Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 12 dec /Agerpres/ - Absorbţie record de 3,8 miliarde euro într-un singur an, simplificarea procedurilor din programele europene şi deschiderea pieţelor pentru exportul produselor româneşti se află pe lista obiectivelor bifate de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, în mandatul său, în timp ce înfiinţarea unui Fond Mutual sau trimiterea la post a ataşaţilor agricoli au rămas mai mult "lucruri care nu au fost duse până la capăt" decât eşecuri.

"Am reuşit să plătim peste 3,8 miliarde de euro de euro într-un an de zile. Nu s-a plătit niciodată mai mult 2,5 miliarde de euro în acest minister. Este un record absolut. Din fonduri naţionale au fost în jur de 500 de milioane de euro, iar restul bani europeni", afirmă Achim Irimescu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Acesta a menţionat că s-a reuşit în acest an deschiderea pieţei europene la porci vii "după foarte mulţi ani şi multe eforturi la Bruxelles", dar şi a pieţelor arabe pentru exportul de ovine şi a celei turce pentru bovine şi carne de vită.

Potrivit ministrului Agriculturii, şansa României în acest domeniu este legată de întoarcerea tinerilor în ţară şi implicarea autorităţilor în spijinirea acestora pentru a putea produce performant, însă "trebuie o schimbare de generaţii şi trebuie dezvoltat sectorul fermelor comerciale".

Irimescu afirmă că nu are ce să îşi reproşeze în ceea ce priveşte modul în care a gestionat scandalul Lactate Brădet şi că ar proceda la fel într-o situaţie similară, adăugând, totodată, că ar continua proiectele începute la minister, fiind un "workaholic", dar "acest lucru nu depinde de mine".

AGERPRES: Sunteţi la final de mandat în Ministerul Agriculturii. Care consideraţi că sunt trei lucruri bune care s-au întâmplat în perioada în care aţi fost ministru?
Achim Irimescu: Aş menţiona cele trei mari obiective ale mele pe care mi le-am propus când am venit în minister şi pe care cred că ar trebui să le aibă orice ministru al Agriculturii. În primul rând, absorbţia de fonduri şi spun că am reuşit să plătesc peste 3,8 miliarde de euro de euro într-un an. Nu s-a plătit niciodată mai mult de 2,5 miliarde de euro în acest minister. Este un record absolut. Din fonduri naţionale au fost în jur de 500 de milioane de euro, iar restul bani europeni.

Al doilea lucru a fost simplificarea. Am simplificat substanţial lucrurile şi, prin măsurile luate, am reuşit să facilitez foarte mult accesul la fonduri, dar este în continuare un "moving target", adică întotdeauna trebuie să se aibă în vedere simplificarea. Mai sunt încă multe lucruri care nu sunt în regulă, mai ales pe programe, unde este birocraţie foarte multă.

În plus, este vorba şi despre comportamentul celor din agenţii, care interpretează "stricto senso" legislaţia şi eu sunt foarte nemulţumit din acest punct de vedere. De exemplu, unui beneficiar care vine cu dovezi că a schimbat soluţia tehnică, punând materiale mai bune şi mai scumpe, dar necerând bani în plus, i se refuză plata pe motiv că s-a schimbat soluţia din proiect. Eu nu pot înţelege atitudinea aceasta, atâta timp cât soluţia duce la îmbunătăţire şi nici măcar nu cere bani în plus.

Un al treilea lucru bun aş zice că a fost deschiderea pieţelor. Am reuşit să deschidem pieţele arabe la export de ovine şi piaţa turcă la bovine şi carne de vită. Eu zic că este un lucru extraordinar. La ovine, documentele sunt în perfecţionare, iar de anul viitor turcii ne-au promis că vor da drumul şi la ovine. Chiar zilele trecute au fost doi importatori turci care au şi abatoare şi ferme pentru animale. Ei sunt interesaţi, pentru că preţurile în România sunt mai joase cu 50% faţă de preţurile din Turcia şi este un stimulent important pentru importatorii turci.

De asemenea, am reuşit, după mulţi ani - am făcut eforturi la Bruxelles - să deschidem piaţa europeană la porcii vii. Am scos ultimele restricţii în sectorul cărnii de porc. Nu foarte important este faptul că putem pune porcul viu pe piaţa europeană, ci faptul că s-au scos ultimele restricţii în acest sector şi trebuie precizat că orice ţară terţă din afara Uniunii Europene te judecă după regimul pe care îl ai în UE. În condiţiile în care avem restricţii pe piaţa UE, nu puteam să exportăm nici în ţări terţe.

Cam acestea ar fi, cred eu, principale trei mari realizări de când am venit la minister.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim acum şi despre eşecurile dvs. la minister. Puteţi numi trei lucruri care nu v-au ieşit?
Achim Irimescu: Aş spune mai degrabă nerealizări complete decât eşecuri, lucruri care nu au fost duse până la capăt. Unul dintre acestea este Fondul Mutual, care, din primăvară şi până acum, a avut cel puţin 20 de proiecte şi toate au fost refuzate de unii sau de alţii. Ultima discuţie am avut-o pe proiectul transmis la semnat în alte ministere, iar Ministerul Justiţiei are o mulţime de observaţii. Probabil că nu îl vom semna anul acesta.

AGERPRES: Cine a propus aceste 20 de proiecte pentru Fondul Mutual şi cine le-a refuzat?
Achim Irimescu: Ministerul Agriculturii a venit cu aceste propuneri pe care le-am tot modificat după întâlnirile cu fermierii. Prezentam un proiect, îl discutam cu ei, erau nemulţumiţi, mai cereau ceva şi tot aşa. Ultima variantă pe care au cerut-o şi au agreat-o în grupul de lucru a fost aceea în care au vrut să implice statul pe câţiva ani şi, ulterior, după ce funcţionează Fondul Mutual, să îl lăsăm complet în mâinile fermierilor. Din păcate, nici această variantă nu a avut succes în final, deşi în grupul de lucru majoritatea fermierilor a fost de acord, iar acum avem foarte multe observaţii.

O altă nemulţumire este legată de ataşaţii agricoli. Ne-a luat foarte mult să avizăm ordonanţa la alte ministere şi să o adoptăm. Am reuşit la jumătatea lunii iunie, dar, pentru că ne-a impus un lucru Ministerul Justiţiei, zic eu greşit, ca ataşaţii agricoli să fie funcţionari publici, ne-a dat peste cap agenda şi aici. Consider că se făcea o mare discriminare, pentru că, să nu uităm, avem peste 2.000 de contractuali în structurile MADR. Eu speram ca în toamnă, cel târziu, să trimitem la post măcar cinci dintre ataşaţi. Nu am reuşit, pentru că a trebuit să aşteptăm să se adopte legea în Parlament şi să se modifice acolo statutul ca să înlăturăm această discriminare şi să nu mai fie asimilaţi ca funcţionari publici. Până a trecut prin Parlament, până s-a promulgat de către preşedinţie, am ajuns în situaţia în care, acum 2-3 săptămâni, am adus ordinul comun necesar la Ministerul de Externe şi abia după publicarea acestuia în Monitorul Oficial urmează să scoatem posturile la concurs. Nu se va putea însă desfăşura examenul înainte de luna ianuarie.

O a treia nemulţumire ce vizează unul dintre obiectivele pe care le-am avut eu, pentru că au mai apărut şi altele pe parcurs, a fost cea legată de Fondul de Creditare. Iniţial, eu speram ca, până la finele anului, să fie mult mai avansat. De abia acum, în aceste zile, semnăm acordul cu Fondul European de Investiţii (FEI) pentru înfiinţarea unui Fond de Creditare. Am propus premierului - şi acesta a fost de acord - să introducem alături de FEI şi FNGCIMM, care este fond românesc. FEI, de exemplu, face acordul cu noi şi după aceea el trebuie să stabilească 2-3 bănci prin care să deruleze fondurile alocate din PNDR. FEI a fost introdus în regulamentul european şi este un avantaj, deoarece creditele sunt "risc sharing", cu împărţirea riscului. Am făcut o simulare, iar la un credit de un 1 milion de euro un fermier plăteşte doar 2% dobândă, mult mai mică faţă de cea de pe piaţă, care este undeva la 6 - 6,5%. Acesta este marele avantaj. Trebuie menţionat că şi garanţia este foarte mică. Fiind pe împărţirea riscului, 70% revine FEI şi 30% beneficiarului. E adevărat că pe statul român îl mai costă 6% comisionul pentru FEI. Adică plăteşte ministerul, prin PNDR, circa 6% la suma prevăzută în PNDR pentru fond, respectiv la 92,6 milioane de euro. FEI avea în regulament un comision până în 7%, dar noi am negociat la 6%. Mi-aş fi dorit şi mai jos, dar nu s-a putut. Acum trebuie să verificăm că şi FNGCIMM se califică pentru că, după cum spuneam, în regulament e stabilit doar FEI. Sperăm să reuşim la Comisie să introducem alături de FEI şi FNGCIMM.

AGERPRES: Când consideraţi că ar putea funcţiona efectiv un astfel de Fond de Creditare pentru agricultură?
Achim Irimescu: Cred că undeva în primăvară, cel târziu în luna mai, dacă toate lucrurile se desfăşoară normal, acest Fond de Creditare ar putea funcţiona.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim despre Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, care a lansat numeroase dezbateri. Recent, aţi afirmat că România a fost avertizată de Comisia Europeană referitor la riscul deschiderii unei proceduri de infringement, dacă nu modifică acel procentaj de 51% produse româneşti la raft. Ce noutăţi sunt în această privinţă?
Achim Irimescu: Într-adevăr, Comisia Europeană ne-a transmis că riscăm infringementul dacă nu reuşim să clarificăm lucrurile. Am stabilit, pentru a viza cerinţa legală, adoptarea unei Hotărâri de Guvern ca 51% să fie produse din lanţul scurt.

AGERPRES: Adică să fie prevăzut 51% produse din lanţul scurt, nu doar produse româneşti, ceea ce înseamnă că şi producătorii din ţările vecine, Ungaria sau Bulgaria, se pot încadra pe lanţul scurt?
Achim Irimescu: Din păcate, sunt interpretări diferite. În lege se trece local şi regional ca fiind lanţ scurt, dar fermierii înţeleg doar naţional, ceea ce ne-ar putea pune probleme de concurenţă la Comisia Europeană.

AGERPRES: Concret, care sunt paşii următori? Ştiu că până în 15 ianuarie trebuie adoptate normele metodologice de aplicare a acestei legi. Mai este posibil ca actualul Guvern să le aprobe?
Achim Irimescu: Legea se aplică deja, mai puţin prevederea cu 51% produse de pe lanţul scurt. Aceste norme trebuie adoptate într-adevăr până în 15 ianuarie. Noi le promovăm înainte, iar viitorul Guvern vede dacă mai modifică sau nu proiectul respectiv. În norme trebuie să avem prevăzute procedurile, respectiv că se respectă legea în ceea ce priveşte cerinţa cu 51% din lanţul scurt. Eu nu trebuie să repet ce scrie în lege, ci trebuie să aduc detalii la cine se califică pe lanţul scurt. Repet, în norme trecem procedurile prin care ne asigurăm că găsim această cifră, respectiv 51% în magazine. Mai sunt două şedinţe de Guvern şi sper să reuşim, dacă nu în prima, în cea de-a doua.

AGERPRES: Consideraţi că va fi pe deplin funcţională această lege? Credeţi că este o lege bună? Acum, în această perioadă, în marile lanţuri de magazine nu mai găsim prea multe produse româneşti, poate ceapă, morcovi şi cartofi. Nici mere nu mai sunt.
Achim Irimescu: Legea funcţionează şi acum, dar nu integral. Pe timpul iernii, nu putem asigura decât aşa cum aţi spus ceapă, morcovi şi cartofi. Într-adevăr, nici merele nu le putem asigura. Până la urmă, asta înseamnă globalizare. Se produce unde este mai ieftin. Important este să-i asiguri consumatorului hrana la un preţ accesibil. Este greu de spus dacă este o lege bună, pentru că trebuie văzut ceea ce s-a întâmplat pe piaţă. Sunt lucruri pe care le reclamă supermarketurile, dar sunt şi lucruri pe care le reclamă fermierii. Deci, deocamdată, nu sunt mulţumiţi nici unii, nici alţii. Totul depinde şi de abordare. Sunt hipermarketuri care spun că, oricum, au ca regulă generală achiziţionarea mărfii de pe piaţa pe care îşi desfăşoară activitatea. Deci, dacă sunt în România, cumpără din România, dar sunt şi hipermarketuri care sunt orientate mai mult către piaţă şi spun că achiziţionează de unde obţin preţurile cele mai bune. În condiţiile în care sunt state, cum este Turcia de exemplu, care în sezonul rece este imbatabilă la tomate, chiar şi Comisia recunoaşte că în această perioadă cea mai competitivă ţară este Turcia, iar pe timpul verii, Italia şi Ungaria. Aceasta este situaţia.

AGERPRES: Aţi transmis vreun răspuns Comisiei Europene cu privire la acea avertizare de infringement?
Achim Irimescu: Nu am dat încă niciun răspuns. Analizăm. Important este să aducem argumente că nu este vorba de nicio încălcare a cerinţelor europene.

AGERPRES: Un alt proiect la care aţi lucrat intens în acest an este cel al Legii de vânzare a terenurilor agricole. Cum arată ultima variantă?
Achim Irimescu: Pe ultima variantă ne-am orientat la nişte restricţii introduse de alte state membre, respectiv limitarea la 150 de hectare pentru persoanele fizice şi 500 de hectare pentru persoanele juridice. Nici aceasta nu i-a mulţumit pe toţi producătorii. Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) ar dori o limită de 2.000 de hectare pentru societăţi, dar eu zic că nu-i opreşte nimeni să-şi facă mai multe societăţi, dacă 500 de hectare sunt pe o societate. Deocamdată, această variantă nu a ieşit încă din minister. E clar că nu se mai poate adopta acum. Rămâne pentru viitor.

AGERPRES: Aveţi în prezent o situaţie clară cu terenurile vândute străinilor în România? Sunt nişte cifre care se tot vehiculează în mass-media, dar, din păcate, nu se ştie cine a întocmit această statistică şi dacă sunt cifre reale.
Achim Irimescu: Este doar o evaluare. Prin presă au circulat diverse variante, dar eu am dubii în ceea ce priveşte acurateţea. Sunt evaluări care spun până în 30%. Dacă avem 9 milioane de hectare de teren arabil, cred că în jur de 2 milioane şi ceva de hectare sigur au fost vândute străinilor.

AGERPRES: Ne puteţi spune cu cât se mai vinde hectarul de teren agricol în România?
Achim Irimescu: De la 2.000 de euro până la 9.000 - 10.000 de euro pe hectar. Depinde, însă, de zonă. Având în vedere că se câştigă bine din agricultură, din subvenţii, eu nu am mai auzit în Româna să se vândă sub 2.000 de euro hectarul de teren. E clar că terenul se capitalizează şi valoarea creşte. În vestul ţării, domnul Muscă (fermier - n. r.) de la Curtici a cumpărat teren cu 9.500 euro/ha.

AGERPRES: La preluarea mandatului aţi anunţat că România se află aproape de o decizie de infringement pe partea de ecarisare? A fost eliminat acest risc? S-a găsit vreo soluţie pentru ecarisarea teritoriului?
Achim Irimescu: Da. Aşa este! S-a găsit însă şi o soluţie, care este în desfăşurare. Pe ultima variantă am agreat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) ca să preia activitatea aceasta. Este adoptată o ordonanţă de urgenţă în acest sens şi urmează să stabilească un buget pe anul viitor cei care vor pune în practică sistemul.

AGERPRES: Ce contribuţie are Ministerul Agriculturii la implementarea sistemului de ecarisare?
Achim Irimescu: Banii se vor transfera de la MADR la MDRAP. Ei vor pune la punct sistemul, dar fiecare minister are obligaţiile sale. Astfel, pentru gospodăriile populaţiei, Ministerul Agriculturii este responsabil cu colectarea şi distrugerea deşeurilor de origine animală. De exemplu, dacă moare un porc, MADR trebuie să se preocupe şi chiar să plătească despăgubiri pentru acest lucru, iar MDRAP are obligaţia, prin consilii judeţene şi primării, să preia cadavrele de pe spaţiul public şi să le depoziteze în spaţii frigorifice, iar ulterior să le ducă să le distrugă. În acest sens, s-a adoptat actul legislativ. Mai departe, rămâne să facă execuţia MDRAP. Nu ştiu în momentul acesta dacă ei s-au apucat efectiv de implementarea sistemului.

AGERPRES: Comisia Europeană a mai transmis vreo avertizare în acest an sau a agreat această variantă?
Achim Irimescu: A agreat varianta aceasta, numai că s-au cam obişnuit cu promisiunile noastre de-a lungul anilor şi aşteaptă execuţia, pentru că nu este suficient să propui şi să promiţi. Este foarte important să faci aceste lucruri şi cât mai repede.

AGERPRES: Aş vrea să vorbim şi despre producţia agricolă din acest an. Datele la porumb nu erau încă finale. Cu cât a fost mai scăzută producţia vegetală în 2016 faţă de 2015?
Achim Irimescu: La cerealele de vară a fost mai mare cu 15% faţă de anul trecut, iar la cele de toamnă recolta a fost mai scăzută cam cu 15%. La floarea soarelui am avut 1,8 milioane tone. A fost destul de bine, ţinând cont de condiţiile climatice, pentru că s-au dezvoltat nişte soiuri care, deşi pare că sunt rămăşiţe când treci prin câmp, au de fapt o producţie destul de bună.

Producţia de porumb a ajuns la 9,2 milioane de tone, cu 4,8 tone la hectar. A fost o anumită suprafaţă calamitată din cauza secetei, dar, şi dacă ploua cât trebuie, o parte dintre fermieri tot nu puteau face mai mult, pentru că nu au tehnologie şi folosesc sămânţa din hambar. Performanţa producţiei în România este afectată de două lucruri, respectiv de condiţiile climatice - dacă este secetă sau dacă plouă prea mult - şi de lipsa tehnologiei, a dotării tehnice şi a cunoştinţelor. Sunt mulţi fermieri care sunt fermieri pentru că s-au născut la ţară, dar nu au cunoştinţe să facă agricultură. Ştiţi foarte bine, agricultura se face cu foarte multă ştiinţă.

AGERPRES: Să înţeleg că, în aceste condiţii, nu avem şanse să progresăm, să creştem productivitatea în agricultură?
Achim Irimescu: Nu curând. Trebuie o schimbare de generaţii şi trebuie să dezvoltăm sectorul fermelor comerciale. Sper să nu crească foarte mult fermele mari şi să apară sectorul de mijloc. În opinia mea, ar fi foarte important pentru România să fie tineri în agricultură, care să aibă undeva la 100 - 150, maximum 200 de hectare, şi să producă performant. Cu subvenţiile actuale şi cu o producţie bună, cred că se poate trăi destul de bine de pe 150 de hectare.

AGERPRES: În aceste condiţii, ce stimulente ar putea primi tinerii ca să dezvolte o afacere în agricultură - şi mă gândesc mai ales la cei din diaspora?
Achim Irimescu: Un stimulent foarte important pentru tineri ca să se întoarcă în ţară - cei mai mulţi plecaţi în afară sunt tineri până în 40 de ani - este cel privind ajutorul de 40.000 de euro pe un proiect de stabilire a tinerilor în agricultură. Ei pot să facă ce vor în fermă, nu există nicio condiţie, doar trebuie să se întoarcă, să se stabilească în mediul rural şi să facă o fermă. Dar ce face acolo este decizia lui. Am vorbit recent cu producători mari, care sunt în legătură cu supermarketurile, şi care ar dori să stabilească o afacere foarte interesantă: să dea purceii la îngrăşat micilor producători şi, ulterior, să-i colecteze şi să-i ducă în reţeaua de hipermarketuri. Cred că ar fi un stimulent extraordinar pentru mulţi tineri care vor să se întoarcă în ţară.

AGERPRES: V-aţi gândit şi la aplicarea unui sistem prin care tinerii ar putea primi gratuit şi teren în folosinţă?
Achim Irimescu: Avem această intenţie numai că, din păcate, Administraţia pentru Domeniile Statului (ADS) nu a devenit activ pe segmentul acesta. Noi propunem în principiu ca ADS să se implice în procesul de vânzare a terenurilor cu drept de preempţiune, să facă o achiziţie de terenuri şi să distribuie tinerilor care se stabilesc la ţară cinci hectare în folosinţă cu titlu gratuit. Am vorbit cu preşedintele ADS să facem o actualizare la o bună parte dintre contracte pe valoarea redevenţei, pentru că sunt contracte foarte vechi, semnate prin 2000, şi pentru care se plătesc 100 de lei pe hectar, dar se încasează 180 de euro pe hectar. Este o discrepanţă enormă şi, atunci, ideea ar fi ca ADS să achiziţioneze teren cu diferenţa de bani pe care urmează să o încaseze crescând valoarea arendei, iar hectarele respective să fie date în folosinţă gratuită tinerilor care se stabilesc la ţară. Ca să faci un proiect de tânăr în agricultură cu 40.000 de euro îţi trebuie măcar cinci hectare de teren.

AGERPRES: Aveţi vreun mesaj pentru fermieri în legătură cu plata despăgubirilor pe secetă?
Achim Irimescu: Urmează să anunţăm zilele acestea că vom merge pe un ajutor de stat care va fi notificat Comisiei Europene. Vizăm în special judeţele cele mai afectate, cum este Botoşani, dar şi alte 2-3 judeţe. Mi-e greu să spun deocamdată despre ce sume este vorba. Solicitarea pentru despăgubiri de la minister a fost pentru un milion de hectare, dar având în vedere condiţiile pentru acordarea ajutorului, adică fiecare fermier care cere ajutor de despăgubire trebuie să vină cu date contabile pe trei ani din urmă ca să vedem care este pierderea efectivă, dar cei mai mulţi dintre ei nu au date contabile. Aici este marea problemă, pentru că degeaba le promit eu că le dau despăgubiri, dacă ei nu au dovezi. Noi notificăm măsura la Bruxelles şi pe urmă ei depun dosarele. Şi anul trecut s-a mers pe o măsură similară, iar din 600 de milioane de lei alocate s-au dat sub 300 de milioane de lei. În apicultură, din păcate, aveam şi bani prevăzuţi în buget, dar legislaţia este la fel şi nu-mi permite să dau despăgubiri fără ca ei să aducă dovezi.

AGERPRES: Cât estimaţi că va fi contribuţia agriculturii în PIB în acest an?
Achim Irimescu: Cred că va fi undeva între 4% şi 5%, mai scăzută decât anul trecut, când a sărit de 6%.

AGERPRES: Anul acesta aţi fost în centrul unor scandaluri mediatice legate de siguranţa alimentară a populaţiei. Vă reproşaţi ceva legat de modul în care aţi gestionat aceste probleme?
Achim Irimescu: În cazul Lactate Brădet nu îmi reproşez nimic. Eu consider că am gestionat foarte bine situaţia, dar, din păcate, cetăţeanul român nu este pregătit, nu cunoaşte legislaţia şi nici autorităţile nu au acţionat corespunzător. S-a găsit brânză proaspătă contaminată cu E-coli în frigiderul oamenilor. Eu nu am spus niciodată că brânza a omorât oamenii, dar au murit copii. Era un risc enorm şi legislaţia europeană spune că producătorul însuşi trebuia să anunţe public rechemarea produselor. Aşa cum a făcut Selgros cu un an înainte cu nişte ciocolată. Asta dovedeşte că sistemul funcţionează şi este sigur şi nu trebuie ascuns de niciun fel. Când se întâmplă un accident de acest gen trebuie să se anunţe. Atunci, producătorul nu a ştiut sau nu a vrut să anunţe, veterinarii nu au ştiut sau nu au vrut să anunţe şi mi-am asumat eu această responsabilitate, chiar dacă am fost înjurat în contextul în care voiam să apăr consumatorul român.

AGERPRES: Aţi proceda la fel într-o situaţie similară?
Achim Irimescu: Absolut! Cum adică?! Să îmi asum riscul să moară nişte copii nevinovaţi?... Iată, Lactate Brădet funcţionează acum foarte bine. Cred că ei au avut impactul cel mai mic. Practic, producătorul chiar a avut de câştigat din scandalul acesta. Preocuparea nu a vizat producătorul Lactate Brădet, el era în culpă, greşeala a fost la el, dar acesta a închis fabrica, a trimis oamenii în concediu fără plată şi nu a avut niciun fel de pierderi. După ce a redeschis fabrica chiar a avut vânzări crescute. Problema cea mare a fost, însă, la producătorii de la care se aproviziona fabrica, adică la două ferme de lapte din Dolj şi Olt, pe care i-am chemat aici şi am găsit soluţii să ducă laptele la alţi procesatori. Unul dintre ei avea investiţii de un milion de euro în vaci de rasă pentru lapte. Acolo era pericolul cel mai mare. (...) Problema este cum ne asigurăm că statul îşi face datoria prin organele de control pe care le are.

Preocuparea mea în Ministerul Agriculturii este ca, atâta timp cât noi plătim miliarde, să ştim cum se duc şi la cine se duc aceste miliarde. Trebuie controlat dacă se respectă aceste cerinţe. Asta este foarte important: să ne asigurăm că ceea ce punem pe piaţă este sănătos. Şi, în mod cert, în acest an au fost controale mai drastice inclusiv la tot ceea ce vine din import. Comisia zice că ceea ce se importă în ţară poţi să controlezi până la 10%. Însă, în cazul în care ai semnale şi suspiciuni şi există un risc, poţi să mergi până la 100% să controlezi, evident dacă ai capacitate.

AGERPRES: Ce produse tradiţionale româneşti vor mai "invada" piaţa europeană în perioada următoare, în condiţiile în care anul acesta a fost obţinută protecţia pentru două produse, respectiv Salamul de Sibiu şi Telemeaua de Ibăneşti?
Achim Irimescu: Sunt depuse deja dosarele la Bruxelles pentru Cârnaţii de Pleşcoi, Novacul afumat de Ţara Bârsei şi Caşcavalul de Săveni, iar pe circuit la MADR mai sunt cel puţin 10 produse. Sperăm să obţinem cât mai curând protecţia europeană pentru Novacul afumat de Ţara Bârsei.

AGERPRES: Ce veţi face după alegeri?
Achim Irimescu: Nu m-am hotărât. Am oferte şi din privat şi de la stat. Una dintre opţiuni este întoarcerea la Bruxelles, dar rămâne de văzut. Ca ministru ai foarte multe lucruri de făcut, iar eu, fiind "workaholic", mă tentează să termin proiectele, dar nu ţine de mine. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.