COD GALBEN: 28-11-2020 Intre 06:45 si 10:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Harghita; COD GALBEN: 28-11-2020 Intre 06:35 si 08:30 se va semnala local depuneri de polei din ploaie slabă sau burniţă in Județul Alba; COD GALBEN: 28-11-2020 Intre 05:00 si 08:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Brăila, Județul Ialomiţa, Județul Argeş, Județul Buzău, Județul Prahova, Județul Călăraşi, Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Teleorman, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 28-11-2020 Intre 05:00 si 08:00 se va semnala ceață care va determina scăderea vizibilității, local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Constanta, Județul Tulcea; COD GALBEN: 28-11-2020 Intre 05:00 si 09:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Galaţi, Județul Vrancea, Județul Iaşi, Județul Vaslui; COD GALBEN: 28-11-2020 Intre 05:00 si 08:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m in Mun. Bucureşti;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 21 oct /Agerpres/ - Aproape un miliard de euro au fost scoşi din România în ultimii cinci ani, iar cu aceşti bani s-ar fi putut realiza multe proiecte, a declarat, vineri, Ionuţ Mişa, directorul general al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF, referindu-se la preţurile de transfer.

"Numai de la 5 companii care sunt în domeniul petrolului, retailului, tutunului şi comerţului cu electronice s-au făcut ajustări de 87 milioane lei. Doar 5 companii, gândiţi-vă ce înseamnă la nivel naţional. Direcţia generală a marilor contribuabili are astăzi 1.500 de companii în portofoliu. Sumele sunt mari, foarte mari. Un studiu pe care l-am realizat la începutul anului 2015 pe un portofoliu de 2.500 de companii ne dusese la concluzia că aproape 1 miliard de euro în ultimii 5 ani au fost scoşi din România. Cu aceste sume s-ar putea realiza extrem de multe proiecte în România şi ar putea aduce beneficii majore românilor", a spus Mişa.

Potrivit acestuia, o companie din domeniul tutunului a achiziţionat tutunul de la o altă subsidiară afiliată dintr-o ţară membră la un preţ foarte mare, pe care îl vindea în România la o marjă de profit extrem de mică.

"În România plătea aproape nimic, iar în ţara respectivă se duceau toate profiturile. Am reuşit să identificăm acest tip de tranzacţii şi am reuşit să realizăm ajustări de 12,3 milioane lei", a precizat oficialul ANAF.

El explicat, în context, cum sunt scoşi din ţară banii realizaţi de retaileri.

"În retail se importă produse cu valoare adăugată din afara ţării şi se vând în România. Companiile spun că au creat locuri de muncă multe, 'datorită nouă aveţi atâtea locuri de muncă' dar uită să precizeze un aspect foarte important. Aceste locuri de muncă sunt prost plătite. Ar trebui să ne uităm la faptul că aceste companii importă bunurile din afară la o valoare mică, le vând ulterior în România, iar numai pe diferenţa de preţ se aplică impozitul pe profit. În România rămân puţini bani. Practic locurile de muncă în ţările în care s-au produs acele bunuri sunt bine plătite, au plus valoare în ţara respectivă şi mai puţin în România. Asta este una dintre cele mai utilizate metode", a arătat Mişa.

De asemenea, reprezentantul Fiscului a mai spus că sunt companii care au o reţea globală şi importă diferite bunuri şi servicii din celelalte ţări la o valoare foarte mare pe care le vând în România.

"Sunt companii din domeniul auto care au rata profitului 2% an de an. Este foarte greu să realizezi o rată a profitului constantă. Este o ciclicitate economică, există un mediu de business. Ca să poţi să obţii an de an 2% este o consultanţă foarte bună, beneficiază de experienţă foarte bună în această zonă, au tehnici foarte bune pe care le utilizează", conform şefului Direcţiei de Mari Contribuabili.

El a precizat că Direcţia de Mari Contribuabili colectează aproape 50% din veniturile la buget şi administrează toate companiile mari, cu cifre mari şi volume mari.

Ionuţ Mişa a participat vineri la dezbaterea "Unde se duc profiturile din România? - Traseul banilor făcuţi în România şi de ce firmele româneşti nu au şanse reale de dezvoltare", pasul al doilea din campania "Să luăm banii înapoi" ("Let's get the money back") iniţiată de europarlamentarul Cătălin Ivan în calitatea sa de membru al Comisiei speciale din Parlamentul European care investighează scandalul Panama Papers. Prima dezbatere a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, având ca invitaţi specialişti Interpol, Europol, ai Comisiei Europene şi ai altor organisme legate de fraudele internaţionale.

Concluziile campaniei "Let's Get the Money Back" vor constitui baza de elaborare a unei directive europene menite să limiteze eludarea plăţii taxelor şi frauda fiscală în UE. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bărbuţă, editor: Andreea Marinescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.