Bucureşti, 12 mai /Agerpres/ - Peste 23 de tone de merluciu congelat, provenit din Spania, au fost depistate la începutul lunii mai ca fiind infestate cu paraziţi, respectiv cu larvele viermelui Anisakis, iar până în prezent a fost retrasă de la comercializare o cantitate de numai patru tone, a anunţat, joi, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

"În data de 03.05.2016, prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, a fost primită o notificare din partea DSVSA Ilfov privind infestarea cu paraziţi a produsului 'trunchi de merluciu congelat', cu origine Spania. Transportul cu acest tip de produs era alcătuit din 6 loturi, în cantitate totală de 23.060 de kilograme", se arată într-un comunicat al ANSVSA, remis AGERPRES.

Autoritatea precizează că probele recoltate de unitatea de depozitare autorizată din fiecare lot, în cadrul programului de autocontrol, au fost transmise pentru a fi analizate la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară. În urma efectuării examenului parazitologic, la probele prelevate din patru loturi, au fost depistate în viscere larvele nematodului Anisakis, iar în probele din alte două loturi a fost decelată prezenţa larvelor parazitului atât în viscere, cât şi în musculatura dorsală şi cea abdominală.

Conform procedurilor, operatorul a iniţiat procedura de retragere a produsului neconform, sub atenta monitorizare a inspectorilor din cadrul DSVSA Ilfov, implicată în gestionarea alertei.

"Până la această dată, sub supravegherea inspectorilor sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor, s-a retras de la comercializare o cantitate de 3.840 de kilograme (1.578 de kilograme din loturile de produs cu localizare a parazitului la nivel muscular şi 2.262 de kilograme din loturile de produs cu localizare viscerală). Acţiunea de retragere de la comercializare a produsului neconform este în derulare", precizează ANSVSA.

Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor (Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 35/2016) prevede obligativitatea supunerii fiecărui lot de peşte, icre sau lapţi, randomizat, examenului prin inspecţie vizuală, înainte de prelucrarea sau comercializarea acestuia, în vederea depistării şi îndepărtării paraziţilor vizibili cu ochiul liber, cât şi obligativitatea prelevării unor probe reprezentative din fiecare lot de peşte, icre sau lapţi.

În acest context, măsurile dispuse de serviciile veterinare vizează: peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta să nu fie comercializate pentru consum uman, peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare doar la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în totalitate se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate autorizată sanitar-veterinar care dispune de facilităţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate şi în care sunt respectate condiţiile de igienă pentru evitarea posibilităţilor de contaminare, peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi a viscerelor se declară impropriu pentru consum uman şi nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman.

Potrivit datelor publicate pe site-ul ANSVA, toţi peştii de captură din apele mării sau ape dulci trebuie să fie consideraţi ca având un risc de a conţine paraziţi vii, cu implicaţii în sănătatea publică, dacă aceste produse urmează a fi consumate ca atare (crude sau aproape crude). Omul se poate infesta prin ingerarea peştilor şi cefalopodelor infestate, crude sau insuficient preparate termic, dar, odată ajunse în stomac, ele nu se dezvoltă în adulţi întrucât ciclul biologic al paraziţilor ajunşi în organismul omului este întrerupt.

Într-un document elaborat de EFSA în urma unei solicitări primite din partea Comisiei Europene referitoare la formularea unei opinii ştiinţifice privind siguranţa alimentară asociată paraziţilor prezenţi în produsele pescăreşti, se specifică faptul că toxiinfecţiile datorate consumului de produse pescăreşti apar fie ca urmare a ingestiei de paraziţi vii, fie ca o reacţie alergică (reacţie de hipersensibilizare) împotriva antigenilor parazitari. De asemenea, singurul parazit din produsele pescăreşti implicat în apariţia reacţiilor alergice este nematodul A. simplex, iar iniţierea primară a diferitelor forme de alergii se produce prin intermediul infecţiei cu larve vii.

"Anisakidoza umană se caracterizează prin manifestările alergice, cutanate sau articulare (faza invazivă), pseudo-ulceroase (faza acută) sau dureri ori sindroame subocluzive (faza subacută). Are o repartiţie mondială, cu focare concentrate în Asia şi Europa de Vest, 90% din cazuri fiind semnalate în Japonia, urmând apoi Germania, Olanda, Spania şi Franţa. Majoritatea cazurilor a fost asociată consumului de produse tradiţionale din peşte crud, insuficient tratat termic sau marinat, care conţine larve infestante (ex: sushi şi sashimi - Japonia, hering sărat şi afumat - Olanda, somon maturat uscat şi marinat în condimente - Scandinavia, hamsii murate - Spania, somon crud - Hawai)", se arată în document.

Produsele pescăreşti cel mai des implicate în apariţia anisakidozei umane sunt macroul şi caracatiţa în Japonia şi heringul în Europa. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică)