COD GALBEN: 30-11-2020 ora 15 Intre 30 noiembrie, ora 15:00 - 30 noiembrie, ora 23:00Zone afectate se va semnala 30 noiembrie, ora 15:00 - 30 noiembrie, ora 23:00Zone afectate COD GALBEN: 30-11-2020 ora 17 Intre 17:00 si 20:00 se va semnala - intensificări ale vântului, cu viteze la rafală de 55 - 60 km/h in Județul Constanta, Județul Tulcea;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 15 mai /Agerpres/ - Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, intenţionează să verifice modul în care "suntem invadaţi" de cantităţi semnificative de lapte din statele comunitare, la preţuri extrem de mici, ceea ce provoacă distorsiuni pe piaţa autohtonă a laptelui.

"I-am convocat pe producători, procesatori si retaileri să vedem ce anume conduce la această disfuncţionalitate. Preţul este foarte mic. De exemplu, la Vatra Dornei şi Botoşani, producătorii primesc doar 60 de bani pe litru. Un preţ foarte mic. Este foarte ciudat cum poate ajunge lapte atât de ieftin în România, cu 19 eurocenţi. Dacă ne uităm pe lista preţurilor la lapte din Uniunea Europeană, vedem că sunt statele baltice cu 14 - 15 eurocenţi pe litru, cel mai ieftin, noi figurăm cu 24 eurocenţi pe litru, în timp ce preţul mediu este de 30 - 31 eurocenţi pe litru. Poate fi o justificare embargoul rus, pentru că anumite produse care ajungeau acolo rămân în UE, dar blocul comunitar afirmă că exporturile de produse agroalimentare au crescut cu 10% către alte destinaţii. Pe de altă parte noi suntem invadaţi de lapte din state comunitare", a declarat duminică Achim Irimescu, într-o emisiune la Pro TV.

Acesta a precizat că producătorii şi procesatorii de pe piaţa autohtonă a laptelui reclamă subvenţii mascate acordate de ţările din care provin cantităţi masive de lapte, respectiv Ungaria şi Polonia, deşi datele statistice arată că sub o zecime din laptele procesat în România provine din alte state membre.

"Procesatorii mi-au spus că laptele care vine din alte state membre, respectiv Ungaria şi Polonia, reprezintă sub o zecime din laptele procesat în România. Dar trebuie să avem în vedere şi costurile legate de transport deoarece laptele este adus de la sute de kilometri...De asta am solicitat să vedem ce se întâmplă. Ei reclamă că ar fi subvenţii în statele respective pe care noi nu le cunoaştem. Îmi e greu să cred că aşa este, pentru că toate subvenţiile se notifică la Uniunea Europeană, dar vom verifica", a explicat ministrul Agriculturii.

Irimescu recunoaşte că este mai uşor pentru procesatori să primească la poarta unităţilor tone de lapte pentru procesare, decât să colecteze laptele de la fermele mici din România, răspândite prin toată ţara, iar o soluţie în acest sens ar putea fi acordarea unei subvenţii la colectarea laptelui.

"Soluţia cea mai bună, nu spun însă că se şi poate aplica, ar fi o subvenţie care să acorde pentru colectarea laptelui. Teoretic, da, se poate aplica, practic numai cu două condiţii: cu acordul Comisiei Europene şi cu existenţa la buget a acestor bani. E greu de spus dacă ne-ar da acceptul CE. Ar trebui justificat prin reducerea preţului foarte ridicat", a adăugat ministrul.

Potrivit sursei citate, în momentul în care a dispărut cota de lapte, la 1 aprilie 2015, producţia de lapte a crescut foarte mult în UE, iar excesul de lapte a dus la această "situaţie tragică pe piaţa laptelui".

"Cine depăşea cotele de lapte era penalizat, primea taxa pe supraproducţie, când aveam cotele de lapte în UE. Statele care au depăşit cotele au avut de plătit penalizări de un miliard de euro şi acest lapte, acum, nu mai este penalizat, iar producţia în exces, cumulată cu embargoul rus, a dus la o situaţie tragică pe piaţa laptelui", a subliniat şeful MADR.

Deşi Ministerul Agriculturii nu are pârghii pentru a controla preţul laptelui la consumatori, în prezent acesta fiind de un euro şi chiar mai mult la raft, Achim Irimescu speră ca în mandatul său să devină funcţional acel observator european al preţului laptelui.

"MADR nu are un mecanism de control al preţului pe piaţă, nici UE nu are, însă în blocul comunitar s-au adoptat în urmă cu câţiva ani trei măsuri - pachetul laptelui - care a prevăzut în primul rând un observator al laptelui care stabileşte cine, ce câştigă şi unde se duc banii. Problema este că nu funcţionează foarte bine... Să-l creăm şi noi în România, mi se pare o glumă, pentru că o data ce s-a creat la nivel european, noi ca parte a UE deja trebuia să avem stabilit exact cine colectează, care sunt preţurile preţurile şi să informăm consumatorul, adică din preţul laptelui de un euro sau 4,5 lei, atât revine la producător, atât la procesator şi atât la comerciant. Eu sper să funcţioneze în mandatul meu, să îi dăm drumul acestui mecanism, deoarece consumatorul trebuie informat. Mi-aş dori o echilibrare cât mai bună a lanţului pentru că nimeni nu îşi doreşte să dispară nici producătorul, nici procesatorul şi nici retailerul. Toţi au rolul lor în lanţ", a mai spus Irimescu.

Potrivit ministrului, laptele românesc provine în prezent de la 1,7 milioane de vaci, deşi în trecut în România erau peste şapte milioane de capete. Fermele perfomante, comerciale, ajung şi la 14 tone de lapte pe an, cu o medie de 9 - 10 tone, însă deţin doar 200.000 de vaci cu lapte, diferenţa fiind la fermele mici, care au o medie de numai 3 - 4 tone pe cap de vacă.

"De aici diferenţa de competitivitate dintre micii producători şi laptele care vine din afară. În Germania, media este de opt tone pe cap de vacă, în Danemarca de nouă tone pe cap de vacă, iar în România, cumulat, ajungem doar undeva la patru tone. Ei sunt mai competitivi, dar laptele nostru, mai ales din zona de munte, este un produs excepţional, pentru că este produs cu floră spontană curată, nu s-au folosit chimicale, nu se stropeşte cu pesticide. Preţul este însă foarte mic", a explicat ministrul Agriculturii.

Cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 54,1% (13.390 tone) în trimestrul I din 2016 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, totalizând 38.120 tone, în timp ce în luna martie s-a majorat cu 62% (4.874 tone), până la 12.734 tone, comparativ cu perioada similară din 2015, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Faţă de luna februarie 2016, cantitatea de lapte brut importat a scăzut 3% (392 tone).

Potrivit datelor INS, în trimestrul I din 2016, unităţile procesatoare au colectat o cantitate de lapte de vacă de 220.011 tone, mai mult cu 9% (18.088 tone) comparativ cu trimestrul I din 2015.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Mihaela Dicu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.