COD PORTOCALIU: 17-01-2018 ora 14 Intre 18 ianuarie, ora 01 - 18 ianuarie, ora 17 se va semnala precipitații însemnate cantitativ, predominant ninsori COD GALBEN: 18-01-2018 Intre 02:00 si 05:00 se va semnala local intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 55-65 km/h in Județul Mehedinţi, Județul Dolj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 4 oct /Agerpres/ - Statul va scoate la vânzare acţiuni la Complexul Energetic Oltenia, Hidroelectrica, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, CNAPM Constanţa şi Salrom, dar va rămâne acţionar majoritar la aceste societăţi considerate strategice, conform unui memorandum publicat marţi de Executiv.

Sumele obţinute din vânzarea acţiunilor vor rămâne la dispoziţia companiilor şi vor fi utilizate pentru finanţarea programelor de investiţii.

De asemenea, statul va pierde/reduce pachetul de acţiuni deţinut la Rompetrol, Sanevit 2003 Arad şi la 22 de societăţi din subordinea Agenţiei Domeniului Statului, sumele obţinute din vânzarea acţiunilor urmând să fie virate la Trezoreria statului, conform prevederilor OUG privind înfiinţarea Fondului Naţional de Dezvoltare (FND).

"Urmare a discuţiilor avute la nivelul Guvernului, s-a agreat că diversificarea acţionariatului în cadrul acestor întreprinderi, prin valorificarea de pachete minoritare, poate fi un lucru benefic pentru eficacitatea şi profitabilitatea acestora. Astfel s-a convenit identificarea de către instituţiile publice implicate în privatizare a unor pachete de acţiuni deţinute la unii operatori economici la care exercită calitatea de acţionar în numele statului, pentru care urmează să se demareze operaţiunea de vânzare de acţiuni (ex. cesiune de acţiuni, majorare de capital social prin emisiune de acţiuni), potrivit prevederilor legale în vigoare", se menţionează în memorandum.

Conform acestuia, instituţiile publice cu atribuţii în activitatea de privatizare au formulat o serie de propuneri în acest sens.

Astfel, Ministerul Energiei va derula la Complexul Energetic Oltenia SA şi la Hidroelectrica oferta publică primară de majorare de capital de 15,29% şi, respectiv, 15%, pe piaţa de capital, în timp ce, la Rompetrol, se are în vedere vânzarea unui pachet de acţiuni de 26,6959% din acţiunile deţinute de stat, prin licitaţie publică cu strigare.

Ministerul Transporturilor propune la CN Aeroporturi Bucureşti şi la CNAPM Constanţa majorare de capital social prin emiterea de noi acţiuni reprezentând 20-25% din capitalul social al fiecărei companii şi vânzarea acestora prin BVB.

În cazul SN CFR Marfă SA, ministerul propune stabilirea pachetului de acţiuni care va fi vândut şi a metodei de privatizare pe baza fundamentărilor transmise de consultantul de privatizare. Guvernul a aprobat în data de 15 iunie 2016 un plan de acţiune pentru restructurarea companiei, urmată de demararea procesului de privatizare începând cu trimestrul I 2018. Astfel, după implementarea programului de restructurare, programat a se derula în cursul anului 2017, şi emiterea de către consultantul ce va fi selectat de CFR Marfă a opiniilor şi concluziilor vizând rezultatul aplicării măsurilor de restructurare strategică, se preconizează modificarea/actualizarea strategiei de privatizare aprobată prin HG nr. 46/2013 cu obţinerea tuturor avizelor necesare inclusiv de la CSAT şi Consiliul Concurenţei.

Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri propune la Sanevit 2003 SA Arad vânzarea pachetului de acţiuni deţinut 100% de stat, prin licitaţie cu strigare.

Procesul de vânzare de acţiuni a fost iniţiat în anul 2015, iar în luna aprilie 2016 a fost reluat, prin publicarea unei noi oferte de vânzare, cu termen de depunere a ofertelor mai 2016, neprezentându-se niciun ofertant până la acea dată. Societatea are o situaţie economico - financiară dificilă, activitatea de producţie fiind oprită din anul 2013.

În ceea ce priveşte Societatea Naţională a Sării - Salrom, având în vedere faptul că Fondul Proprietatea şi-a manifestat intenţia de listare a unui pachet de acţiuni din participaţia deţinută la această societate, ministerul a elaborat o analiză sintetică privind o potenţială listare a societăţii pe Bursa de Valori Bucureşti, precum şi demersurile necesare a fi efectuate în acest sens.

"Menţionăm că societatea are un capital social de 40.936.410 lei, din care statul român, prin MECRMA, deţine 51%, iar Fondul Proprietatea 49%. Se subliniază faptul că orice operaţiune de listare a acţiunilor societăţii se va realiza cu condiţia păstrării de către acţionarul, statul român, a pachetului majoritar, respectiv o participaţie de minimum 51% la capitalul social al Societăţii Naţionale a Sării SA. Totodată, se are în vedere consolidarea poziţiei statului ca acţionar, prin preluarea direct de la Fondul Proprietatea a pachetului de acţiuni, prin cesiunea (totală sau parţială) a acestuia. Pentru consolidarea poziţiei statului ca acţionar majoritar, în varianta în care se optează pentru listare, se impune clarificarea unor aspecte de ordin legislativ prin amendarea sau elaborarea unor acte normative, inclusiv exprimarea intenţiei ferme de vânzare de către Fondul Proprietatea a pachetului de acţiuni, inclusiv specificarea dimensiunii pachetului de acţiuni", se precizează în memorandum.

Agenţia Domeniilor Statului propune vânzarea unor pachete minoritare de acţiuni pentru 22 de societăţi aflate în portofoliu prin licitaţie publică cu strigare şi prin negociere directă, ponderea deţinută de stat în capitalul social al acestora fiind cuprinsă între 0,0005% şi 36,000%.

Memorandumul semnalează că, potrivit prevederilor Legii 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, instituţiile publice implicate aveau obligaţia să iniţieze procedurile legale necesare pentru derularea de oferte publice iniţiale sau secundare de vânzare pentru pachete de acţiuni de minimum 5% din acţiunile deţinute la unele societăţi, cu termen de finalizare 31 decembrie 2014.

Până în prezent, la unele societăţi, procedura prevăzută mai sus nu a fost demarată (ex. Societatea Naţională a Sării SA), iar la altele nu a fost finalizată (CN Aeroporturi Bucureşti SA, CNAPM SA Constanţa).

Documentul mai menţionează că listarea unor pachete de acţiuni deţinute de stat la întreprinderile publice conduce la eficientizarea lor operaţională, îmbunătăţirea capitalizării, creşterea transparenţei şi a guvernanţei corporative, iar diminuarea participaţiilor deţinute de stat la întreprinderile publice nu mai este impusă de nevoia creşterii veniturilor publice unde situaţia s-a ameliorat.

În acest context, sumele obţinute din vânzarea acţiunilor după listare pot fi utilizate la finanţarea proiectelor de investiţii ale întreprinderilor publice, în cazul majorării capitalului social prin emiterea de noi acţiuni sau pentru diminuarea datoriei publice sau constituirea de fonduri naţionale de investiţii, în cazul vânzării acţiunilor deţinute.

În prezent, opt societăţi cu capital majoritar de stat sunt listate pe o piaţă principală reglementată, listarea acestora începând în anul 1997 şi continuând până în prezent, şi anume: Antibiotice, Conpet, Oil Terminal, Transelectrica, Transgaz, Nuclearelectrica, Romgaz, IAR etc.

Sumele obţinute din procesul de privatizare constituie disponibilităţi aflate în conturile Ministerului Finanţelor Publice deschise la Banca Naţională a României. Soldul operativ la data de 14 iulie 2016 al disponibilităţilor din venituri din privatizare este de 1,302 miliarde lei, iar în valută este de 186.000 dolari şi 1,504 milioane euro.

Dacă până în anul 2006 veniturile din privatizare s-au utilizat pentru răscumpărarea datoriei publice interne, odată cu aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2006 privind înfiinţarea Fondului Naţional de Dezvoltare (FND), aceste venituri se virează de către instituţiile publice implicate în privatizare în contul curent general al Trezoreriei statului în lei şi în contul de valută al Ministerului Finanţelor Publice.

Sumele din FND se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, cu suplimentarea bugetelor acestor ordonatori de credite, numai pe bază de hotărâri ale Guvernului.

Deşi a fost creat un cadru specific prin înfiinţarea FND în scopul evidenţierii şi creşterii transparenţei în utilizarea resurselor financiare provenite din procesul de privatizare, veniturile din privatizare sunt angajate şi prin alte acte normative în vigoare.

Banca Mondială a realizat în februarie 2015 o analiză ("Alternative de îmbunătăţire a managementului sumelor obţinute din procesul de privatizare" - lucrare elaborată de către Ekaterina Gratcheva, Gabirle Petre şi Patrick Saner, WB Treasury) a cadrului legal şi instituţional aferent administrării acestor lichidităţi analizând totodată câteva opţiuni care ar putea fi urmate.

Opţiunile prezentate în analiza Băncii Mondiale au la bază decizia de asigurare a unui cadru de guvernanţă foarte clară a acestor fonduri, cu definirea unor obiective clare care să asigure predictibilitate şi transparenţă în administrare, prin delegarea de responsabilităţi către instituţia care urmează să administreze disponibilităţile.

Astfel, o concluzie care s-ar putea trage din cele menţionate mai sus este că atât guvernanţa, cât şi eficienţa administrării sumelor provenite din privatizare ar putea fi îmbunătăţite, fiind însă necesară o decizie în acest sens, avându-se în vedere implicaţiile asupra aplicării/implementării diferitelor acte normative care stabilesc diverse destinaţii pentru fondurile obţinute din privatizare.AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.