de pomi de Crăciun, din culturi ornamentale. Una din cea mai apreciată specie este Abies nordmanniana, o specie din nordul Europei, care se găseşte la vânzare prin pepiniere. De asemenea, foarte căutaţi sunt şi brazii în ghiveci, deoarece există intenţia de a-i replata după sărbători.

AGERPRES: La ce preţuri pot fi achiziţionaţi pomii de Crăciun ai Romsilva?
Ciprian Pahonţu: Dacă la pomii proveniţi din lucrările de îngrijire a pădurilor preţurile sunt între 10 şi 30 de lei, la cei ornamentali pornesc de la 40-50 de lei, dar pot depăşi 150 de lei, în funcţie de dimensiune şi de specie. Brazii în ghiveci sunt între 60 şi 70 de lei, fără să luăm în calcul ghiveciul.

AGERPRES: Romsilva practică şi sistemul Buy-Back pe acest segment?
Ciprian Pahonţu: Nu am implementat acest sistem. Noi încurajăm lumea să planteze brazii. Cei care practică acest sistem Buy-Back toacă aceşti brazi şi îi livrează capacităţilor pentru producerea biomasei.

AGERPRES: În altă ordine de idei, cum consideraţi că s-ar putea reglementa situaţia animalelor sălbatice care ajung în zonele locuite, pentru a evita incidente de genul celui înregistrat la Sibiu în urmă cu două luni?
Ciprian Pahonţu: Comportament deviant la urs avem de când ştim, dar în ultimul timp au fost mai multe incidente pentru că populaţia de urs s-a mărit foarte mult. La ora actuală este foarte contestată de organizaţiile neguvernamentale metoda de evaluare a populaţiei de urs. Cu siguranţă, populaţia de urşi din România este cea mai mare din Europa şi ea trebuie manageriată, deoarece resursa de hrană din pădure se micşorează pentru aceste animale şi, în aceste condiţii, caută resurse alternative de hrană. Din informaţiile multianuale pe care le deţinem există în jur de 6.500 - 7.000 de exemplare de urs în România.

AGERPRES: S-a încercat vânzarea sau popularea altor păduri din Europa unde ursul a dispărut?
Ciprian Pahonţu: Nimeni nu doreşte preluarea de animale, chiar au fost oferte concrete. Nimeni nu mai doreşte să reintroducă ursul în habitatele în care a dispărut, pentru că este greu de manageriat, a dispărut din ecosistem şi este un lanţ trofic mai complex. Chiar am avut discuţii şi în afara ţării, dar şi cu cei care au venit la noi din afară şi au spus un "nu" foarte clar acestei populări. În schimb sunt foarte grijulii în conservarea urşilor în România. Practic, astăzi nu se mai poate împuşca urs în România, iar măsura este de când am intrat în Uniunea Europeană. Acum, Jandarmeria va fi abilitată să gestioneze aceste incidente care apar, de genul celui de la Sibiu, fiind dotată cu arme tranchilizante. Cred că până acum populaţia de urs a fost ţinută sub control, dar să nu uităm că anual avem oameni atacaţi de urs şi pagube în gospodării.

AGERPRES: În final, aş vrea să vă întreb care mai este relaţia contractuală a RNP - Romsilva cu compania Schweighofer Holzindustrie, care a fost acuzată de implicaţii în comerţul ilegal cu lemn?
Ciprian Pahonţu: Schweighofer este o companie ca şi cele 5.000 care sunt pe piaţă şi cumpără lemn de la Romsilva. În trecut, ei au avut acel contract pe 10 ani cu Romsilva, dar nu erau singurii cu astfel de contracte. În cei 10 ani, Schweighofer a achiziţionat de la Romsilva undeva la 3,1 - 3,2 milioane de metri cubi, o cantitate mică faţă de ceea ce a pus Romsilva pe piaţă în 10 ani. Facem un simplu calcul: dacă Romsilva punea pe piaţă anual între 10 şi 12 milioane de metri cubi de lemn la vremea aceea, înmulţit cu 10, vorbim de 120 de milioane de metri cubi, iar compania Schweighofer a preluat 3 milioane. La ora aceasta nu mai avem nicio relaţie specială cu Schweighofer. Ei nu au preluat niciodată lemn pe picior de la Romsilva, iar cantităţile de lemn fasonat sunt foarte mici. Au preluat undeva la 40.000 de metri cubi din tot cee ce s-a vândut ca material de lemn fasonat în Romsilva, dar în general se aprovizionează de la acei agenţi economici care cumpără de la Romsilva sau de la proprietarii privaţi.

AGERPRES: Dar relaţia dvs. cu fostul director de achiziţii al companiei Schweighofer? S-a vehiculat în spaţiul public că sunteţi un apropiat al acestuia.
Ciprian Pahonţu: Este o relaţie normală. L-am cunoscut de 10 ani de zile. Dacă aveam ceva de ascuns nu glumeam cu el pe Facebook. Nu vreau sa comentez ce a apărut în presă. Dacă aveam ceva de ascuns, nu afişam într-un spaţiu public, iar pe acest fost director îl cunoaşte tot sectorul silvic, pentru că este în sector de mulţi ani de zile. Deci nu am avut nimic de ascuns, nu am avut nicio relaţie anormală şi cu siguranţă prin transparenţa pe care o demonstrez nu am nimic de ascuns.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor:Nicoleta Gherasi)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.