Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 18 apr /Agerpres/ - Noile reglementări în domeniul achiziţiilor publice vor fi operaţionale în totalitate într-un termen de 60 - 90 de zile de la data intrării în vigoare a celor patru legi care transpun în legislaţia naţională reglementările europene în domeniu, a declarat preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP), Bogdan Puşcaş.

Într-un interviu acordat AGERPRES, el a explicat ce se întâmplă cu licitaţiile publice derulate în această perioadă, de luni, 18 aprilie, dată la care expiră termenul de transpunere a reglementărilor europene în domeniu în legislaţia românească, şi momentul în care noile legi intră în vigoare.

Totodată, preşedintele ANAP a prezentat principalele modificări pe care noul pachet le aduce în domeniul achiziţiilor publice, indiferent de sursa de finanţare, respectiv fonduri europene sau bani de la bugetul de stat.

AGERPRES: Termenul limită pentru transpunerea legislaţiei europene în privinţa achiziţiilor publice expiră astăzi. În ce stadiu se află legislaţia de transpunere?
Bogdan Puşcaş: Chiar în această după-amiază se discută în Camera Deputaţilor cele patru legi care transpun în legislaţia naţională reglementările europene în domeniul achiziţiilor publice, astfel încât să fie adoptate cât mai curând.

AGERPRES: Aţi anunţat că, în paralel, discutaţi cu oficialii europeni modul în care vor fi auditate, în viitor, licitaţiile derulate în această perioadă. În ce constau aceste discuţii?
Bogdan Puşcaş: Da, avem aceste discuţii pentru că există temerea ca procedurile începute pe Ordonanţa 34 (legislaţia în vigoare în prezent) şi derulate pe parcursul acestui an în care se schimbă procedurile legale şi lucrurile sunt în evoluţie să nu cumva să fie auditate într-o etapă ulterioară de către auditorii români sau ai Comisiei Europene, după regulile nou create prin cele trei directive. Deci, practic, ce a început pe Ordonanţa 34, s-a derulat în baza Ordonanţei 34, să fie şi auditat ulterior, peste 3 - 5 ani când vor fi aceste misiuni de audit, tot în temeiul acestei ordonanţe.

AGERPRES: Care este momentul în care procedura se consideră demarată?
Bogdan Puşcaş: Iniţierea procedurii de atribuire. Dar, dincolo de acest aspect, noi facem acest demers ca un fel de întărire, pentru că acesta este un principiu consacrat de drept: ce legislaţie îţi este aplicabilă la momentul iniţierii şi derulării procedurii, aceeaşi legislaţie îţi este aplicabilă şi la momentul verificării. Însă, din practică, sunt anumite autorităţi de management care au această temere fundamentată că o verificare ulterioară se va face pe alte reguli. Şi, practic, noi venim să întărim acest aspect prin dialogul pe care îl purtăm cu cei doi comisari europeni (pentru industrie şi piaţă internă şi cel pentru dezvoltare regională). Practic, vom crea o scrisoare de susţinere sau un punct de vedere formalizat, negru pe alb. Asta ne-ar fi de cel mai mare folos.

AGERPRES: În ce stadiu sunteţi cu aceste discuţii?
Bogdan Puşcaş: Am demarat discuţiile la nivelul comisarului Bienkowska (Elzbieta Bienkowska, comisarul european pentru industrie şi piaţă internă - n. r.) care şi-a exprimat disponibilitatea să ne sprijine în acest demers. Urmează să luăm legătura şi cu comisarul Corina Creţu (comisarul european pentru dezvoltare regională - n. r.). Interesul nostru este să se întâmple cât mai repede. Suntem într-o fază iniţială. Este o idee care a fost discutată şi deschisă acum aproximativ 10 zile.

AGERPRES: Ce se întâmplă între 18 aprilie şi momentul în care procedurile se vor putea derula pe baza noilor legi cu achiziţiile iniţiate?
Bogdan Puşcaş: Nu există riscuri pentru aceste licitaţii, pentru că şi în momentul în care Ordonanţa 34, în 2006, a intrat în vigoare, s-a aplicat până la intrarea în vigoare a normelor de aplicare şi s-au realizat şi achiziţii fără probleme. Noi am ridicat subiectul fondurilor europene în discuţie cu reprezentanţii Comisiei Europene tocmai pentru a ne asigura că nu există probleme. Pentru fondurile bugetare, regulile sunt cele care sunt în vigoare la momentul respectiv şi vor fi aplicate ca atare. Dacă este, să spunem, o posibilă situaţie de disconfort ea ar putea reieşi din viteza cu care vom introduce în platforma electronică de achiziţii publice toate conceptele şi toate prevederile noului pachet legislativ. Însă, colegii noştri de la Agenţia pentru Agenda Digitală a României, care au un program finanţat prin fonduri europene, sunt în acest moment în dezvoltarea soluţiei şi ştiu că sunt în termen.

AGERPRES: În cât timp estimaţi că noile reglementări vor fi aplicabile?
Bogdan Puşcaş: După ce se aprobă în Parlament, legile merg la promulgare şi apoi se publică în Monitorul Oficial. Asta înseamnă încă aproximativ o lună. Din momentul în care sunt publicate în Monitorul Oficial, putem începe procesul de consultare publică pentru normele de aplicare. Este vorba de consultarea consolidată a acestor norme, pentru că acestea au fost lansate, încă din ianuarie, într-un proces de preconsultare publică şi am preluat deja o serie de amendamente aduse de asociaţii profesionale, mediu privat, ONG-uri etc.

Astfel, o licitaţie pe noile proceduri va putea fi iniţiată în momentul în care legile vor fi în vigoare, dar tot pachetul va fi în totalitate operaţional într-un termen de 60 - 90 de zile de la data intrării în vigoare a legilor. Dar, de la momentul intrării în vigoare a legilor, orice procedură poate fi încărcată în SEAP. Probabil că la început, pentru cei care au investiţii în curs, vom oferi consultanţă aplicată, speţă cu speţă, vom lucra împreună cu cei de la Agenda Digitală, în aşa fel încât aceşti beneficiari să nu simtă disconfortul cauzat de noile legi.

AGERPRES: Care sunt provocările legate de reforma în domeniul achiziţiilor publice?
Bogdan Puşcaş: Provocările sunt lansate deja prin Strategia Naţională de Achiziţii Publice şi au la bază o schimbare de paradigmă în domeniul pe care noi îl gestionăm. Practic, această schimbare de paradigmă are trei elemente esenţiale. Primul ar fi acela de schimbare a modalităţii de abordare a cadrului legislativ. Aici, principala modificare rezidă în spaţierea procedurilor legale şi aşezarea lor pe trei paliere: legislaţia primară (cele patru legi pe care le avem în Parlament), legislaţie secundară (norme de aplicare) şi legislaţie terţiară (instrucţiuni, ghiduri, şi documentaţii standardizate).

Un al doilea element important este schimbarea de abordare în practica achiziţiilor publice şi, aici, elementul major de noutate este că vom gestiona întregul proces de achiziţii publice, de la depunerea unei documentaţii pe site-ul de achiziţii publice până la ultima factură plătită. Deci, vom avea posibilitatea să interogăm, în diverse etape, întreg procesul de achiziţie publică, inclusiv după semnarea contractului.

Al treilea element important este acela al modificării opticii în sfera controlului. Aici ne orientăm pe elemente calitative, care vor transforma controlul ex-ante într-unul prin eşantionare, dintr-un control sistematic. Dacă, astăzi, certificăm toate documentaţiile pe care orice autoritate contractantă le depune spre validare la ANAP, în noua paradigmă a achiziţiilor publice vom eşantiona şi vom certifica de la cap la coadă doar acele proceduri pe care le vom alege în baza unor criterii aleatorii şi în baza unor indicatori de risc. Deci, practic, eşantionul va fi compus pe baza unei alegeri aleatorii şi a unei suprapuneri de indicatori de risc pe toată documentaţia. Noi ne dorim ca 15%- 20% din aceste documentaţii să fie verificate de la cap la coadă. Pentru celelalte, putem întâlni următoarele situaţii: ceea ce nu verifică ANAP va fi verificat de Curtea de Conturi sau va fi verificat ulterior în cadrul unor controale ex-post, în baza unei tematici de control şi a unor elemente pe care noi le indicăm. Astfel, ajungem la un control mai amănunţit al întregii activităţi de achiziţie publică.

AGERPRES: A existat şi propunerea ca firmele care au mai participat la licitaţii să nu mai fie obligate să depună toate documentele în prim fază a licitaţiei. În ce stadiu se află propunerea?
Bogdan Puşcaş: În acest sens lucrurile evoluează în felul următor: există un regulament european obligatoriu prin care se impune documentul unic de achiziţii european. Acesta este un document în format electronic pe care noi îl vom integra în platforma de achiziţii publice şi care, odată completat, va reduce presiunea pe operatorii economici sub aspectul criteriilor de calificare. Mai pe scurt, nu vor mai fi necesare acele camioane de hârtii prin care se dovedesc anumite cerinţe de calificare. Prin completarea acestui document, parte din cerinţele de calificare nu se vor mai verifica la început. Este adevărat că ceea ce se va declara în acest document, în situaţia în care operatorul câştigă licitaţia, se va verifica şi faptic la momentul respectiv. Dar pentru competiţie va fi suficient acest document unic, asumat de către operatorul economic.

Un alt element foarte important pe care noi vrem să îl implementăm este acela al sincronizării cu deţinătorii de informaţii de tip Registrul Comerţului, ANAF şi celelalte instituţii care deţin informaţii utile în procedură. Facem lucrul acesta cu un singur scop: pentru a reduce povara asupra operatorului economic cu ceea ce se numeşte munca de adunare a acestor certificate. Ştim foarte bine că la orice procedură, în primul rând ai nevoie de certificate fiscale, constatatoare, dacă este cazul şi din buletinul insolvenţelor şi aşa mai departe. Noi dorim să implementăm un sistem prin care, în aplicaţia electronică, să putem noi, autorităţile contractante, noi, ANAP, să consultăm aceste informaţii, astfel încât operatorul economic să nu mai fie obligat să piardă timpul pe la ghişee, să stea la cozi, să aştepte ziua în care poate ridica un astfel de certificat şi aşa mai departe.

AGERPRES: Din ce moment devine obligatoriu acest document unic de achiziţii?
Bogdan Puşcaş: Documentul este implementat la nivelul aplicaţiei SEAP (SICAP cum se numeşte a prin proiectul de finanţare europeană), deci va fi parte integrantă a sistemului online de achiziţii publice şi va fi completat în această aplicaţie. În acest moment, nu face obiectul procedurilor de licitaţie, dar pe noile proceduri acest document va fi obligatoriu. Este, de fapt, în limbaj comun, o declaraţie pe proprie răspundere a ofertantului.

AGERPRES: Noua legislaţie aduce precizări şi cu privire la criteriul de atribuire 'preţul cel mai scăzut'. Care sunt acestea?
Bogdan Puşcaş: Lucrurile sunt diferite de perioada anterioară şi de realităţile pe care le-am avut în faţă prin Ordonanţa 34. Există întotdeauna, pentru determinarea ofertei cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, mai multe criterii de atribuire. Deci, practic, evaluarea ofertelor se va realiza în baza avantajelor din punct de vedere economic, dar printre criterii va exista cel mai bun raport calitate/preţ, cel mai bun raport calitate/cost, costul cel mai scăzut şi preţul cel mai scăzut inclusiv. Dispare accentul pe care noi l-am sesizat în implementare, aproape exclusiv de aplicare a acestui preţ cel mai scăzut. Vrem să oferim posibilitatea autorităţilor contractante să folosească şi costul cel mai scăzut, pentru că nu întotdeauna este cel mai ieftin să utilizezi un produs cu un preţ foarte mic (dacă pe durata lui de viaţă îţi induce costuri de utilizare destul de mari, poate este relevant să vezi ce înseamnă costul efectiv al utilizării, cu reparaţiile etc.). În acelaşi timp, începem să definim prin acest nou pachet legislativ şi situaţiile în care preţul cel mai scăzut nu este indicat a fi folosit în exclusivitate sau în procentaje majoritare.

AGERPRES: Dar faptul că autorităţile contractante au la dispoziţie mai multe variante nu lasă loc la interpretări?
Bogdan Puşcaş: Ce pot să vă spun este că preţul cel mai scăzut, ca şi criteriu de atribuire, nu poate fi eliminat în totalitate. Tocmai de aceea am găsit varianta oferirii altor criterii şi, în normele de aplicare, vom spune foarte clar pentru ce tipuri de servicii nu este indicat a fi folosit preţul cel mai scăzut. Adică facem pentru prima oară o reglementare de tipul pentru servicii intelectuale (de proiectare spre exemplu), preţul nu poate fi criteriul de atribuire cu un procent mai mare de 40%. Este unul din elementele pe care le vom scrie negru pe alb, tocmai pentru a da o ghidare în acest sens.

AGERPRES: În privinţa contestaţiilor ce aduce nou legislaţia?
Bogdan Puşcaş: Şi aici este un alt element de noutate, şi anume notificarea prealabilă obligatorie. Deşi multă lume consideră această notificare ca fiind un nou motiv de amânare a unei decizii, noi o vedem în cu totul altă cheie - şi anume aceea că dacă un operator economic sesizează anumite elemente neconforme sau neregularităţi în documentaţia de atribuire, înainte să o conteste şi să spună foarte clar că nu este de acord cu ceea ce este inclus în această documentaţie, are obligaţia de a aduce la cunoştinţă nemulţumirea lui, în scris, autorităţii contractante, iar aceasta are obligaţia de a-i răspunde cu privire la aceste critici. Practic, din obligaţia de a depune această notificare şi din obligaţia de a răspunde la această notificare decurge o practică administrativă prin care procedura nu se mai întrerupe prin contestare. Pentru că, dacă aspectele sesizate de operatorul economic sunt rezonabile, sunt logice, au acoperire faptică, autoritatea contractantă la va prelua fără a denatura procedura sau fără a anula această procedură şi a o relua. În timpul procedurii se pot face aceste corecţii. Aceasta este diferenţa esenţială între notificare prevăzută în Ordonanţa 34, care era o condiţie optativă, şi notificarea prevăzută în noul pachet de legi.

La fel funcţionează lucrurile şi în cazul în care se doreşte contestarea rezultatului procedurii şi a celorlalte etape. Deci, dacă pentru unii această notificare înseamnă termen în plus, pentru noi înseamnă posibilitatea de a nu ajunge la contestaţii. Este încă un instrument la îndemâna celor doi operatori - agentul economic şi autoritatea contractantă - folosit pentru a nu ajunge în etapa în care o contestaţie cu siguranţă va suspenda procedura, cum se întâmplă în peste 90% din cazuri.

AGERPRES: În cazul în care se contestă rezultatul licitaţiei, procedura este aceeaşi?
Bogdan Puşcaş: Nu. Comunicarea rezultatului vine de la sine cu un termen de aşteptare în care fiecare din participanţii la procedură are posibilitatea să îşi exprime punctul de vedere. Dar, înainte de a face contestaţie cu privire la rezultatul procedurii, cei care se consideră nedreptăţiţi au obligaţia de a face această notificare. Şi, poate, dacă ei au dreptate, autoritatea contractantă sesizează lucrul neconform şi se renunţă la contestaţie. Însă, dreptul la contestare este un drept constituţional. Nu poţi lua acest drept niciunui operator economic.

AGERPRES: Un alt obiectiv al strategiei constă în derularea tuturor achiziţiilor publice online. Care sunt termenele acestui obiectiv?
Bogdan Puşcaş: Există, prin strategia naţională de achiziţii publice şi prin ceea ce România a agreat cu partenerii europeni, obligativitatea de a derula proceduri de achiziţie publică peste pragul de publicare în Jurnalul Oficial al UE, indiferent de sursa de finanţare (fonduri UE sau de la buget), în formulă online până la finalul anului 2016, urmând ca până la finalul lui 2018, absolut toate procedurile să fie derulate în mediul online.

AGERPRES: Ce alte noutăţi mai aduce pachetul legislativ?
Bogdan Puşcaş: Un alt element se referă la unificarea practicii. Prin Strategie şi prin modul în care noi dorim să o implementăm, am lansat o discuţie şi un protocol cu toate autorităţile de management prin care dorim să unificăm modul de verificare a achiziţiilor publice. Şi, de ce nu, acolo unde ANAP a verificat, autorităţile de management, autorităţile de audit, Curtea de Conturi, toţi ceilalţi factori implicaţi în derularea fondurilor europene doar să reperformeze controlul făcut de ANAP sau, dacă îl consideră de încredere, să îl ia ca atare şi să continue pe aspectele punctuale care îi interesează. Am demarat deja un astfel de protocol şi o listă unică de verificare pe care dorim să o circulăm şi să o adnotăm cu toate autorităţile de management şi cu ministerele de linie şi, la sfârşit, această linie să ne privească pe toţi cei care verificăm achiziţii publice din fonduri europene. Şi, în acest fel, dacă ANAP ajunge şi bifează primele, să spunem, 100 de întrebări şi ulterior achiziţia ajunge în verificare la autoritatea de management a unui program operaţional, ei fie să verifice prin sondaj câteva din lucrurile pe care noi deja le-am verificat şi să continue, fie să ia de bun ce am constatat noi şi să continue pe aspectele lor.

Noi ne dorim să simplificăm foarte mult şi modalitatea de control de achiziţii publice şi numărul acestor controale, pentru că nu este foarte confortabil pentru un beneficiar de fonduri europene să fie controlat de ANAP, de ANAF, de Curtea de Conturi, de autoritatea de audit, de autoritatea de management, de organismul intermediar etc. Vrem să uşurăm aceste controale pentru beneficiari, să avem reguli clare, unitare şi care să se păstreze o perioadă lungă de timp.

AGERPRES: Care au fost cele mai de impact nereguli pe care le-aţi constatat în achiziţii publice?
Bogdan Puşcaş: Aş putea să vă dau ca exemplu procedurile de licitaţie publică câştigate cu procente între 95% şi 100% din valoarea estimată, proceduri în care s-au divizat valorile tocmai pentru a fi sub pragurile de complexitate, proceduri în care au fost încheiate contracte la valori mai mari cu peste 10% din valoarea estimată. Există anumite elemente pe care noi le monitorizăm sistematic, tocmai pentru că, din experienţă, am văzut că ele introduc în sistem nereguli şi distorsionează competiţia.

AGERPRES: În cazul unei licitaţii atribuite la 95% - 100% din valoarea estimată, care este suspiciunea?
Bogdan Puşcaş: Acolo trebuie privit în paralel cu nivelul de competiţie. Dacă există o singură ofertă şi ea a fost atribuită la 97% din valoarea estimată, noi simţim nevoia să mergem ulterior să facem un control şi să vedem în detaliu cum s-a derulat acea procedură.

AGERPRES: Este posibil ca respectiva firmă să fi avut acces la informaţii la care nu au avut acces alte societăţi?
Bogdan Puşcaş: Este posibil orice. Nu putem să ne pronunţăm înainte. Dar, cu siguranţă, tipul acesta de procedură, în care participă un singur operator economic, iar el a câştigat cu 98% din valoarea estimată, va fi introdus în programul nostru de control. Respectiva autoritate contractantă sigur va fi verificată.

AGERPRES: În privinţa pragului minim de preţ, cum veţi evita neregulile?
Bogdan Puşcaş: Aici lucrurile sunt reglementate. Acest prag este stabilit la 85% din valoarea estimată. Există obligativitatea unei solicitări de verificare şi de explicare a modului în care s-a fundamentat preţul, dar, într-adevăr, verificăm şi acele situaţii în care licitaţia a fost câştigată pe un preţ foarte scăzut, dar ulterior lucrarea costă mult mai mult. Avem situaţii în care licitaţiile sunt câştigate şi pe 10%, 12% sau 7% din valoarea estimată. Şi aici lucrurile trebuie văzute din ambele perspective, pentru că există două posibilităţi: fie autoritatea contractantă a estimat eronat, fie ceea ce s-a ofertat este extrem de scăzut din punct de vedere economic, poate şi nesustenabil, şi există alte elemente în baza cărora se optimizează termenii economici ai contractului: acte adiţionale, solicitări de modificare şi aşa mai departe.

AGERPRES: Cum este posibil, în condiţiile în care există acest prag minim de 85%, să se atribuie contracte cu 10%-12% din valoarea estimată?
Bogdan Puşcaş: Dacă cei care vin cu aceste oferte îşi fundamentează preţul şi spun foarte coerent că astea sunt costurile, aici e cota de profit, acestea sunt cheltuielile indirecte ş.a.m.d., şi justifică suma respectivă, nu poţi decât să îi dai crezare. Şi mai este o chestiune: presiunea asupra veridicităţii datelor declarate este pe umerii comisiei de evaluare din autoritatea contractantă. Cei care fac evaluarea unor astfel de proceduri trebuie să aibă capacitatea de a discerne între o ofertă neserioasă şi o ofertă conformă.

Dar, acum, având mai multe criterii, au la dispoziţie mai multe instrumente de departajare şi pot targeta mai bine, în funcţie de tipul procedurii, modalitatea în care vor să atribuie şi care este criteriul de atribuire. Dacă este foarte util pentru un tip de produs, serviciu sau lucrare să folosim preţul cel mai scăzut, îl folosim, dacă nu folosim celelalte criterii.

AGERPRES: Aţi mai avansat un termen în discursul dvs., şi anume 31 decembrie 2016. La ce se referă?
Bogdan Puşcaş: Este un termen combinat. Este termenul până la care noi ne-am asumat implementarea Strategiei Naţionale în Achiziţiile Publice, dar este un termen care este corelat cu sistemul de condiţionalităţi ex-ante rezultate din acordul de parteneriat. Iar achiziţiile publice constituie una dintre condiţionalităţile ex-ante orizontale, cu impact asupra tuturor celorlalte domenii. Şi atunci, acest decembrie 2016 afectează şi celelalte condiţionalităţi şi, deci, şi absorbţia de fonduri europene. AGERPRES/(AS - autor: Ana-Maria Vasile, editor: Oana Tilică)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.