Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 11 sep /Agerpres/ - Exportul de miere din România a fost într-un blocaj în 2016, pe fondul importului masiv de miere din Argentina, Mexic şi China şi al scăderii consumului de miere în Europa, unde, oricum, România se află la coada clasamentului, susţine preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

"Este prima dată din ultimii 50 de ani, de când asociaţia noastră exportă miere, când am livrat sub 100 de tone de miere pe piaţa externă, în condiţiile în care noi exportam în jur de 1.500 - 2.000 de tone de miere, anual. Avem şi acum 200 de tone de miere pe stoc şi ne uităm la ea, deşi am băgat bani, vreo 20 de miliarde de lei vechi. Motivele sunt clare: scăderea consumului în Europa şi importurile masive din China, Argentina sau Mexic. Este o ofertă imensă. Ei au o perioadă de cules de 6 - 8 luni pe an, în timp ce noi avem de numai 2 - 3 luni pe an. România are în jur de 1,4 milioane de familii de albine, iar China are peste 8 milioane. Statistic, ei nici nu ştiu câtă miere au şi cât consumă, dar o dau ieftin. 2016 este primul an cu un blocaj total privind exportul de miere din România", a declarat Ioan Fetea, la Târgul Naţional al Mierii.

Acesta a subliniat că, la ora actuală, se aşteaptă un moment prielnic pentru a putea exporta mierea de pe stoc şi în alte ţări, în afară de Germania, partenerul principal al României, care prelua aproape 80% din mierea românească.

"Germania era principalul partener al nostru, pentru că lua aproape 80% din mierea românească. Piaţa mierii în lume o face Germania. Nu numai că este cel mai mare producător, cel mai mare importator, dar Germania este şi cel mai mare procesator şi exportator din lume, pentru că au bani, au fonduri şi îşi permit să aducă miere din toată lumea. Am fost la Hamburg şi am văzut în port vapoare întregi cu miere. Am fost şi în China, într-un depozit de 4.000 de tone de miere şi când am văzut ce miere aveau... era surogat, apă chioară şi mirosea... Şi o duceau la Hamburg (...). Acolo, în Germania, o amestecă cu miere de calitate, din România, Ungaria, Bulgaria, şi mai nou cu miere din Ucraina, care este o miere de calitate. Datele oficiale arată că în jur de 5.000 de tone de miere din Ucraina au migrat către UE, dar realitatea este că s-au depăşit 10.000 de tone. Ei nu au o cotă de a intra pe piaţa UE, pentru că s-a încercat să se ofere un ajutor Ucrainei în contextul situaţiei cu Rusia. Şi vă pot spune că Ucraina are o apicultură bună, deosebită, produc în jur de 70.000 - 80.000 de tone de miere pe an, de peste trei ori mai mult decât România. Au 3,5 milioane de familii de albine, în timp ce noi avem doar 1,4 - 1,5 milioane", a explicat preşedintele asociaţiei.

În privinţa importurilor, şeful ACA susţine că România importă, anual, între 1.500 şi 2.500 de tone, respectiv 15 - 20% din consumul intern de miere şi ulterior se face acea cupajare, acel amestec cu o miere de calitate, iar preţurile acestor produse sunt mult sub costurile la care produc apicultorii autohtoni, în timp ce consumatorul este înşelat, pentru că nu cunoaşte provenienţa exactă a produsului.

"Consider că ar trebui să ne protejăm producţia internă de miere şi să nu le mai amestecăm. Nu este nicio problemă că importăm, dar în borcan să punem doar miere din China, miere din Argentina sau numai miere din România, să nu se mai amestece, iar consumatorul să aleagă el ce vrea să mănânce. Dacă îi place mierea din China să o mănânce pe aceea. Eu sunt convins că nici 2% nu ar mai mânca acea miere, însă în condiţiile actuale, când eşti minţit pe faţă, pentru că scrie miere UE şi non UE, nu ai de unde să ştii ţara de unde provine. Pe noi, pe apicultorii români, ne obligă să respectăm trasabilitatea, până la nivel de lot. În acest context, noi am făcut chiar un proiect de lege prin care mierea românească să poate fi protejată, să nu se mai cupajeze cu toate surogatele aduse de afară şi am cerut să se pună chiar şi o taxă vamală pe produsele extracomunitare, ca să ne putem proteja producţia internă", a adăugat Fetea.

În privinţa consumului de miere, reprezentantul apicultorilor afirmă că, în ultimii doi-trei ani, acesta a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă şi în aceste condiţii România se află tot în sfârşitul clasamentului, la nivel european.

Datele statistice arată că românii consumă, în medie, 500-550 de grame de miere pe locuitor pe an, un consum în creştere faţă de acum 10 ani, dar de 3-4 ori mai puţin comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în 2015, România a exportat 10.863 de tone de miere, în valoare de 41,48 milioane de euro, în timp ce importurile au totalizat numai 2.450 de tone, în valoare de 5,55 milioane de euro. În primele trei luni ale anului 2016, exporturile de miere în ţările intra şi extracomunitare au totalizat 2.442 tone, în creştere cu aproape 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, când s-au cifrat la 2.235 tone.

România a încasat din exportul de miere 9,18 milioane de euro, în primul trimestru, cu 14% mai mult decât în perioada similară a anului trecut când livrările pe piaţa externă au adus un plus de 8,06 milioane de euro.

Pe de altă parte, valoarea importurilor de miere în primele trei luni a depăşit 1,93 milioane de euro, pentru o cantitate de 775,5 tone, în timp ce în perioada similară a anului trecut a totalizat 1,5 milioane de euro pentru 734 tone de miere aduse de pe piaţa externă.

România produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins, anul trecut, 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Bucureştenii mai pot cumpăra doar duminică miere şi produse apicole autohtone la preţuri de producător, în cadrul Târgului Naţional al Mierii, organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA), în perioada 9-11 septembrie 2016, pe platforma apicolă Băneasa, în incinta Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultură din Bucureşti.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Daniel Badea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.