COD GALBEN: 18-01-2018 ora 17 Intre 19 ianuarie, ora 0 se va semnala intensificări susținute ale vântului, ninsori în general moderate cantitativ și viscolite COD GALBEN: 19-01-2018 Intre 08:30 si 14:00 se va semnala intensificări ale vântului care vor atinge la rafală 80...90 km/h in Județul Buzău;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 14 feb /Agerpres/ - Corecţiile financiare aplicate României pentru neconformităţile constatate pe proiectele derulate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013 ar putea fi reduse de la 600 de milioane de euro, în condiţiile în care suma stabilită cu titlu cert de către Comisia Europeană se ridică la 400-450 de milioane de euro, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Sorin Radu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Potrivit oficialului MADR, România a atras 7,2 miliarde de euro din fondurile europene alocate prin PNDR 2007-2013, însă a şi dezangajat 11,5% din total, ceea ce reprezintă aproape un miliard de euro. În ceea ce priveşte fondurile gestionate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Sorin Radu a afirmat că în conturile fermierilor au intrat peste 7,6 miliarde de euro, adică 98% din totalul sumei alocate în cei 7 ani de programare.

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii a mai vorbit în interviu despre clarificarea condiţiilor artificiale, cele care au dat numeroase bătăi de cap beneficiarilor în vechea programare financiară, lansarea unui instrument de creditare până la finele acestui an, astfel încât beneficiarii să îşi poată asigura mai uşor cofinanţarea proiectelor din noul PNDR, precum şi despre îmbunătăţirea relaţiei dintre instituţiile finanţatoare şi beneficiari.

AGERPRES: În primul rând aş vrea să faceţi bilanţul programelor derulate în agricultura şi dezvoltare rurală în perioada 2017-2013, având în vedere închiderea lor la finele lui 2015. Ce sume au fost efectiv atrase din banii europeni şi cât s-a pierdut?
Sorin Radu: Sprijinul pe vechea programare financiară a fost asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi a însumat peste 15 miliarde de euro. Dacă ne referim la FEGA, fonduri care au fost gestionate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), alocarea s-a ridicat la circa 7,8 miliarde de euro, din care am reuşit să plătim, în final, un procent de 98%, însemnând 7,6 miliarde de euro.

AGERPRES: Diferenţa de 2% este pierdută definitiv sau mai poate fi recuperată?
Sorin Radu: Din păcate, diferenţa de 2% este suma de care statul român nu mai dispune. Din perspectiva FEADR, aici am avut o alocare de 8,1 miliarde euro pe cei 7 ani, din care am reuşit să plătim, să ne închidem pe un procent de 88,5%. Sigur că acest procent rezultă după regularizarea avansului care a fost acordat în acea valoare de 561 de milioane de euro. Dacă socotim şi acest avans procentul de absorbţie s-ar ridica la 95% din alocare. Concret, vorbim de 7,2 miliarde de euro plăţi efective pe PNDR 2007-2013, doar din fonduri europene. Aceşti bani reprezintă plăţi acordate pe proiectele de investiţii din cadrul PNDR, dar şi pe axa II care a fost gestionată de APIA, adică acele plăţi de agromediu, pentru bunăstarea animalelor şi pentru zonele montane defavorizate.

AGERPRES: Concret, ce sume a dezangajat România pe PNDR 2007-2013?
Sorin Radu: Din nefericire, suntem la un procent de 11,5% sume dezangajate, adică la aproape un miliard de euro, iar la această sumă se adaugă acele corecţii sau reduceri aplicate de Comisia Europeană în funcţie de anumite constatări, de gradul lor de impact şi de gravitate, aşa cum au fost încadrate în regulamentele europene. Este vorba despre neregularităţi sau neconformităţi în aplicarea procedurilor sau a regulamentelor europene, însă acestea au fost constatate pe parcusul întregului program. Este vorba de o sumă de 600 de milioane de euro, însă nu au fost stabilite cu titlu cert toate aceste corecţii. Comisia Europeană nu a trimis o concluzie finală pentru toate aceste corecţii şi sperăm ca în final suma să fie mai mică. Deocamdată nu avem o sumă finală, ci un risc de 600 de milioane de euro. O parte din această sumă a fost stabilită cu titlu cert, iar o parte se va stabili în baza rapoartelor de audit care s-au desfăşurat şi se desfăşoară cu o anumită periodicitate. În prezent, avem undeva în jurul valorii de 400 - 450 de milioane de euro sume stabilite cu titlu cert, iar diferenţa rămâne să se concluzioneze.

AGERPRES: Ce greşeli consideraţi că s-au făcut pe vechiul program şi care ar fi lecţiile învăţate având în vedere că aţi lucrat efectiv cu beneficiarii PNDR în regiunea Nord-Vest?
Sorin Radu: Dacă vorbim din punctul meu de vedere, regiunea 6 Nord-Vest s-a clasat pe primul loc în acest clasament al absorbţiei. Acolo au fost realizate plăţi de aproape un miliard de euro, mai exact 927 de milioane de euro. A fost un exerciţiu complex pentru că a fost prima perioadă de programare după aderare şi ne-am confruntat cu exigenţe şi rigori mult mai mari în relaţia cu Comisia Europeană din perspectiva gestionării şi utilizării acestor fonduri într-un mod cât mai corect. Ne-a ajutat foarte mult programul SAPARD pentru că infrastructura umană şi instituţională s-a rodat în acele vremuri şi a fost pregătită pentru provocarea ce a urmat, respectiv PNDR 2007 -2013. Sigur, ne-am confruntat cu exigenţe mult mai mari, cu proceduri mult mai complexe, cu reguli şi o legislaţie extrem de strictă.

AGERPRES: A fost legislaţia europeană mult prea strictă sau am interpretat-o noi mai mult decât trebuia?
Sorin Radu: Până la urmă stricteţea nu este neapărat de rău augur. Este bine venită pentru a ne asigura de corectitudinea utilizării acestor fonduri şi de faptul că banii ajung efectiv unde trebuie, în beneficiul agriculturii şi al dezvoltării rurale. Putem discuta însă şi de anumite lacune în interpretarea şi aplicarea regulamentelor şi procedurilor. Este deja de notoritate problematica condiţiilor artificiale. Sigur, pe noua programare s-a lansat un astfel de ghid pe care noi îl dorim ca un draft spre consultare. Pornind de la anumite cazuri mai evidente, probabil s-a făcut un exces de zel în unele cazuri din partea instituţiilor, în sensul interpretării condiţiilor de încadrare a acestor cazuri, a elementelor de verificare. Vrem însă să putem identifica cu adevărat cazurile cu suspiciuni de condiţii artificiale faţă de cele care doar ridică anumite semne de întrebare, dar care poate nu sunt de încadrat în această categorie.

AGERPRES: Consideraţi că experţii Comisiei Europene au exagerat cu aceste misiuni de audit în România din cauza situaţiilor în care banii europeni au fost folosiţi şi în alte scopuri? Au fost mai multe misiuni de audit în România decât în alte ţări comunitare?
Sorin Radu: Da, au fost numeroase misiuni de audit, dar putem înţelege aşteptările uneori foarte mari ale Comisiei Europene în privinţa eliminării oricăror suspiciuni pe marginea unei utilizări deficitare a acestor fonduri. Contăm însă pe deschiderea dânşilor tocmai în scopul propus de a ameliora această problemă şi de a aduce clarificări şi o limpezire a întregului cadru al condiţiilor artificiale. Ne propunem să construim un mesaj mai clar pentru toţi potenţialii beneficiari, astfel încât ei să aibă din acest punct de vedere o predictibilitate. Să ştie ce trebuie să evite şi să prevină, pentru a nu se încadra într-o astfel de tipologie.

AGERPRES: Cum a fost primit acest ghid privind condiţiile artificiale de către potenţialii beneficiari? Ce semnale au venit din partea lor?
Sorin Radu: Această consultare pe marginea condiţiilor artificiale face parte dintr-un proces mai amplu pe care noi îl derulăm cu toţi partenerii sociali, cu grupurile ţintă, cu beneficiarii, cu scopul de a simplifica întregul cadru de implementare a procedurilor şi a ghidurilor în esenţă. Feedback-ul este unul pozitiv până în momentul de faţă. Am depăşit o primă etapă de consultări la nivel local, unde am avut o participare foarte activă. Observaţiile şi propunerile venite din partea lor au fost destul de numeroase şi noi lucrăm la o selectare pe criterii de relevanţă, de impact, a acestor propuneri, urmând ca în funcţie de îndeplinirea acestor criterii să le operăm în proceduri şi ghiduri. Cred că tot ceea ce am făcut în prima perioadă a mandatului a fost în direcţia optimizării şi simplificării cadrului de lucru şi de implementare a programelor şi politicilor. Sper ca ele să îşi probeze eficienţa în cel mai scurt timp.

AGERPRES: Comisia Europeană trebuie să îşi dea acordul pe un astfel de ghid de condiţii artificiale, în condiţiile în care nu a dorit să elaboreze un astfel de manual valabil în toate statele membre?
Sorin Radu: Este un subiect amplu şi este foarte greu de definit, pentru că sunt importante şi particularităţile la nivelul statelor membre. Cred că este obligaţia noastră să limpezim această temă, să rezolvăm această problemă, care a fost una dintre cele mai controversate pe parcursul derulării PNDR 2007-2013. Ce pot eu concret să afirm cu titlu de intenţie în legătură cu condiţiile artificiale este că în termen de încadrare a acestor speţe sau situaţii vrem să ne bazăm mai mult pe elemente obiective. Foarte multă lume a invocat că Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a constituit debite sau a reziliat contracte doar pentru că vorbeam de două proiecte ale unor fraţi sau rude sau pentru că ele erau învecinate sau pentru că aveau documentaţie identică.

Vreau să-i asigur pe toţi beneficiarii că în viitor aceste elemente, cum ar fi gradele de rudenie sau documentaţii identice, consultanţi comuni, vor fi elemente de verificare. Ele pot funcţiona ca indicii, dar mergând în continuare cu verificările trebuie să găsim şi alte elemente de substanţă cu titlu obiectiv, precum fluxul de numerar sau utilităţi comune, de exemplu. Acestea sunt cu adevărat elemente de suspiciune şi de încadrare într-o astfel de tipologie. Grade de rudenie sau consultanţi comuni, vor fi elemente de verificare şi nu de încadrare a acestor situaţii. Este foarte important şi vrem să-i asigurăm pe toţi beneficiari că aşa vom verifica şi vom aborda toată această problematică pe noua programare 2014-2020.

AGERPRES: V-aţi confruntat cu foarte multe astfel de situaţii în regiunea 6 Nord-Vest?
Sorin Radu: Au fost din nefericire şi în această regiune astfel de situaţii. Am avut un audit al Comisiei Europene în 2013, exact pe această problematică, general valabilă la nivel naţional. Urmare a acelor misiuni de audit Agenţia a fost nevoită să extindă la scară naţională controalele, să adapteze procedurile şi să prevadă verificări mai exacte pe marginea identificării unor condiţii artificiale. Încercăm acum să eliminăm, într-un fel sau altul, excesele produse în stabilirea acelui set de verificări în proceduri din punct de vedere al interpretării de către personalul AFIR, să venim cu un mesaj clar către beneficiari, ce condiţii trebuie să îndeplinească astfel încât proiectele să fie considerate în esenţă independente. Pe de altă parte, o altă problemă de notoritate a fost cea a cofinanţării, aceasta fiind cauza pentru care foarte multe proiecte s-au reziliat la iniţiativa beneficiarilor, din incapacitatea lor de a-şi asigura cofinanţarea proiectelor.

AGERPRES: Câte proiecte au fost reziliate la iniţiativa beneficiarilor din cauza imposibilităţii de a-şi asigura cofinanţarea proiectelor?
Sorin Radu: Dacă ne întoarcem la suma dezangajată ea reflectă amploarea fenomenului. Vorbim de mii de contracte care s-au reziliat din lipsa de cofinanţare. În orice caz, condiţiile de creditare, aşa cum au fost practicate de instituţiile bancare, au fost în cele mai multe cazuri inaccesibile pentru cei care au dorit să deruleze un proiect cu finanţare europeană. Încercăm să venim şi în întâmpinarea acestei probleme. Suntem în toiul demersurilor pentru lansarea unui instrument de creditare pentru PNDR 2014- 2020, lucrăm la definitivarea cadrului pentru că este un proces complex şi sperăm să-l lansăm spre sfârşitul acestui an.

AGERPRES: Cine va capitaliza iniţial acest fond de creditare şi despre ce buget vorbim?
Sorin Radu: Există o sumă la dispoziţie, dar nu aş vrea să o avansez deocamdată, dar ea se poate acorda chiar prin intermediul PNDR 2014-2020.

AGERPRES: Dacă tot vorbim de creditare, aţi mai discutat cu băncile, cu IFN-urile? Pot oferi fermierilor condiţii mai bune de creditare?
Sorin Radu: Am avut şi vom mai avea o întâlnire cu Asociaţia Română a Băncilor pe acest subiect al creditării proiectelor de investiţii de către instituţiile bancare, dar şi în perspectiva aplicării acestui instrument de creditare şi sperăm să facem toate demersurile, astfel încât, în final şi într-o perspectivă apropiată, să punem la dispoziţia beneficiarilor posibilităţi mult mai facile şi la îndemâna lor de a-şi asigurare cofinanţarea.

AGERPRES: Concret, ce ar putea face efectiv autorităţile în acest sens pentru a determina băncile să acorde fermierilor credite la dobânzi avantajoase pentru proiectele de investiţii?
Sorin Radu: Asta ne propunem de fapt cu acest fond: de a asigura accesul beneficiarilor la credite în condiţii bune, avantajoase, mult mai bune decât cele practicate pe piaţa bancară.

AGERPRES: Ce alte măsuri veţi lua în perioada următoare pentru o mai bună funcţionare a PNDR 2014-2020?
Sorin Radu: O măsură importantă care s-a şi luat deja a fost cea de ajustare a cadrului de implementare, folosind aportul beneficiarilor, al tuturor factorilor publici, al instituţiilor, la acest proces de modificare. Vrem să ne bazăm pe opiniile lor în privinţa a ceea ce s-a întâmplat bine în programul anterior şi ceea ce ar trebui îmbunătăţit. Suntem acum în curs de centralizare a tuturor acestor propuneri şi opinii fundamentate pe realităţile şi experienţele anterioare şi considerăm că măsura poate să aibă un impact major atâta vreme cât aduce îmbunătăţiri programului. În primul rând ne dorim să îmbunătăţim relaţia între instituţia finanţatoare şi beneficiari şi am făcut în acest sens primul pas pentru că i-am invitat la consultări, le-am ascultat punctele de vedere şi încercăm să preluăm efectiv opiniile pertinente, relevante, cu impact, în proceduri şi în acest cadru de implementare.

Au fost mai bine de 1.700 de propuneri adunate din toate zonele ţării, au fost studiate şi ordonate pe tematici şi pe categorii, unele cu caracter mai general precum cele referitoare la îmbunătăţirea comunicării între beneficiari şi AFIR, dar au fost şi altele aplicate pe proceduri, pe diferite condiţii din ghid. Aş îndrăzni să spun că o treime din aceste observaţii chiar pot face obiectul unei analize mai aprofundate, în sensul de a fi efectiv luate în considerare şi implementate.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre calendarul lansării măsurilor din noul PNDR pentru 2016 şi ce modificări veţi solicita Bruxelles-ului în perioada următoare?
Sorin Radu: O primă modificare a fost trimisă de anul trecut la Bruxelles şi aşteptăm decizia Comisiei. Sunt chestiuni tehnice pe diferite nivele de importantă, însă mai pregătim o modificare strategică pe care vrem să o transmitem cât de curând, în condiţiile în care la Bruxelles aprobarea unei astfel de modificări durează circa 6 luni de zile. Vrem să reglementăm în noul PNDR măsura 14, corespondentul 215 privind bunăstarea animalelor din vechiul PNDR, sprijinul pentru porc şi pasăre. Este o măsură pe care vrem să o relansăm. Pot să vă spun că vom opera modificări şi pe marginea sistemului de depunere a proiectelor, astfel încât să îl deschidem cât mai mult şi să facilităm competiţia. În privinţa calendarului, încercam să lansăm începând cu luna martie un pachet consistent de măsuri. Avem programate şi pentru februarie două măsuri, respectiv măsura de formare profesională şi cea de consiliere. De asemenea, măsurile deschise anul trecut se vor redeschide tot în martie.

AGERPRES: Veţi menţine depunerea online a proiectelor?
Sorin Radu: Vrem să menţinem depunerea online, dar am avut în vedere ca soluţie de avarie trecerea pe suport de hârtie în unele cazuri dacă vom întâmpina constrângeri în privinţa dezvoltării softului. Sperăm să nu fie cazul şi să continuăm integral pe sistem online începând cu primele sesiuni din acest an.

AGERPRES: Ce noutăţi aveţi în privinţa angajaţilor care lucrează cu fonduri europene? Veţi schimba criteriile de evaluare?
Sorin Radu: Sunt evaluările specifice performanţelor celor două agenţii conform legislaţiei în vigoare. Vrem să stimulăm competenţa şi performanţa în rândul angajaţilor. Vor fi chiar şi cu susţinere financiară din PNDR sesiuni de formare şi perfecţionare a angajaţilor. Vrem să instituim un sistem de recrutare cât mai transparent şi cât mai corect cu putinţă pe criterii strict de competenţă şi abilitare pe post. Vom evalua în permanenţă prestaţia celor care ocupa funcţii de conducere. Repet, vrem cât mai multă competenţă, seriozitate şi responsabilitate pe aceste funcţii extrem de sensibile.

AGERPRES: Este nevoie de o suplimentare pe partea de personal în agenţiile de plăţi şi Autoritatea de Management sau dimpotrivă sunt prea mulţi angajaţi şi veţi disponibiliza personal?
Sorin Radu: Acum sunt 1.800 de angajaţi la AFIR şi nu avem în vedere suplimentarea schemei. Considerăm că putem gestiona în condiţii optime provocările din noul PNDR. Nu am luat în calcul o astfel de posibilitate nici la agenţii nici în AM-PNDR. Obiectivul nostru este să responsabilizăm mai bine angajaţii din aceste instituţii şi să obţinem o eficienţă mai mare a muncii. Nu ne propunem nici să disponibilizăm. Este bine cunoscut că implementarea tehnică a acestui program este un proces extrem de complex şi necesită resurse umane într-o proporţie corespunzătoare. Avem nevoie de toţi angajaţii care activează în aceste instituţii, dar sigur că nu vom tolera nemunca şi lipsa de responsabilitate şi dacă va fi cazul vom lua măsurile corespunzătoare.

AGERPRES: Ce informaţii le puteţi transmiteţi fermierilor în privinţa subvenţiilor? Când îşi vor putea lua integral banii?
Sorin Radu: Cu mari eforturi s-a reuşit plata în avans la finalul lunii noiembrie pentru 602.000 fermieri dintr-un total de 879.000 eligibili care au depus cereri de plată. Facem eforturi să plătim integral cât mai rapid banii pe campania 2015. Lucrăm intens, discutăm cu asocierea Siveco-Team Net, dezvoltatorul de soft, ca să putem în cel mai scurt timp să finalizam plăţile pe campania 2015.

AGERPRES: Martie este un termen realist pentru începerea plăţilor?
Achim Irimescu: Un termen maximal pentru a demara aceste plăţi a fost stabilit pentru 8 aprilie, dar noi tragem nădejde şi am stabilit cu ambele părţi, cu APIA şi dezvoltatorul de soft, ca pe măsură ce vom avansa cu toate operaţiunile de dezvoltare vom încerca să mai economisim din mers, să devansăm chiar cu puţin, o săptămână sau două şi acest termen. Într-un scenariu optimist reuşim în cursul lunii martie spre final. Controalele pe teren sunt finalizate, suntem în curs cu controalele administrative, mai rămâne ca toate acestea să fie implementate în softul informatic, dar avem nevoie de foarte multe funcţionalităţi pentru a ajunge la toate acele etape de calcul şi autorizare a plăţii.

AGERPRES: Credeţi că se puteau plăti integral subvenţiile în luna ianuarie dacă nu se lucra la soft pentru plata avansului ci doar pentru funcţionalităţile plăţii integrale?
Sorin Radu: Au fost aşteptări mari din partea fermierilor şi de aceea s-a dorit efectuarea unei plăţi în avans. Noi am preluat această situaţie din mers când plăţile în avans erau în desfăşurare. Am reuşit totuşi să efectuăm toate plăţile pe despăgubiri şi plata diferenţei la sprijinul pe motorină în cuantum de 48% pentru trimestrul III.

AGERPRES: Sunt modificări în privinţa campaniei de depunere a cererilor de plată pentru anul 2016?
Sorin Radu: Nu sunt modificări. Vrem să începem campania de depunere a cererilor de plată cel târziu la jumătatea lunii martie, iar depunerile să aibă loc până la 16 mai fără penalităţi şi pe urmă încă 25 de zile calendaristice cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor:Nicoleta Gherasi)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.