COD GALBEN: 18-11-2019 Intre 04:00 si 10:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Harghita; COD GALBEN: 18-11-2019 Intre 00:00 si 06:00 se va semnala intensificări ale vântului ce vor atinge la rafală 60...70 km/h iar la peste 1800 metri rafalele vor atinge 90 - 100 km/h in Județul Braşov, Județul Sibiu, Județul Sibiu; COD GALBEN: 18-11-2019 Intre 00:00 si 06:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului ce vor atinge la rafală 90-100 km/h in Județul Gorj, Județul Vâlcea; COD GALBEN: 18-11-2019 Intre 00:00 si 06:00 se va semnala intensificări ale vântului, temporar cu viteze la rafală de 90...110 km/h in Județul Argeş, Județul Prahova, Județul Dâmboviţa; COD GALBEN: 18-11-2019 Intre 00:00 si 06:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului, cu viteze la rafală care vor atinge local 55...65 km/h și izolat 80 km/h, iar la peste 1800 m, vor fi rafale de 90...100 km/h in Județul Caraş-Severin, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 18-11-2000 Intre 00:00 si 06:00 se va semnala intensificări temporare ale vântului, cu viteze la rafală care vor atinge local 55...65 km/h și izolat 80 km/h, iar la peste 1800 m, vor fi rafale de 90...100 km/h in Județul Caraş-Severin, Județul Hunedoara;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 19 aug /Agerpres/ - România şi Bulgaria se află la egalitate pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte riscul de sărăcie şi excluziune socială, cu un procent de 40% din totalul populaţiei în această situaţie, în 2014, reiese din datele Eurostat.

"24,1% din totalul populaţiei Uniunii Europene se afla în risc de sărăcie şi excluziune socială în 2014. În România şi Bulgaria în jur de 40% din populaţie se află în această situaţie în 2014. În Cehia (14,8%), în Olanda (16,5%) şi Suedia (16,9%) se află la mai puţin de jumătate faţă de cele două ţări', se arată în document.

Potrivit acestuia, se observă diferenţe în 2014 faţă de 2008 între statele membre.

"Unele ţări au făcut un progres real în integrarea celor mai vulnerabili membri ai societăţii. Reducerea numărului de oameni în risc de sărăcie şi excluziune socială variază de la 0,1 puncte procentuale, la 5,8 puncte procentuale. Statele membre care au înregistrat cel mai mare progres sunt Polonia (reducere de 5,8 puncte procentuale la sub 25% n.r.), România (cu 0,4 puncte procentuale) şi Slovacia (cu 2,2 puncte procentuale, la sub 20%). Unele ţări au avut o creştere a numărului de persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială. Ţările cu cea mai mare creştere sunt Grecia, Spania şi Estonia unde numărul de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială a crescut între 4 şi 8 puncte procentuale', se mai arată în document.

Conform unei publicaţii a Institutului Naţional de Statistică (INS), o treime dintre gospodăriile din România, respectiv 32,8%, nu au putut face faţă cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat, în 2015.

Anul trecut, o pondere de 36% dintre gospodării s-au aflat în imposibilitatea de a plăti întreţinerea locuinţei din cauza lipsei resurselor financiare, iar 16,7% - energia electrică.

De asemenea, pentru a face faţă cheltuielilor curente, 6,8% dintre gospodării au apelat la economii, 6,1% s-au împrumutat de la rude, prieteni sau alte persoane, 9,3% au muncit suplimentar, în timp ce 11,5% au apelat la ajutoare financiare, fără obligaţia de restituire, de la rude, prieteni.

Anul trecut, 17% dintre gospodării şi-au permis o săptămână de concediu în afara casei, 5,9% - înlocuirea mobilei uzate şi/sau demodate, 12,1% - cumpărarea de produse electrocasnice, 28,8% - cumpărarea de haine noi, 10,6% - vizionarea unor spectacole de teatru, cinema, 15,2% - cumpărarea de cărţi, ziare, reviste.

Conform aceleiaşi publicaţii satisfacerea nevoilor de bază de consum, impozitele şi contribuţiile de asigurări sociale au lăsat, anul trecut, prea puţine resurse de investiţii gospodăriilor din România.

"În anul 2015, impozitele asupra veniturilor, contribuţiile la bugetele de asigurări sociale, cotizaţiile şi alte impozite şi taxe, au deţinut o pondere de 19,0% din cheltuielile totale, ridicându-se în medie la suma de 446,1 lei lunar pe o gospodărie, din care impozitul pe salariu a reprezentat 39,5% (38,8% în 2014), iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) 56,3% (56,5% în 2014). Cheltuielile pentru investiţii au fost şi în anul 2015 foarte mici, reprezentând numai 0,7% din cheltuielile totale, în uşoară creştere faţă de anul anterior (cu 0,1 puncte procentuale). Este un semnal şi în anul 2015, cu privire la capacitatea extrem de scăzută a gospodăriilor de a economisi. Necesitatea acoperirii prioritare a cheltuielilor impuse de producţia în gospodărie, a plăţii impozitelor şi contribuţiilor de asigurări sociale şi a satisfacerii nevoilor de bază de consum lasă prea puţine resurse pentru investiţii", menţionează sursa citată.

Principala destinaţie a cheltuielilor gospodăriilor - consumul - a deţinut, în medie pe ansamblul gospodăriilor, 72,4% din cheltuielile totale.

"Cheltuielile de consum au reprezentat 1.702,9 lei lunar pe o gospodărie, iar cheltuielile băneşti pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţile de alimentaţie publică), nealimentare şi pentru plata serviciilor 1.500,4 lei lunar (63,8% din cheltuielile totale). Cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele produse alimentare şi nealimentare din resurse proprii care sunt consumate de membrii gospodăriei) a fost egală cu 202,5 lei pe gospodărie şi a reprezentat 8,6% din cheltuielile totale", informează INS.

Cheltuielile pentru producţia gospodăriei, în anul 2015, au reprezentat 4,4% din cheltuielile totale, din care 0,8% au revenit cheltuielilor băneşti, iar 3,6% contravalorii consumului productiv din resurse proprii (furaje, seminţe etc.) utilizate pentru producţia gospodăriei. Acestea din urmă au însumat, în medie, 85,4 lei lunar pe gospodărie. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bărbuţă, editor: Andreea Marinescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.